21 iulie 2015

La Şcoala de Poliţie, promoţia 2015 a depus jurământul în faţa ministrului de interne Gabriel Oprea

La sfârşitul săptămânii trecute, la Şcoala de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr”, promoţia 2015 a depus jurământul în faţa unui demnitar de rang înalt: vicepremierul şi ministrul de interne Gabriel Oprea. Nu este prima dată când şcoala câmpineană primeşte vizita unui ministru de interne, aşa cum, suntem convinşi, nu este nici ultima oară când organizarea evenimentului a fost fără cusur, totul fiind pregătit foarte bine până la cel mai mic amănunt. La ceremonia de absolvire, Gabriel Oprea a fost însoţit de şeful Inspectoratului Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă. La tribuna oficială, lângă chestorul Ion Tomescu, directorul Şcolii de Poliţie “Vasile Lascăr”, şi alţi membri din conducerea  unităţii câmpinene, s-au aflat, de asemenea, prefectul judeţului, Rodica Paraschiv, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Radu Ionescu, viceprimarul Câmpinei – Ion Dragomir, precum şi numeroşi reprezentanţi din conducerea Ministerului de Interne. 


Pe platoul central al celei mai mari unităţi de învăţământ secundar din cadrul Poliţiei Române, au fost prezenţi pentru a depune jurământul de credinţă patriei, după ridicarea lor la rangul de agenţi de poliţie, 442 de absolvenţi. Dintre ei, doar 294 au fost elevii unităţii câmpinene (246 băieţi şi 48 fete), restul provenind de la Şcoala de Poliţie “Septimiu Mureşan” din Cluj. 


Tinerii absolvenţi au încheiat cei doi ani de studii şi, de luna viitoare, vor începe lucrul. Absolvenţii vor fi repartizaţi pe posturile disponibile în întreaga ţară, în funcţie de mediile de absolvire, cel mai probabil, în compartimentele “ordine publică” şi “circulaţie rutieră”. Anul acesta, ca în atâţia ani, şefa de promoţie a Şcolii de Poliţie Câmpina a fost o reprezentantă a sexului frumos:  Nela Muşescu din Brăila, care a absolvit cu media 9,83. Numele ei va fi scris pe panoul de onoare al Şcolii de Poliţie, alături de numele tuturor şefilor de promoţie care au absolvit instituţia de la înfiinţarea ei şi până în prezent. 


De altfel, cei mai buni zece elevi ai promoţiei 2015 (şapte fete şi doar trei băieţi, toţi promovând cu medii de peste 9,70), au fost evidenţiaţi în timpul ceremonialului, fiind chemaţi mai aproape de tribuna oficială. Ei au primit flori şi diplome de merit, fiind felicitaţi de ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, şi de şeful Poliţiei Române, chestorul Petre Tobă. Cei 10 absolvenţi au dreptul de a-şi alege singuri localitatea unde vor să fie repartizaţi pe post. Denumirea Şcolii de Poliţie se leagă de numele avocatului şi deputatului liberal Vasile Lascăr, cel care a trecut prin Parlament prima lege organică a Poliţiei Române, concepută dupa principii ştiinţifice moderne, pornind de la realităţile şi necesităţile specifice româneşti şi având ca bază studierea aprofundată a organizării serviciilor de poliţie moderne din Franţa, Germania, Belgia, Austria etc. 


La susţinerea în Senat a proiectului de lege (25 ian.1903), Vasile Lascăr sublinia: ,,...orice alte reforme am face, oricât de bune şi folositoare ar fi, ele ar fi de prisos daca n-avem garantată mai întâi ordinea publică şi siguranţa interioară a statului”. Înfiinţată la 1 februarie1968, instituţia se numără printre primele şcoli aparţinând Ministerului de Interne care au pregătit poliţişti. La data de 1 februarie 1993, cu prilejul aniversarii a 25 ani de la înfiinţare, prin Ordinul ministrului de interne nr.273, unitatea a primit denumirea de: Şcoala Militară de Agenţi de Poliţie "Vasile Lascăr". De-a lungul celor 47 de ani de existenţă, şcoala a pregătit şi a format peste 70 de promoţii de poliţişti. Începând cu anul 2000, aici se pregătesc şi agenţi de poliţie femei. La început, prin alocarea, anual, a unui număr variabil de locuri, în funcţie de necesităţi, ulterior, numărul de locuri fiind nediferenţiat. 

Editorial. NU MAI SÎNTEȚI CHARLIE?

Știrea a apărut ca o surpriză pentru milioanele de robi ai campaniilor de încolonare pe regimente a gîndirii: Redacția Charlie Hebdo nu va mai publica caricaturi cu Mahomed! Cum? Campionii libertății totale de gîndire și ai curajului, martirii curajului de a nu avea nimic sfînt, cei pentru care s-au organizat mitinguri faraonice și s-au blocat rețelele de socializare cu adeziuni acum devin prudenți? Actul era însă previzibil încă de atunci și cei care nu s-au înfierbîntat în numele sfintelor lozinci ale libertății de expresie au scris chiar în zilele de tensiune ce au urmat atentatului. De fapt, este semnul unei apocalipse finale a ideologiei post-moderniste. Două observații: a. chiar textul anunțului conține o discriminare gravă, se poate lesne deduce că vor fi în continuare publicate blasfemii cu Iisus, Maica Domnului, Papa șamd, de acolo nu vin rafale de gloanțe; b. anunțul CH vine ca o dezvăluire de un cinism maxim a eșecului „gândirii corecte” din care se hrănesc elitele politico-mediatice ale occidentului. 


În dezbaterea aprinsă de după atentatul din 7 ianuarie s-a clamat coram populo libertatea de expresie ca valoare absolută.  Puține voci lucide și neînregimentate în main streamul corectitudinii politice au nuanțat, arătînd că libertatea nu poate fi decît o valoare relativă,  ea neputînd avea urmări pozitive decît în corelație cu responsabilitatea, deci cu un sistem de valori supraordonat. Sau, de exemplu, celebra toleranță, în spiritul căreia copiii noștri sunt educați încă de mici, nu este nici ea o valoare în sine. A tolera înseamnă a îngădui, la tine mai întîi, apoi la ceilalți, anormalul, aberația, excesul, anulînd – din nou – orice sistem de valori în lipsa unor repere. Toleranța nu are nimic de-a face cu iubirea de aproape: aceasta din urmă presupune existența unei căi corecte și ajutarea rătăcitului de a merge pe drumul cel bun. „Toleranța ” lui „fă absolut tot ce-ți trece prin cap” este ca și cum am lupta împotriva semnelor de circulație, pe motiv că ne îngrădesc libertatea. Imaginați-vă cum ar arăta circulația în oraș fără absolut nici un indicator! Cam așa ceva ne propun ideologii trans-modernismului lipsit de valori tari. Tot acel spectacol de un  enorm kitsch, cu șefii de stat mărșăluind în favoarea dreptului de a gîndi liber, este dat acum în vileag în toată găunoșenia lui, de acest comunicat, care cu siguranță va fi trecut foarte discret cu vederea, nu se va face nici un fel de mediatizare și va fi foarte repede îngropat sub aluviunile cotidianului. Toți cei care, biete victime ale manipulării, și-au pus insigne, au strigat pe FB și adunări „și eu sunt Charlie”, simțindu-se mîndri că participă la ceva important, de nivel global, primesc prin această decizie a unei reviste satirice de duzină (ăsta e adevărul, Cațavencii, în vremurile lor bune, erau cîteva clase peste) o palmă teribilă. Va avea ea ca efect trezirea din coșmarul nivelării valorice? Mă îndoiesc. 
În lupta ei împotriva oricăror valori ale spiritului Franța a mai obținut un splendid triumf. Acest eveniment pe care îl cred foarte important are și oarece implicații dîmbovițene, în contextul discuțiilor interne despre ridicarea unei moschei în București. Suntem în plin roman al lui Houellbecq. Plus țigănia mediatică care ne e specificul. (Stilul ridicatului poalelor este cel mai bine cunoscut în lupta „de idei” de pe plaiul mioritic). Într-adevăr Occidentul are ca singură politică „Supunerea” (titlul romanului citat mai sus), predarea necondiționată, înainte chiar de a fi atacat. De aici și ura împotriva Americii, care mai are încă treaz instinctul autoapărării. Este un paradox enorm să susții în teorie o libertate fără limite, necondiționată, iar în fapt să cauți cu orice preț pe cineva care să te domine. Gestul celor de la CH va fi, sigur, ambalat în tot felul de justificări sofisticate. În realitate el e foarte simplu: prin caricaturile inepte cu profetul, cei de acolo au îndemnat la acte teroriste. Prin renunțarea de acum, invitația la atentat este și mai clară. Iar campania anti-creștină mai escaladează un palier. O lume tristă, tristă, tristă, domnilor umoriști!
Christian CRĂCIUN

Dr. Irina Minescu, managerul Spitalului de Psihiatrie Voila: “Spitalul de psihiatrie de azi nu mai este cel de acum 20 ani”

“Nu aş fi ajuns aici fără familia mea: părinţii şi sora mea, care mă susţin indiferent de circumstanţe şi fără soţul meu, pe înţelegerea căruia m-am bazat dintotdeauna” - sunt cuvintele de mulţumire pe care noul manager al Spitalului de Psihiatrie Voila le adresează celor apropiaţi prin intermediul publicaţiei noastre. 
Dr. Irina Minescu a fost numită în funcţie în urma concursului care a avut loc acum două săptămâni. Este genul de persoană care poate să îi inspire pe cei din jur, să-i motiveze şi să-i influenţeze pozitiv, calităţi esenţiale pentru un conducător. Este omul potrivit la locul potrivit! 



- De ce medic psihiatru?
- Am teminat Facultatea de Medicină la Bucureşti, în 2002, în cadrul UMF „Carol Davila”. La rezidenţiat mi-am ales specialitatea de psihiatrie pediatrică (psihiatria copilului şi adolescentului), întrucât pendulam între a-mi alege pediatrie sau psihiatrie şi am găsit o specialitate care le îmbina. Dincolo de asta, psihiatria pediatrică m-a atras deoarece, în afara patologiei psihiatrice, include şi o mare parte de educaţie, educaţie a părinţilor în raport cu comportmentul lor faţă de copii, domeniu care mă pasionează mult, dezvoltarea normală a copilului şi variantele ei, care te pot duce, uneori, cu gândul la boală, dar care sunt doar etape normale de dezvoltare.
- Sunteţi născută la Ploieşti, aţi studiat în Bucureşti şi acum profesaţi la Câmpina. Cum aţi ajuns aici?
- În Câmpina am ajuns în 2008 şi datorez acest lucru doctoriţei Renata Iosifescu, medic la Spitalul Voila, pe care am întâlnit-o participând la un curs de consiliere psihoterapică, tot la Bucureşti, unde dumneai era lector şi unde a anunţat că se caută un psihiatru de copii pentru Spitalul Voila. Participând şi câştigând concursul pentru ocuparea postului de medic de psihiatrie pediatrică, din 2008 am lucrat aici pe secţiile de copii. Am devenit iniţial şef de secţie, cu delegaţie la secţia Sanatorială, apoi coordonator al ambelor secţii, fiind ulterior, ca şi în prezent, medic în cadrul Compartimentului de psihiatrie pediatrică-acuţi. În mai 2010 am fost numită director medical interimar al spitalului, ulterior ocupând postul prin concurs până în 2012 (iulie). A urmat perioada de întrerupere a activităţii, deoarece am devenit mamă în octombrie 2012. M-am reîntors în septembrie 2013.
- Cum aţi ajuns să ocupaţia poziţia de manager interimar al spitalului?
- La începutul anului 2014, domnul primar Horia Tiseanu mi-a făcut o propunere, dacă aş accepta postul de manager interimar (fiind nevoit să facă acest lucru, deoarece fostul manager avea probleme legate de incompatibilităţi). Am acceptat, devenind manager interimar şi, ulterior, înscriindu-mă la concurs, pe care l-am şi câştigat, am devenit managerul Spitalului de Psihiatre Voila. 


- Ce v-a determinat să participaţi la concurs?
- M-a motivat dorinţa de a aduce o contribuţie, cât de mică, la schimbarea psihiatriei - în ceea ce priveste spitalul şi activitatea medicală de aici, dar şi o schimbare în percepţia oamenilor despre ce mai înseamnă astăzi psihiatrie. Consider această implicare ca o datorie a generaţiei mele - (“Dacă nu eu, atunci cine? Dacă nu acum, atunci când?”) - de a duce mai departe lucrurile spre mai bine şi, în mod particular, de a duce renumele Spitalului Voila mai departe, de a-i creşte prestigiul, activitatea, de a da un plus de valoare locului în care muncesc zilnic.
- Acum jucaţi un rol dublu în activitatea instituţiei. Cum vă descurcaţi?
- Da, în prezent, am un rol dublu în spital: de medic şi de “administrator”, mai bine spus reprezentant legal, aspecte pe care le îmbin. Nu am renunţat la a face gărzi, deşi puteam. Medicina este prima mea dragoste! Întotdeauna am vrut să fiu doctoriţă! Nu este uşor să le faci pe amândouă, dar care lucru este uşor pe lume?! Ceea ce îmi aduce o oarecare tristeţe este că timpul petrecut cu micii pacienţi e mai puţin decât altă dată, însă încerc să compensez cumva, depăşind orele de program obligatoriu.
- Care este primul obiectiv pe care vreţi să-l atingeţi în calitate de manager?
- Primul meu obiectiv în spital este de a diversifica paleta de servicii medicale oferite, respectiv prin introducerea internărilor de zi, programe specializate pentru problematica legată de consumul de alcool şi dezvoltareaa terapiilor complementare - art-terapie, terapie ocupaţională, meloterapia şi ergoterpia, iniţiând în acest sens colaborări cu ONG-uri cu vechime în acest domeniu al sănătăţii mintale. Va urma îmbunătăţirea condiţiilor hoteliere, continuarea unei strategii anterioare, în prezent fiind renovate doar 4 pavilioane din 11, celelalte necesitând modificări capitale, pe care avem speranţe că le vom putea face cu bani de la Ministerul Sănătăţii, plus cota parte de la Primăria Câmpina. În tot acest timp o să fac şi o să implementez şi o strategie de promovare a brandului spitalului şi deschiderea lui către comunitate.


- Ce vreţi să schimbaţi în această instituţie?
- Creşterea nivelului de pregătire şi informare al personalului mediu sanitar (asistenţi, infirmieri) prin cursuri interne sau trimiteri la specializări. Personalul mediu-sanitar care lucrează la psihiatrie are nevoie şi de un bagaj de cunoştinţe de nursing psihiatric, de comunicare interpersonală, cunoştinţe de semiologie psihiatrică, care nu se predau în şcolile de asistenţi în amănunt, în cel mai bun caz doar se aminteşte despre ele.
- Cum ar trebui să perceapă oamenii în zilele noastre un spital de psihiatrie?
- Spitalul de psihiatrie de azi nu mai este cel de acum 20 ani. Acum există molecule medicamentose noi, care fac ca episoadele de boală să fie mai scurte şi mai puţin zgomotoase, scăzând internările pentru patologia psihiatrică majoră şi crescând internările pentru depresii uşoare, anxietate, tulburări legate de consumul de acool. Nu mai e nevoie ca majoritatea bolnavilor, cum era odată, să fie ţinuţi izolaţi, închişi. 
- Ce fel de pacienţi ajung la Voila? Sunt din toate păturile sociale?
- Avem pacienţi din toate păturile sociale. Boala nu alege, dar nu pot să nu menţionez că în patologia psihică, atât la adulţi cât şi la copii, mediul social şi familial are o contribuţie foarte mare, în sensul că reprezintă atât un factor vulnerabilizant al psihicului şi, mai mult decât atât, putând avea şi rol de factor de declanşare/trigger al bolii psihice, de menţinere a ei şi un rol deosebit de important în recuperarea/ reabilitarea pacientului psihic după episodul acut de boală. Astfel, procentul pacienţilor cu condiţii socio-familiale precare este mai mare.
- Ce venituri are spitalul? Există sponsorizări?
- Veniturile spitalului sunt 97% din contractul cu CAS. Donaţii şi sponsorizări există, însă nu au o valoare foarte mare şi au fost în special făcute pentru secţiile de copii. Ne dorim să găsim sponsori, mai ales pentru terapiile complementare, prin dezvoltarea Asociaţiei Spitalului Voila, care a fost înfiinţată în acest scop, de sprijin al instituţiei.
- Instituţia dispune de toate dotările de care are nevoie?
- Nu ne plângem de dotări, din fericire avem cu ce să ne facem treaba şi suntem avantajaţi, spre deosebire de alte specialităţi medicale, că nevoile de dotări cu aparatură nu sunt foarte costisitoare. Avem electroencefalograf, electrocardiografe, dotări performante ale laboratorului.
- Personalul este suficient?
- Încadrarea cu personal este la limita inferioară. Avem acoperite gărzile, serviciile pe fiecare secţie, însă vor exista suplimentări, întrucât, în ultima perioadă, prin pensionări, s-au mai vacantat posturi de asistenţi medicali şi îngrijitori. E o contradicţie aici… Deşi nevoia de personal la psihiatrie ar fi mult mai mare, pentru a putea fiecare bolnav să beneficieze de şi mai multă atenţie din partea echipei terapeutice (medic, asistent, psiholog), încadrările bugetare şi reglementările legale în vigoare nu ne permit să funcţionăm pe o încadrare mai mare cu personal. Cheltuielile cu salariile nu ar mai putea fi acoperite în condiţiile actuale.
- Ce vă motivează cel mai mult în viaţă?
- Mă motivează iubirea de oameni, dorinţa de a aduce o contribuţie la mai binele aproapelui, la mai binele societăţii. Să laşi ceva în plus pe lângă ce ai primit tu. În meseria de medic nimic nu se compară cu zâmbetul pe care îl vezi pe faţa pacientului tău, cu mulţumescul pe care ţi-l spune, din toată inima, pentru că ”l-ai făcut bine”… Acest sentiment m-a motivat zi de zi în profesia mea! Şi este motivul pentru care îmi menţin activitatea medicală zilnică.
În altă ordine de idei, cred în capacitatea oamenilor de a deveni mai buni şi, de multe ori, vreau să-i determin să vadă cât sunt de buni, că pot face lucruri minunate fără să ştie, să-i fac de fapt să realizeze acest lucru. E important să-ţi deschidă cineva ochii la un moment dat şi să te vezi. Şi mai cred în reuşită! În reuşita personală. Cred că dacă vrei cu tot dinadinsul să ajungi sau să obţii ceva, străduindu-te zi de zi, vei ajunge acolo cu forţe proprii şi profitând de împrejurări, care deşi par sau chiar sunt potrivnice uneori, le poţi întoarce în favoarea ta dacă “eşti acolo” să le vezi.
Andreea Ştefan

Câmpina a înregistrat o rată nu foarte bună de promovare la examenul de capacitate

Înainte de a vorbi despre rezultatele elevilor câmpineni la examenul de absolvire a opt clase şi de accedere în învăţământul liceal (examenul de capacitate, cum i se mai spune evaluării naționale, în amintirea formulei de odinioară), am dori să facem câteva precizări de ordin lingvistic, într-un demers de corectare a unor greşeli frecvente, făcute chiar de către persoane cu o bună educaţie.  Am începe prin a spune că foarte multe substantive sau adjective din limba noastră cea (nu mereu) dulce şi armonioasă, și anume cele care se termină în particula “-ibil” sau “-abil”, induc ideea de posibilitate. Cârcotaşilor care ar putea să vină să ne contrazică amarnic invocând cuvântul “debil”, le-aş putea spune şi eu cu duioşie “Cine zice, ăla e!” Regula amintită priveşte foarte multe cuvinte, aşa cum am spus, dar nu toate. 
Astfel, mergând pe firul nostru, “construibil” înseamnă ceva care poate fi construit, “cognoscibil” înseamnă ceva care poate fi cunoscut, “lăudabil” înseamnă ceva care poate fi lăudat, “promovabil” înseamnă ceva care poate fi promovat sau cineva care poate promova, ş.a.m.d. Despre “posibil”, ce să mai vorbim. Conform DEX: promovabilitate – s. f. însușirea de a fi promovabil; promovábil, -ă – adj. care poate fi, care are calitatea de a fi promovat; promovare, promovări, s. f. - acțiunea de a promova și rezultatul ei. 
Toate aceste chestii şi socoteli au o urmare firească şi logică: nu putem vorbi despre rata de promovabilitate la finalul unui examen, la afişarea rezultatelor acestuia. Excepţie făcând cazul în care simţim vreo mâncărime prin urechi şi nu vrem să ne scărpinăm cu degetele şi unghiuţele din dotare, ci să ne lăsăm zgâriaţi, întru ostoirea mâncărimii, de rostirea cuvintelor “rata de promovabilitate de la finalul examenului…”. 
Aşadar, la finalul unui examen de promovare (cum sunt cele de capacitate sau de bacalaureat), nu putem vorbi decât despre un procent sau o rată (procentuală) de promovare, iar nu de promovabilitate. Rata de promovabilitate nu are sens decât înaintea unui examen. Astfel, vorbind despre o clasă cu elevi foarte buni (toţi), putem afirma, înaintea unui examen, că are o rată de promovabilitate de 100%. Pentru că, mai subliniem o dată, rata de promovabilitate înseamnă procentul de candidaţi promovabili, adică de cei care ar putea promova un examen. 
Acestea fiind spuse, să vedem câtă capacitate şi câtă maturitate au avut, anul acesta, elevii şcolilor şi liceelor câmpinene. 


Admiterea în liceele câmpinene
Referindu-ne doar la învățământul de zi, vă informăm că toate liceele câmpinene (cu excepția Liceului Tehnologic Mecanic, care, anul acesta, nu a mai avut repartizate de la ministerul de resort locuri la învățământul de zi, ci numai la cel cu frecvența redusă, precum și la școala profesională), au avut disponibile 672 de locuri. După prima etapă a repartizării computerizate, care s-a consumat nu cu mult timp în urmă, au fost ocupate 631, restul de 41 urmând a se ocupa în a doua etapă a repartizării computerizate, prevăzută a se desfășura pe 23 iulie. Cei rămași pe dinafară pot completa până pe 20 iulie fișele cu opțiuni. Așa cum era de așteptat,Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” a realizat cel mai bun punctaj de admitere (media maximă de intrare – 9,93), dar au devenit liceeni și elevi submediocri, cu medii sub 4 (cea mai mică la Câmpina –3,23). Mai jos, vă prezentăm situația admiterii în liceele câmpinene (pe specializări), conform site-ului Ministerului Educației.
Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”(toate cele 168 locuri disponibile au fost ocupate)
- Matematică-informatică – 56 locuri (9,93 - cea mai mare medie; 9,30 - cea mai mică medie)
- Ştiinţele Naturii – 28 locuri ((9,92 - cea mai mare medie; 9,23 - cea mai mică medie)
- Filologie – 28 locuri (9,80 - cea mai mare medie; 9,02 - cea mai mică medie)
- Ştiinţe Sociale – 56 locuri (9,80 - cea mai mare medie; 8,78 - cea mai mică medie)

Liceul Tehnologic Energetic  (toate cele 196 locuri disponibile au fost ocupate)
- Matematică-informatică – 28 locuri (9,23 - cea mai mare medie; 8,17 - cea mai mică medie)
- Electric – 28 locuri (7,33 - cea mai mare medie; 5,86 - cea mai mică medie)
- Electronică şi automatizări – 28 locuri (8,10 - cea mai mare medie; 6,40 - cea mai mică medie)
- Turism şi alimentaţie – 28 locuri (9,36 - cea mai mare medie; 8,15 - cea mai mică medie)
- Economic – 28 locuri (9,17 - cea mai mare medie; 7,71 - cea mai mică medie)
- Ştiinţe ale naturii – 28 locuri (9,13 - cea mai mare medie; 7,61 - cea mai mică medie)

Colegiul Tehnic Forestier (toate cele 168 locuri disponibile au fost ocupate)
- Ştiinţele Naturii – 56 locuri (9,35 - cea mai mare medie; 7,25 - cea mai mică medie)
- Fabricarea produselor din lemn – 28 locuri (7,65 - cea mai mare medie; 5,82 - cea mai mică medie)
- Economic – 56 locuri (9,26 - cea mai mare medie; 7,66 - cea mai mică medie)
- Silvicultură – 28 locuri (7,93 - cea mai mare medie; 5,79 - cea mai mică medie)

Colegiul Tehnic „Constantin Istrati” (din cele 140 locuri disponibile, au rămas neocupate 41)
- Industrie alimentară – 28 locuri din care 17 ocupate (6,53 - cea mai mare medie; 3,23 - cea mai mică medie)
- Economic – 28 locuri din care 23 ocupate (8,05 - cea mai mare medie; 3,57 - cea mai mică medie)
- Turism şi alimentaţie – 28 locuri din care 25 ocupate (7,16 - cea mai mare medie; 4,20 - cea mai mică medie)
- Ştiinţe ale naturii – 28 locuri din care 6 ocupate (7,15 - cea mai mare medie; 4,71 - cea mai mică medie)
- Sportiv – 28 locuri (clasa de rugby) – toate locurile ocupate. 

După recorectarea lucrărilor, opt elevi au promovat bacalaureatul

La prima sesiune a bacalaureatului, aproape 200 de contestații au fost depuse la toate cele cinci licee câmpinene. După recorectarea lucrărilor, opt elevi au fost declarați admiși: trei elevi de la Colegiul Tehnic “Constantin Istrati”, trei elevi de la Liceul Tehnologic Energetic și câte un elev de la Colegiul Tehnic Forestier și Colegiul Naţional “Nicolae Grigorescu”. Procentul de promovare a crescut ușor, de la 74,55% la 75,65%. 


În valori absolute, putem spune că după soluționarea contestațiilor, dintre cei 727 de elevi câmpineni care s-au prezentat în vară la bacalaureat, 550 au promovat examenul, iar 177 au fost respinşi. Din totalul contestaţiilor, cele mai multe au fost depuse la limba şi literatura română – 79. Au urmat: 40 contestaţii la matematică, 23 la istorie, 20 la biologie, 15 contestaţii la logică şi argumentare, 5 la chimie organică, 4 la anatomie, câte 3 contestaţii la chimie anorganică şi economie, câte două contestaţii la informatică şi geografie. A.N. 

Filarmonica locală are un nou preşedinte

Sâmbătă, 11 iulie, s-a ţinut la Casa de Cultură “Geo Bogza” o furtunoasă şedinţă a adunării generale a Societăţii Filarmonice câmpinene, la care au participat 40 de membri şi mai mulţi invitaţi din Câmpina şi Bucureşti. Tudor Moisin, iniţiatorul şi animatorul acestei importante organizaţii culturale, care aduce anual în Câmpina personalităţi importante ale muzicii culte româneşti pentru a susţine recitaluri şi concerte de mare ţinută, a refuzat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Filarmonicii, mulţumindu-se cu aceea de secretar muzical, organizator de concerte. 

Marian Dulă, alături de Tudor Moisin
În aceste condiţii, a fost propus ca preşedinte col. Marian Dulă (care nu era prezent în sală, fiind plecat în concediu). La primul tur de scrutin, acesta a obţinut puţine voturi, dar din lipsă de alt candidat, la al doilea tur a fost ales în unanimitate. Îi urăm omniprezentului Marian Dulă mult succes în viaţa publică a Câmpinei şi în această dificilă activitate la care s-a angajat. 
A. CIUPALĂ

Prietenii Muzeului "B. P. Hasdeu" la tradiţionala sărbătoare 2 Iulie

Fiecare oraş are o viaţă proprie, determinată de vechime, tradiţii, monumente, peisaj citadin şi în primul rând de resursele economice. Câmpina, în mod regretabil, după aproape un secol de intensă activitate industrială, a pierdut această dimensiune. Viitorul oraşului ar putea fi turismul, pentru că există aici şi în împrejurimi multe obiective demne de a fi vizitate. Pentru viitorii turişti, o atracţie ar putea fi şi intensa activitate culturală care se desfăşoară permanent în oraş.
Una dintre cele mai importante manifestări culturale este cea organizată an de an de către colectivul Muzeului Memorial “B. P. Hasdeu” la 2 iulie, eveniment care adună în parcul castelului prietenii muzeului din oraş şi din capitală şi numeroşi câmpineni care vin să urmărească programele interesante desfăşurate cu această ocazie. 
Anul acesta, la 2 iulie, publicul a avut parte de un program complex, foarte interesant, poate puţin cam încărcat. Au fost prezentate publicului prelegeri, lansări de carte, un spectacol de teatru, recital de poezie, recital de pian, expoziţii de artă plastică. 


Cei doi specialişti în viaţa şi opera membrilor familiei Hasdeu, prof. dr. I. Oprişan şi prof. dr. Crina Bocşan au deschis ca de obicei prelegerile. Interesantă, ieşită oarecum din comun, a fost comunicarea dr. Oprişan – „Visele regale ale Juliei Hasdeu”, iar d-na Crina Bocşan a vorbit liber despre „Iulia Hasdeu recunoscută de generaţiile prezentului”. Unul din statornicii prieteni ai muzeului, eruditul Mircea Coloşenco, ne-a prezentat „Hasdeu în viziunea lui Petru Ursachi”. Prof. Maria Boescu s-a ocupat de „Teatrul – o pasiune a Iuliei Hasdeu”. Preotul Constantin Mănescu a abordat un subiect incintant - „B. P. Hasdeu şi cuvintele de origine dacă în limba română”. Prof. Alin Ciupală, precizând că vorbeşte pentru publicul larg şi nu pentru specialişti, a prezentat „Biografia romanţată a lui B. P. Hasdeu”. În final, s-a remarcat directorul muzeului, dr. Jenica Tabacu, cu comunicarea „Despre Ateneul Popular B. P. Hasdeu”, care a făcut să defileze prin faţa câmpinenilor toată intelectualitatea Câmpinei interbelice care participa la activităţile culturale ale Ateneului.
A urmat un foarte reuşit spectacol susţinut de Trupa de Teatru „Mircea Albulescu” coordonată de Adrian Dochia, actorii fiind elevi câmpineni, dar şi de doi profesionişi de la Teatrul Naţional din Bucureşti, Tomi Cristin şi Ovidiu Cuncea. Şi recitalul de poezie din creaţia proprie a Alinei Grigore-Danciu a fost o reuşită. 


O surpriză a fost, în partea de recital pentru pian, copilul în vârstă de numai 4 ani, Daniel Loghin, care a interpretat o compoziţie proprie, „Long, long ago” şi alte câteva bucăţi. Foarte talentaţi şi ceilalţi doi interpreţi, Emilia Matei (9 ani) şi Petre Andra Maria (13 ani), care au interpretat piese de Mozart, Bach, Chopin, Mihail Jora. 
Bineînţeles că partea cea mai importantă a concertului a fost susţinută de marea muziciană Camelia Pavlenco, cu recitalul „Alternanţe prin timp”.
Expoziţiile de artă plastică amenajate în subsolul castelului şi în parc au atras de asemenea mulţi vizitatori. Am fost fascinat de expoziţia din parc - „Copiii soarelui”, prin care Alfred Dumitriu a demonstrat încă o dată că este un mare sculptor. Deosebită prin realizări a fost şi expoziţia de fotografii şi pictură „Vara românească”, în care se remarcau lucrările Amaliei Suruceanu şi fotografiile lui Ştefan Muşoiu. 
A. CIUPALĂ