04 mai 2016

Modernizarea Parcului „La Soldat” naşte dispute

Din cauza întârzierii, a treia variantă de modernizare 
nu a fost luată în considerare 

Pe 31 martie 2016, în sala de ședințe a Primăriei Câmpina, a avut loc o dezbatere publică privind reabilitarea parcului din fața statuii Soldatul Necunoscut, dar și modernizarea platoului situat în vecinătatea monumentului, locație importantă folosită de municipalitate pentru evenimentele organizate cu prilejul unor sărbători naționale. Cum se întâmplă adesea la români cu marile investiţii publice, Parcul “La Soldat”, cum l-au botezat câmpinenii (în lipsa unei denumiri oficiale), a născut dispute aprinse, căci la recenta conferinţă de presă organizată de conducerea executivului local un artist plastic câmpinean, arhitectul Andrei Bălan, a contestat varianta modernizată (foto 1) a actualului parc, pe care conducerea Primăriei a declarat-o câştigătoare, în urma unei consultări publice la care au participat 32 de câmpineni. 


Rezultatul dezbaterii publice a modernizării parcului a fost prezentat de primarul Horia Tiseanu chiar în amintita conferință de presă. Au fost trei întrebări: 1. Se dorește renovarea în forma actuală, cu înlocuirea pavimentului și a mobilierului stradal? 2. Se dorește o înfățișare total nouă, iar dacă da, cum să fie spațiul: ambiental sau monumental? 3. Dacă se dorește ca spațiul să aibă un caracter monumental, ce monument să fie: cel actual, cel al unei personalități locale sau cel al unei personalități naționale? După centralizarea celor 32 de răspunsuri primite s-a tras concluzia că locuitorii municipiului își doresc un parc nou, ambiental, care să aibă totuși un monument comemorativ al unei personalități locale. “Ne-am gândit că trebuie să schimbăm total această zonă, după ce am observat că nu-i atrage pe câmpineni. Nu am vrut noi să ne asumăm această decizie, așa că i-am întrebat pe câmpineni dacă-și doresc păstrarea monumentului Soldatului necunoscut, cu renovarea spațiului existent, sau își doresc un spațiu ambiental, de promenadă și activități. Le-am oferit și o variantă de cum ar putea arăta parcul, realizată de firma care va face studiul de fezabilitate, reprezentată de doamna Ioana Șincai. Din răspunsurile primite de la câmpineni, a reieșit că nu se dorește renovarea în forma actuală și că varianta nou-propusă este agreată: un spațiu nou, ambiental, unde să existe și un monument al unei personalități locale”, le-a spus edilul oraşului celor prezenţi. 
Prin urmare, se va merge pe noua variantă, cu Soldatul necunoscut mutat la Cimitirul Eroilor, cu realizarea unui spațiu pietonal, vegetație și locuri amenajate pentru activități, cu o fântână pavimentală și cu o scenă în aer liber, pe care se pot organiza mici spectacole. La acea conferinţă a luat cuvântul şi Andrei Bălan, un artist plastic originar din Câmpina, cel care a câştigat concursul organizat de municipalitate în 2006, atunci când primarul Horia Tiseanu a reuşit să promoveze în Consiliul Local un proiect de modernizare a zonei, dar şi de ridicare în acest loc a unui monument reprezentativ pentru istoria oraşului. În 2006, concursul de creaţie s-a desfăşurat în două etape. Prima etapa a avut loc în decembrie 2005, cand o comisie de specialitate selectase, din cele opt machete ale unor artisti plastici concurenti, pe cele semnate de Alfred Dumitriu (o “coloana a infinitului” din inox, inalta de 28 de metri) si Andrei Bălan (un monument de 6,5 metri inaltime, cu diametrul bazei de 13 metri, reprezentand un ou urias sub doua arcade ce se intersectau deasupra sa). Ulterior, cei doi candidaţi declaraţi castigatori ex-eaquo au trimis Primăriei documentaţiile ce le-au fost solicitate, incluzând costurile realizării monumentelor, executanţii lucrărilor şi alte elemente considerate hotărâtoare pentru departajare. In sfarsit, la finalul unui concurs de creaţie desfăşurat in două etape, pe parcursul a câtorva luni, s-a decis asupra viitorului monument reprezentativ al Câmpinei. Câştigător a fost desemnat Andrei Bălan. Din motive necunoscute, finanţarea nu a mai fost posibilă, iar proiectul a căzut.
Acum, Andrei Bălan vine cu o nouă variantă (foto 2) considerată de unii cea mai fericită, în cadrul căreia prezenţa puternică a blocurilor din jur este estompată de un parc cu multă verdeaţă, zona verde fiind elementul predominant al proiectului său. 


Andrei Bălan recunoaşte că nu a prezentat la timp lucrarea sa, pe motiv că “nu am fost primit de autorităţi pentru a le arăta ce am de gând să fac şi nici nu mă descurc cu problemele birocratice.” Artistul se consideră nedreptăţit, mai ales că, zice el, “nu este prima oară când mi se blochează un proiect, la care am muncit din greu şi în care mi-am pus sufletul. La concursul din 2006, juriul de la Bucuresti m-a desemnat câştigător. Trebuia să mai obţin aprobarea de la Comisia Monumentelor, de la  Bucuresti. În 2007 obtin semnatura de la comisia respectivă, dar între timp in Consiliul Local, autorităţile au declarat soluţia inestetică, trecând practic peste decizia Comisiei de la Bucureşti. Eu consider că şi de această dată trebuia organizat un concurs. Aşa este cu adevărat democratic, căci doar prin consultare publică valoarea artistică ar putea fi prejudiciată, fiindcă oamenii simpli nu sunt critici de artă. Din cum au decurs evenimentele, cred că nu s-a vrut să câştig. Nemaivorbind că, pe 11 februarie 2016, Primăria Municipiului Câmpina anunţa că va reorganiza un concurs pentru realizarea monumentului din centrul oraşului. Imediat după aceea, încep să gândesc o nouă soluţie de monument, renunţând total la varianta care primise ştampila de la Bucureşti. Motivul: căutam ceva mai bun. Marea problema a sitului sunt cele două  blocuri care flancheaza perspectiva şi domină scuarul. Gândesc un proiect care să creeze un cadru ”in sine” în care monumentul să respire independent.  Caut o relaţie între rezolvarea de arhitectură şi cea de sculptură. Lucrez relaxat totuşi, aşteptând momentul când se va anunţa clar data concursului. Pe   6 aprilie  se  înaintează abil publicului soluţia de arhitectură şi un chestionar, cu o intrebare principală: vreţi acest proiect nou sau vreţi să nu se facă nimic? Consider că votul nu a fost democratic, oamenii neputând alege între mai multe soluţii, ci doar intre consecinţe: ori acest proiect ori zona rămâne la fel ca până acum. Cred cu tărie că trebuia să existe un concurs de proiect comun arhitectură-sculptură. Mai ales că de ani de zile piaţeta aceea aşteaptă un monument reprezentativ pentru oraş.”

Editorial. DEMOCRAȚIA FĂRĂ PARTIDE

Eram recent la Cluj la o manifestare oficială, cînd un bărbat care nu s-a recomandat, habar nu am cine era, m-a întrebat dacă este posibilă democrația fără partide. În esență i-am răspuns ca la Poșta Redacției pe vremuri: deocamdată nu! 
Încerc să transcriu aici elementele demonstrației. Știu că la noi imaginea partidelor este catastrofală, și pe bună dreptate. Structurate mai mult ca organizații infracționale, cu o politică de recrutare inspirată de acestea, ele sunt la antipodul slujirii binelui public, așa cum cer manualele de politologie. Sunt asociații de cucerire și păstrare a privilegiilor puterii. Izolate în „cercul lor de legi”, partidele noastre nu au altă viziune decît populismul. Or, reformarea societății, de care avem atîta nevoie și o tot invocăm de un sfert de veac, nu se poate face, din păcate, decît de sus în jos, decît printr-o politică asumat antipopulistă


Nu veți vedea nici un politician invocînd măsuri pe care „masele” nu le agreează. Iată un exemplu recent: așa numita lege a dării în plată, ale cărei efecte pe termen lung pot fi catastrofale, dar care „dă bine” la public, făcînd din bănci expresii ale exploatatorului capitalist rapace. Sau priviți programele candidaților la primării. 
Sigur, există și alte forme ale democrației: societatea civilă de exemplu sau democrația directă. Pe prima o expediez repede aici, pentru că s-a infectat de aceleași vicii ca și lumea politică. A doua ar părea un ideal. Fiecare cetățean să voteze fiecare hotărîre care îl privește. Nu e chiar greu de atins practic, instrumentele tehnice sunt azi facile, niște legi ale votului electronic mult mai inteligente ar fi suficiente încît să putem – ca în Elveția – organiza referendumuri pentru o mulțime de chestiuni de interes general. Toată lumea ar vota, să dau un exemplu local: să spunem construirea pistei de motocros, n-ar mai decide consilierii, ci toată populația. Și așa la nivelul întregii țări. Ar fi bine? Teoretic, da, practic ar fi un dezastru garantat. Colaps social. Mult mai rău decît acum. Pentru că, să nu uităm, aceste partide catastrofale sunt rezultatul exact al votului liber exprimat. Exprimat de cine? De o populație anomică, necultivată civic și intelectual, cunoscînd doar interesul material imediat, complet insensibilă la chestiunile morale, indiferentă, reacționînd în cel mai bun caz emoțional și nu rațional. 
Cum ar vota, de pildă, oamenii de la Opera Națională (mă obosește acest epitet lipit peste toate instituțiile) care au declanșat acel jenant conflict de un provincialism grobian? Sau cei care, mai an, spălau cu detergent Masa Tăcerii? Dau aceste exemple din lumea intelectuală, pentru că aici am avea minime pretenții de raționalitate, cunoaștere și detașare de imediat. Dar dacă nici aici..., ce pretenții să mai ai de la unii intervievați la Vox Populi sau Cîrcotașii?
Sigur, în toată lumea democrația partinică este de cîteva decenii în criză gravă, populismul face ravagii, vremea unor politicieni de tipul Ronald Reagan sau Margaret Thatcher a trecut, acum e vremea lui Donald Trump sau, la noi, a lui Becali. Mă uitam, să dau alt exemplu, la europarlamentarii noștri. Știați că există o aplicație pe internet care „traduce” orice frază scrisă în româna corectă, normală, în limbajul dnei Grapini? Rîdem, rîdem, dar analfabeta în discuție îl ia de sus pe Andrei Pleșu și îi dă lecții de civism și patriotism. Iar doamna în discuție, ajunsă deja folclor precum strămoșul dînsei Zăroni, este europarlamentar. Să ne mirăm de ce România are imaginea dezastruoasă pe care o știm? 
Cu alte cuvinte, votul democratic nu este o soluție pentru a avea lideri competenți și corecți, dar este singura soluție a democrației. Au existat vremuri fericite (mă refer evident la perioada de după 1990) în care în parlament sau în partide erau oameni de foarte bună calitate și de o incontestabilă autoritate profesională. Încet, încet ei au fost împinși afară din lumea politică, ori de cîte ori vreunul „din afara Sistemului” (dau primele exemple care îmi vin la îndemînă Papahagi sau Neamțu) a încercat să coaguleze ceva, a fost imediat supus unui tir imposibil de invective, Sistemul este foarte eficient în a se apăra de „intruși”. După ce și-au votat pompoase „criterii de integritate”, partidele s-au șters cu ele undeva, propunînd pentru viitoarele elecțiuni locale aceiași candidați bine verificați în luptele de gherilă cu șpaga (cine are comisionul mai mare) sau cu DNA-ul. Votul e complet irelevant în acest context, cîtă vreme un Dragnea face în continuare jocurile politice după ce a manipulat (zic procurorii)  vreun milion și jumătate de voturi, iar plagiatorii din guvern stau nederanjați de nimeni. Se pot reforma partidele? Sigur. Dar de către cine și pentru cine? Și de ce?
Christian CRĂCIUN

Candidaţii pentru alegerile locale îşi ascut săbiile

Au trecut Sărbătorile Pascale şi sărbătoarea Muncii, anul acesta suprapuse perfect în calendar şi ne îndreptăm către o altă “sărbătoare”, aceea a campaniei electorale pentru alegerile locale 2016. De data aceasta, cetăţenii vor merge la vot pe 5 iunie, cel mai probabil, într-un singur tur de scrutin, iar campania electorală din acest an, în care nu mai sunt permise pomeni electorale, va începe pe 6 mai. 
Cum vor mai sensibiliza politicienii electoratul, cum vor mai face rost de voturi de la masele mari de alegători săraci şi cu carte puţină, asta numai principalii candidaţi şi şefii lor de campanie ştiu. Şi bunul Dumnezeu, desigur. Numai că Cel de Sus nu face politică, aşa că nu va ajuta niciun candidat, singurul ajutor venind doar de la alegătorul simplu, care va trebui să judece de trei ori înainte de a-şi băga votul său în urnă. Aşa cum croitorul măsoară de trei ori înainte de a tăia materialul. 
Ca şi în alţi ani, s-au înscris în competiţie multe partiduleţe mici, care au înviat brusc şi despre care nu vom mai vorbi decât peste patru ani, tot la vremea asta. Granzii politichiei locale, organizaţiile municipale ale PNL şi PSD, îşi tot pregătesc şi îmbunătăţesc strategia pentru campania electorală ce va să înceapă peste două zile. Lumea e sătulă de politică şi de politicieni, iar ziariştii se pregătesc iarăşi să primească zâmbete electorale şi ocheade de simpatie din partea candidaţilor avântaţi în apropiatele bătălii electorale. 
Pentru Primăria Câmpina s-au înscris opt candidaţi, toţi din partea unor partide, niciunul dintre ei nefiind independent: Horia Tiseanu (PNL); Constantin Cândea (PSD); Daniel Ioniță (ALDE); Ionuț-Adrian Pițigoi (PMP); Andrei Istrate (UNPR); Nicoleta Gherman (PSRO); Vlad Anghelescu (PRU); Vasile Florin Anghelescu (PP-LC). 
Dar să vă prezentăm în continuare principalii candidaţi la aceste alegeri şi echipele lor de candidaţi-consilieri.  
Horia Tiseanu – primarul de serviciu
Cele mai mari şanse să devină noul primar, la finele zilei de 5 iunie 2016, le are tot vechiul primar. Îl ştiţi cu siguranţă: e Horia Tiseanu, mereu fostul, întruna actualul şi veşnic viitorul edil câmpinean. Primarul de serviciu, cum ar veni. Omul aflat de 20 de ani, din 1996, în conducerea oraşului dintre râurile Prahova şi Doftana. Primii opt ani, ca viceprimar, următorii 12, ca edil-şef. Dacă mai câştigă următoarele două mandate, Tiseanu ar putea ieşi liniştit la pensie, din cea mai înaltă funcţie de demnitate publică a municipiului. 


Actualul primar conduce lista PNL pentru Consiliul Local, a cărei structură este următoarea: 
1. Horia Tiseanu – primar, inginer; 
2. Dragomir Enache – pensionar, inginer; 
3. Elena Albu – director, economist; 
4. Marian Dulă – administrator de firmă, colonel în rezervă al MAPN; 
5. Monica Clinciu – avocat; 
6. Florin Frățilă – director de publicație, jurnalist; 
7. Marian Nistor – director firmă, jurist;
8. Adrian Dochia – administrator firmă, inginer; 
9. Corina Topală – asistent medical; 
10. Viorel Bondoc – colonel în rezervă al MAPN; 
11. Lucian Cercel – colonel în rezervă al MAPN; 
12. Violeta Beldianu – pensionar, inginer; 
13. Costel Manea – administrator, economist; 
14. Mirela Coman – inginer Ocolul Silvic; 
15. Gheorghe Sandu – metrolog; 
16. Evelina-Bianca Roman – profesor; 
17. Gena Preda – asistent medical; 
18. Doru-Florin Trifan – manager de proiect, economist; 
19. Iulian Luncașu- recepționer, economist; 
20. Laura Perian – administrator firmă contabil; 
21. Vasile Niculae – pensionar, electrician; 
22. Marinescu Lenuța – director de spital, economist; 
23. Marian-Alexandru Răducanu – constructor instalații; 
24. Remus Pădure – administrator IT, electrician.
Pe lista PNL pentru Consiliul Judeţean se regăsesc trei câmpineni: Marian Nistor, Rodica Papuc şi Monica Clinciu (doar primii doi pe locuri eligibile).

PSD merge pe mâna lui Constantin Cândea
PSD Câmpina merge pe mâna chestorului (rez) Constantin Cândea, fost comandant al Şcolii de Agenţi de Poliţie “Vasile Lascăr” (2000 – 2003), ulterior, şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova (2003 - 2005). Fără a fi o persoană extrem de carismatică, dar nici una învăluită în antipatia electoratului local, chestorul Cândea are destulă popularitate în rândul alegătorilor câmpineni pentru a fi cel mai periculos adversar şi contracandidat al actualului primar liberal. PSD Câmpina este, de altfel, singurul partid local cu organizaţii de cartier, are cei mai mulţi membri cotizanţi şi electoratul cel mai stabil şi mai fidel. Cea mai mare surpriză o reprezintă lipsa de pe lista pentru Consiliul Local al lui Gheorghe Tudor, fost primar în mandatul 2000-2004, apoi viceprimar și consilier local, un om cu o mare experienţă în administraţia publică locală. Tudor a votat adesea ca un independent, împotriva celor decise de conducerea partidului, iar acest lucru se pare că l-a costat, decontarea făcându-se acum. 


Vă prezentăm în continuare lista candidaților PSD pentru CL Câmpina. 
1. Constantin Cândea, 67 ani, jurist, pensionar
2. Călin Tiu, 54 ani, medic chirurg
3. Mihaela Petrovici, 59 ani, medic de familie
4. Ion Dragomir, 64 ani, subinginer
5. Livia Lupu, 48 ani, jurist
6. Andrei Duran, 31 ani, licențiat științe politice
7. Ioan Petrescu, 62 ani, inginer, pensionar
8. Anda Frâncu, 52 ani, inginer
9. Vasile Petre, 60 ani, subinginer
10. Renata Iosifescu, 62 ani, medic
11. Marius Rânciog, 49 ani, inginer
12. Gheorghe Ciocianu, 57 ani, contabil
13. Elena Dumitrescu, 61 ani, medic
14. Isaia Ioniță, 63 ani, economist, pensionar
15. Ion Motoroiu, 60 ani, inginer
16. Adelina Surcelea, 31 ani, medic
17. Ion Enescu, 66 ani, maistru electrician, pensionar
18. Constantin Petre, 57 ani, jurist
19. Nora Tăman, 74 ani, operator calculator, pensionar
20. Gabriel Nedelcu, 54 ani, tehnician
21. Marius Ionescu, 49 ani, operator chimist
22. Laura Uță, 32 ani, profesor
23. Ion Dragomir, 64 ani, ofițer poliție judiciară, pensionar
24. Alexandra Postolache, 29 ani, licențiată filozofie
Pe lista candidaţilor PSD pentru Consiliul Judeţean Prahova nu se regăseşte decât un singur câmpinean, Andrei Duran, dar pe loc neeligibil. 

Daniel Ioniţă – primul candidat înscris
ALDE Câmpina a fost primul partid care a depus documentele la BEC Câmpina, încă din 18 aprilie, termenul limită fiind 26 aprilie. Liderul organizaţiei municipale şi candidatul pentru funcţia de primar este consilierul municipal Daniel Ioniţă, unul dintre cei mai vocali adversari ai primarului Horia Tiseanu în legislativul municipal. Ioniţă ocupă primul loc pe lista candidaţilor – consilieri, cum era, de altfel, de aşteptat. 


Iată lista: 
1. Daniel Ioniță (48 ani, informatician)
2. Gabriel Valeriu Dima (56 ani, ofițer MAI)
3. Marian Burciu (38 ani, jurist)
4. Bogdan Stanciu (34 ani, medic psihiatru)
5. Mihail Gabriel Cojocaru (38 ani, inginer)
6. Maria Rădoi (59 ani, analist CTC)
7. Gabriel Ionescu (60 ani, analist programator)
8. Eugenia Tudosoiu (65 ani, subinginer, pensionar)
9. Liviu Davidescu (45 ani, tehnician)
10. Dușan Marianov (59 ani, instructor auto)
11. Ciprian Murariu (41 ani, psiholog)
12. Florin Viorel Gâscă (48 ani, prelucrător prin așchiere)
13. Ionuț Sebastian Bălan (34 ani, actor)
14. Harry Bogdan Dăngeanu (26 ani, inginer)
15. Mihaela Stănescu (55 ani, funcționar)
16. Cornel Rădulescu (66 ani, inginer constructor, pensionar)
17. Dorina Beatrice Puiu (36 ani, asistent medical)
18. Mihai Florin Motoroiu (29 ani, asistent medical)
19. Claudia Elena Schmidt (44 ani, contabil)
20. Constantin Ganea (47 ani, economist)
21. Ioana Sârbea (56 ani, electromecanic)
22. Decebal Hiticas (39 ani, subinginer)
23. Magdalena Anghel (41 ani, economist)
24. Antonela Elena Toader (26 ani, asistent medical)

Nicoleta Gherman - un nume nou în politica locală
PSRO, partidul condus de Mircea Geoană, are organizaţie la Câmpina, care a depus liste complete pentru alegerile din 5 iunie. Candidatul PSRO pentru Primăria Câmpina şi liderul organizaţiei este Nicoleta Gherman, avocat de profesie. 


Vineri, 22 aprilie, PSRO a depus la Biroul Electoral de Circumscripţie Câmpina dosarele candidaţilor pentru Consiliul Local, care sunt următorii: 
1. Nicoleta Gherman - 47 ani, avocat
2. Damian Stanica - 48 ani, inginer
3. Maria Logojan - 52 ani, avocat
4. Camelia Espania Burlacu - 58 ani, profesor
5. Ovidiu Chiriac - 65 ani, inginer
6. Gabriel Florin Botescu - 53 ani, tehnician
7. Monica Maria Ionescu - 60 ani, ofiter bancar
8. Sorin Ovidiu Mazilu - 49 ani, director
9. Dorin Alexandru Constantin - 34 ani, inginer
10. Ion Cojocaru - 56 ani, administrator
11. Gabriel Alin Necula - 47 ani, economist
12. Florin Giubernea - 47 ani, inginer
13. Gabriela Elena Cojocaru - 36 ani, jurist
14. Iulia Petruta Toma - 31 ani, operator
15. Vasilica Popa - 47 ani, cosmetician
16. Daniel Ionut Cofaru - 29 ani, operator
17. Maria Alexandra Oprea - 37 ani, jurist
18. Mariana Preda - 65 ani, asistent medical
19. Constantin Ovidiu Cojocaru - 47 ani, laborant
20. George Ciprian Tudor - 37 ani, lăcatus mecanic
21. Daniela Cercel - 57 ani, tehnician
22. Aurelia Roman - 63 ani, pensionar
23. Dragos Mocanu - 34 ani, electronist
24. Ion Toader - 72 ani, maistru militar

Singurul câmpinean fruntaş pe listele CL şi CJ
Ionuț Pițigoi, liderul PMP Câmpina, va candida pentru şefia executivului câmpinean. De altminteri, el este singurul câmpinean care ocupă primul loc atât pe lista pentru Consiliului Local Câmpina, cât şi pe cea depusă de către PMP Prahova pentru Consiliul Județean. Dacă nu va câştiga fotoliul de primar, se aude că ar dori să ajungă  viceprimar al Câmpinei, nefiind aşadar interesat de legislativul judeţean. 


În Duminica Floriilor, Adrian Ioan Piţigoi s-a prezentat la Biroul Electoral pentru a-şi depune dosarul de candidat la funcţia de primar al municipiului, dar şi lista cu candidaturile PMP pentru legislativul local. Lista candidaţilor PMP pentru Consiliul Local arată astfel:
1. Adrian Ioan Piţigoi – 38 ani, economist
2. Robert Cătălin Minea – 45 ani, tehnician
3. Crina Alexandra Popescu – 30 ani, avocat
4. Florin Cătălin Panait – 40 ani, tehnician
5. Mihaela Doina Popescu Jugureanu – 48 ani, operator
6. Ion Andrei Baltag – 37 ani, jurnalist
7. Marian Alexandru – 54 ani, maistru
8. Daniel Cornea – 62 ani, asistent medical
9. Florin Marian Brătoiu – 47 ani, ospătar
10. Dumitru Duşă – 60 ani, mecanic auto
11. Maria Cătălina Bercăroiu – 23 ani, economist
12. Simona Elena Panait – 35 ani, asistent farmacist
13. Laura Anton – 60 ani, inginer
14. Simona Cristina Manea – 40 ani, asistent medical
15. Simona Loredana Cartianu – 44 ani, economist
16. Elena Corina Motoroiu – 48 ani, tehnician dentar
17. Alexandru Gabriel Frânculescu – 31 ani, economist
18. Nicolae Damaschin – 60 ani, electrician
19. Georgeta Mihaela Bucşe – 39 ani, referent
20. Augustin Gabriel Lăzărescu – 49 ani, gestionar
21. Dorina Mirela Coman – 57 ani, contabil
22. Mihaela Angheluş – 44 ani, institutor
23. Alexandra Ursuleanu – 24 ani, specialist comunicare
24. Corina Mihaela Bratosin – 28 ani, administrator

Andrei Istrate mizează pe UNPR şi viceversa
Pe 26 aprilie, în ultima zi în care se mai puteau depune dosarele candidaţilor pentru alegerile din 5 iunie, la Biroul Electoral Campina s-a prezentat liderul UNPR Câmpina, Andrei Istrate, care va fi candidatul partidului său pentru Primărie. Andrei Istrate (36 de ani), este la a doua încercare de cucerire a Primăriei, acum patru ani el candidând pentru Partidul “România Mare”, la acea vreme fiind cel mai tânăr candidat la prima demnitate publică a Câmpinei, calitate pe care nu şi-a mai  păstrat-o şi acum. 


Iată candidaturile UNPR pentru miniparlamentul câmpinean:
1. Andrei Istrate - inginer constructor
2. Luminiţa Dumitrescu - consilier juridic
3. Viorica Stănică - electronist
4. Laurenţiu Jugănaru - sudor electric
5. Valentin Daniel Matei - inginer transporturi
6. Antonio Alexandru Gugescu - tehnician
7. Lucreţia Istrate - asistent farmacist
8. Cătălina Vasilica Nuţulescu - economist
9. Ion Savaston - pensionar
10. Viorel Stanciu - inspector CTC
11. Adrian Chivu - operator CNC
12. Gabriela Dinculescu - gestionar
13. Filofteia Jugănaru - asistent personal
14. Adrian Tocitu - operator prelucrare lemn
15. Marian Dascălu - şofer
16. Marius Scărlătescu - tehnician
17. Elena Alina Voinea - tehnician
18. Mihai Neculai Marcu - pensionar
19. Mihaela Ivan - mecanic
20. Ioan Popescu - zugrav
21. Stelică Cristea - strungar
22. Oana Istrate - licenţiat în ştiinţe administrative
23. Gabriel Dogaru - silvicultor
24. Mina Popescu - ambalator

Vlad (Ţepeş) Anghelescu din partidul lui Ţepeş
Vlad Anghelescu este preşedintele organizaţiei municipale a PRU (Partidul România Unită, cunoscut şi ca Partidul lui Vlad Ţepeş, după sigla formaţiunii politice, siglă ce conţine figura legendarului şi sângerosului voievod muntean). El va candida pentru şefia municipalităţii, dar şi pentru Consiliul Local Câmpina. Partidul România Unită a fost lansat în 2014 de către deputatul Bogdan Diaconu după ce acesta şi-a dat demisia din PSD în semn de protest față de cooptarea și păstrarea UDMR la guvernare. 


Lista PRU cu candidaţii-consilieri: Vlad Gheorghe Anghelescu, Irina Nedelcu, Adrian Dorin Anghel, Laurențiu Vișan, Marian Turtoi, Alina Pușcașu, Constantin Gherase, Marina Anghelescu, Maria Dinică, Ionuț Nedelcu, Florin Popa, Elena Preda, Ioana Delia Andreoiu, Ion Dobre, Valentina Crețu, Florica Fieraru, Mihaela Vișan, Gheorghe Preda, Ioana Mandele, Liliana Turtoi, Veronica Bohâlțea, Ion Nedelcu, Geromio Dinică, Marius Anghelescu. De remarcat că Vlad Anghelescu, de profesie kinetoterapeut, are 32 de ani, cu această vârstă fiind cel mai tânăr candidat la Primăria Câmpina.

Liste incomplete şi un candidat independent
La alegerile locale pentru ocuparea unui loc în legislativul câmpinean va candida şi un independent, pe numele lui, Adrian Ionuț Dinică. De asemenea, trei partide au depus liste incomplete cu candidaţi-consilieri. 
Primul este  Partidul Poporului - Legea Cojocaru (PP-LC): Vasile Florin Anghelescu, Dan Ungureanu, Maria Iordăchescu, Andrei Bocanu, Mihaela Dodot, Raluca Crudu. De remarcat că liderul formaţiunii politice, Vasile Florin Anghelescu, candidează şi la Primărie. 
Următoarele două partide sunt Partidul Național Democrat (PND), cu Daniel Telegescu, Mihai Hubscher, Corneliu Ionescu, Alin Mihai Ghiță, Ionuț Enescu, Ștefan Pandele, şi Asociația Partida Romilor Pro Europa (APRPE), cu Laura Cleopatra Trestianu, Vicențiu Mihai, Claudiu Mincu, Ecaterina Poiță, Gavriș Lingurar, Ion Toader, Constantin Liță, Florina Toader, Constantin Voicu, Maria Babiță, Georgeta Lăcătuș, Constantin Stănică, Ștefania Liță, Ionuț Liță, Ramona Stanciu, Dănuț Cobzaru.

Marii absenţi ai alegerilor
Cel mai mare absent va fi Gheorghe Tudor, despre care v-am vorbit ceva mai devreme. Se pare că a supărat foarte mult pe mai-marii partidului faptul că a votat pentru reînființarea pistei de motocros și a cerut să se caute vinovații pentru desființarea celei vechi. Inițial, l-a însoțit pe Constantin Cândea în precampanie, dar l-a părăsit ulterior, după ce a fost șters de pe listă. Medicul chirurg Mihai Tifigiu, ales în 2012 pe listele PP-DD,  s-a retras singur din competiţie, deoarece s-a săturat de politică și administrație, conform propriilor sale declaraţii. Este singura retragere neforţată.  Daniel Telegescu e absent de pe lista PNL,  deoarece nu a fost mulțumit cu locul neeligibil ocupat pe lista PNL și a plecat la un partid mic, PND. Va candida din partea acestei formațiuni pentru Consiliul Local, pe o listă incompletă, cu doar 7 candidați. Gena Preda nu se mai află pe loc eligibil pe lista PNL, dar nu a părăsit partidul, semn că nu a afectat-o prea tare acest lucru. Sau poate că da, însă nu a cedat, sperând la un loc eligibil la viitoarele alegeri.  

Mihai Ungureanu, preşedintele organizaţiei PNL Băneşti: „Cel mai mult cred în onestitate şi corectitudine, pietrele de temelie ale societăţii democratice”

Mihai Ungureanu este născut şi crescut în comuna Băneşti, acolo unde a urmat grădiniţa şi cursurile Şcolii Gimnaziale „Ioan Duhovnicul” . În clasa a VIII-a a intrat la Liceul Industrial de Petrol şi Gaze din Câmpina, actualul Colegiu Tehnic „Constantin Istrati”. După absolvirea liceului şi-a continuat studiile în cadrul Şcolii de Poliţie „Vasile Lascăr”, făcând parte din singura promoţie cu profilul Protecţie şi Pază pe care a avut-o vreodată instituţia, în anii 1995-1996. În 2002 a început cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Bacău, unde l-a avut coleg pe luptătorul de K1 Daniel Ghiţă. Mihai Ungureanu este om de afaceri, dar şi politician, însă, mai presus de toate, este un om cu ambiţii şi vise mari pentru comunitatea în care trăieşte. 



- Ce v-a determinat să mergeţi la Şcoala de Poliţie? 
- La acea vreme a fost o oportunitate. Nu  am visat niciodată să ajung poliţist, însă mi s-a ivit ocazia, printr-un noroc, de a ocupa unul dintre locurile unei clase cu profil aparte. Pentru mine a fost foarte bine, pentru viitorul meu, prin şansele pe care, ulterior, profesia mi le-a oferit. Când am terminat şcoala, în anul 1996, am fost repartizat la Secţiunea I Serviciul Pază şi Protecţie, care se ocupă şi în prezent de paza preşedintelui României. Am fost o perioadă în Bucureşti, după care, după aproape trei ani, neplăcându-mi foarte tare capitala şi viaţa agitată specifică, am preferat să mă retrag acasă şi m-am mutat cu serviciul la Sinaia. Dar tot am avut de-a face cu preşedinţii, pentru că obiectivul de la Sinaia este un obiectiv prezidenţial şi întotdeauna preşedintele ţării îşi petrecea mare parte din weekenduri sau vacanţe la Sinaia. 
- Cum a fost experienţa aceasta?
- A fost deosebită! Aşa am ajuns să cunosc toţi preşedinţii României, de la Ion Iliescu până la Klaus Johannis. În altă ordine de idei, am lucrat 19 ani numai în slujba şefilor de stat, fiind o mare onoare pentru mine. Am reuşit să cunosc foarte mulţi oameni, aproape toată clasa politică din ‘90 încoace, am avut avantajul de a călători şi de a cunoaşte ţara. Au fost nişte ani de împliniri şi satisfacţii profesionale. 
- Dar cum îi priveaţi atunci pe ei, ca şi politicieni? 
- Pentru mine a fost o meserie, o meserie pe care am făcut-o cu mare drag!
- V-aţi gândit vreodată că vreţi să fiţi în locul lor?
- Sincer, nu! Iar în ceea ce priveşte faptul că am ajuns să fac politică... Eh, este o poveste întreagă!  Nu mă vedeam deloc în postura de politician. Însă cursul vieţii îţi oferă mereu surprize!
- Şi cum aţi ajuns în politică?
- În politică am ajuns în urma unor evenimente care s-au petrecut în 2012, în momentul în care se constituia marele USL. Am intrat în luptă deoarece pentru postul de viceprimar era propusă o persoană din altă localitate, nu din Băneşti. Am gândit şi am crezut, aşa cum gândesc şi cred şi în acest moment, că cineva tânăr trebuie să rişte şi să preia frâiele comunităţii. Mi-am dorit şi îmi doresc să dau o şansă tinerilor şi tuturor băneştenilor de a cunoaşte noi valori, adevărate. Ideea este că nu ştiu cât am reuşit în cei trei, aproape patru ani, dar, după cum bine se ştie, funcţia de viceprimar am avut-o mai mult în acte, fiind privat de posibilitatea de a decide, de a face totul aşa cum am crezut eu că este mai bine.
- De ce aţi ales să urmaţi cursurile Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport?
- Pentru simplul fapt că mi-a plăcut şi îmi place sportul. Am considerat că acestei pasiuni îi pot atribui caracteristici de un alt nivel, gândidu-mă că, la un moment dat, după retragerea din cadrul Dintotdeauna mi-a plăcut sportul, am jucat tenis de masă şi am fost campion judeţean la o vârstă fragedă, 10-12 ani, după care am jucat fotbal la Poiana Câmpina. De asemenea, am practicat înotul şi mai târziu, schiul, care îmi place foarte mult. 
- Dar care dintre sporturi este preferatul?
- Categoric fotbalul este cea mai mare dragoste şi îl joc şi îl privesc cu mare plăcere. Sunt fan înfocat al Stelei şi al echipei naţionale. Nu pierd niciun meci!
- Cu ce vă ocupaţi în prezent?
- Am o firmă în domeniul turismului şi agrementului, un alt hobby al meu, pe care l-am dezvoltat şi care îmi merge bine. Activitatea o desfăşor la Sinaia, unde organizez teambuilding-uri, atât pentru societăţi, cât şi pentru persoane fizice. În oferta de petrecere a timpului liber pot regăsi paintball, tir cu arcul, tir cu puşca. Se pot plimba cu trenuleţul, fiind tot proprietatea mea şi se pot bucura de excursii montane. 
- Care sunt valorile în care credeţi cu fermitate? 
- Cel mai mult cred în onestitate şi corectitudine, pietrele de temelie ale societăţii democratice. Întotdeauna m-am ghidat şi am mers pe acest drum. Tocmai meseria pe care am avut-o a contribuit foarte mult la dezvoltarea mea spirituală, învăţându-mă să fiu un om bun şi corect . A asigura şanse egale pentru toţi, este fundamental pentru bunăstarea socială.
- Sunteţi omul faptelor sau al vorbelor?
- Cu certitudine sunt un om al faptelor. Eu vorbesc mai puţin, dar întotdeauna faptele mă ghidează şi mă fac împlinit. Prefer să tac şi să fac. Faptele exprimă mult mai bine intenţiile şi realizările mele.
- Ce vorbe ale părinţilor v-au rămas întipărite în minte?
- Mama este educatoare la o grădiniţă din Câmpina, ceea ce îi defineşte mai bine latura povăţuitoare. Mereu îmi spunea să fiu atent la ceea ce vorbesc, cum mă port, să dau bună ziua şi să fiu drăguţ cu toată lumea, indiferent cine este sau ce pregătire are. Părinţii sunt cei care te învaţă să fii om, care îţi modelează cei şapte ani de-acasă, ani care de multe ori sunt mai importanţi decât studiile, faima sau bogăţia. Trebuie să fii mai întâi om ca să fii respectat de către ceilalţi.
- Dacă un om vă cere ajutorul...
- Întotdeuana am ajutat, am lăsat de la mine, aproape în toate relaţiile, indiferent de natura lor, personale, profesionale... Am lăsat de la mine din dorinţa de a fi bine. Dacă mi se cere ajutorul, cu siguranţă ajut cu tot ceea ce pot. Orice situaţie imposibilă pentru cineva încerc să o fac să fie posibilă. Să ajut este unul dintre punctele forte ale mele. Niciodată nu pot spune nu, întotdeauna spun da, ceea ce mă determină să mă ţin de cuvânt şi, câteodată, fac eforturi supraomeneşti pentru a rezolva problema. 
- Ce vă face să zâmbiţi?
- Sunt multe lucruri care mă fac să zâmbesc, dar cel mai mult când văd fericirea pe chipul oamenilor.
- Viaţa profesională vă inspiră în cea personală sau invers?
- Viaţa personală m-a inspirat o perioadă şi am ţinut cont de anumite învăţăminte pe care le-am pus şi în practică cât am fost militar. Şi invers, am învăţat multe din meseria pe care am practicat-o şi le-am aplicat în viaţa personală.  Regulile de serviciu, în timp, şi-au pus amprenta asupra caracterului meu.
- Timpul liber este dedicat pentru...?
- În primul rând, copilului. Am un băiat în vârstă de şase ani, Raul, pe care îl iubesc foarte mult şi căruia încerc să-i dedic cât mai mult timp.  Anii copilăriei nu-i mai regăsim şi nu ne mai întâlnim cu ei, ne trezim că au crescut şi pleacă de lângă noi. Nu vreau să pierd aceşti ani, vreau să fiu prezent şi să mă bucur de fiecare moment petrecut în compania băiatului meu.
- Ce vis neîndeplinit vi-l doriţi realizat?
- Vise de-a lungul anilor am avut multe... de a avea o casă, o maşină, un copil. Le-am îndeplinit şi sunt mulţumit. Să devin primar al comunei Băneşti nu este un vis, este un lucru care m-ar face mult mai responsabil faţă de ceilalţi, este o luptă pentru mai bine. Poate că acesta este scopul meu în viaţă, de a mă afla în slujba oamenilor, de a le readuce speranţa în suflet şi zâmbetul pe chip.
Andreea Ştefan

Cancerul de sân și feminitatea redefinită

Feminitate înseamnă un ansamblu de trăsături care constituie specificul caracterului feminin.  Aceasta este o definiție pe care o simțim fiecare dintre noi, femeile, adânc întipărită în sufletul nostru, în genele noastre, în esența noastra. Este parte din ceea ce suntem.  Așa cum ne celebrăm feminitatea, nu trebuie să uităm să o îngrijim și să o protejăm. Consultul periodic la medicul ginecolog și examenul periodic al sânilor ar trebui să facă parte din programul oricărei femei. 
Cancerul de sân este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la femei, iar detectarea precoce a acestuia se face prin consult periodic, ecografii mamare anuale, mamografii  anuale. Acesta are factori de risc ce pot fi influențați (cum ar fi:  un stil de viață mai sănătos, plin de mișcare, o dietă bogată în fructe și legume, dar săracă în grăsimi, atingerea unei greutăți corespunzătoare), precum și factori ce nu pot fi influențați (factori legați de sex, vârstă, istoric familial, istoric medical personal).


Depistarea unui nodul la o palpare de rutină sau orice schimbare suspectă a aspectului sânilor (cum ar fi:  modificarea tegumentului, retracția mamelonului, secrețiile mamelonare) nu trebuie ignorate , iar femeile trebuie să se adreseze medicului. O ecografie mamară  poate evidenția natura nodulului palpat, chistică sau solidă, potențial benignă sau malignă. În completarea acesteia, în funcție de vârsta pacientei, de aspectul ecografic și de istoricul medical al pacientei, se efectuează  mamografia. Uneori, sunt necesare examene imagistice suplimentare, ca tomodensitometria  sau rezonanța magnetică, pentru a stabili natura  leziunii. Diagnosticul cert histo-patologic este pus în urma puncției biopsie. 
Următorul pas aparține femeilor și constă în recunoașterea și conștientizarea bolii, ceea ce uneori este mai dificil de făcut decât depistarea bolii în sine. Este o parte a feminității ce este afectată, este esența femeii care suferă și care își pune natura, dar și umanitatea celor din jur, sub semnul întrebării. În aceste momente reconstruim și redefinim feminitatea prin ceea ce suntem în prezent și prin ceeea ce vom fi. 
Evaluarea opțiunilor de tratament  împreună cu medicul oncolog reprezintă următorul pas. Stadiul bolii și tipul histo-patologic al cancerului vor ghida etapele terapeutice. 
De la depistare la vindecare este un proces fizic și emoțional al feminității. Screeningul periodic rămâne cel mai important pentru depistarea precoce a cancerului de sân.
Dr. Toma Gabriela Simona
Medic specialist Radiologie și imagistică medicală

Polineuropatiile

Polineuropatia înseamnă, pe scurt, disfuncția sau afectarea mai multor nervi periferici. Deoarece nervii periferici pot reacționa în cadrul bolii într-un număr limitat de modalități, polineuropatiile de diferite cauze se prezintă cu semne și simptome similare. Majoritatea pacienților acuză, la debutul unei polineuropatii, o combinație de simptome senzitive și motorii la nivelul picioarelor, care apoi ajung să cuprindă în intregime membrele inferioare și membrele superioare.
Semnele și simptomele unui nerv afectat pot fi de tipul: scăderea funcției (slăbiciune musculară, oboseală musculară, dispariția reflexelor osteotendinoase, scăderea senzației dureroase), funcție anormală sau reactivitate crescută la stimuli (crampe musculare, “senzația de picioare neliniștite”, furnicături, senzație de arsură sau de înțepături).


Majoritatea polineuropatiilor sunt cornice, cu evoluție lent progresivă și simetrică. Diagnosticul este preponderent clinic și confirmat prin studii electrofiziologice ale conducerii nervoase.
Cauzele unei polineuropatii sunt numeroase: diabet, toxice (frecvent, consumul cronic și excesiv de alcool), medicamentoase (inclusiv medicația citostatică), infecțioase, paraneoplazice, pe fondul unei vasculite (din cadrul LES, poliartrita reumatoidă, sindrom Sjogren, hepatita cronică activă) sau idiopatice. O anamneză și o examinare clinică atentă sunt esențiale în evaluarea pacientului, deoarece sunt câteva afecțiuni asociate foarte frecvent cu polineuropatia. Acestea sunt: diabetul sau alte afecțiuni endocrine, cancerul, deficitul de vitamine sau infecția HIV.
Dacă diagnosticul nu este clar, trebuie acordată o atenție deosebită și transmiterii familiale. Deși pentru cele mai multe polineuropatii cu transmitere genetică există doar tratamente simptomatice, diagnosticul corect este important pentru prognostic, consiliere genetică, dar și pentru evitarea altor testări sau tratamente ineficiente. Cele mai frecvente polineuropatii cu transmitere genetică sunt cele din grupul Charcot-Marie-Tooth, ce se caracterizează prin afectarea cronică predominant motorie, foarte lent progresivă, cu deformări ale piciorului (pes cavus, ”degete în ciocan”), istoric familial de “afecțiuni ale membrelor inferioare”.
Stabilirea stadiului (acut/ cronic) și a tipului (inițial axonală sau demielinizantă) de polineuropatie se face pe baza studiului de conducere nervoasă și e important, deoarece în unele condiții, pacienții pot beneficia de tratament cu îmbunătățirea condiției. 
Terapiile pe care le avem la dispoziție în prezent sunt plasmafereza, imunoglobuline intravenos, terapie cu imunosupresoare, inclusiv corticoterapie. În unele cazuri asociate cu diferite tipuri de cancere, cele toxic medicamentoase, infecțioase sau inflamatorii cornice, se poate obține ameliorarea semnelor și simptomelor chiar prin prin tratarea afecțiunii de bază.
În toate cazurile, tratamentul medicamentos trebuie însoțit și de un program de recuperare ce vizează limitarea/ reducerea deficitelor funcționale și a dizabilităților. Programul de recuperare va conține: exerciții de stretching pentru a preveni scurtarea tendoanelor (în mod special, pentru tendoanele Achileene), exerciții de mers – eventual, orteze pentru susținerea gleznei și piciorului, menținerea tonusului muscular, inclusiv prin curenți de joasă frecvență, tonifiere musculară activă cu perioade de repaus pentru a nu suprasolicita musculatura, menținerea mobilității articulare în limite funcționale.
Exercițiile pot fi efectuate atât în sala de kinetoterapie, cât și în bazine, inclusiv în cele cu apă sărată.
La cele recomandate anterior se pot adăuga: masajul tonizant al membrelor afectate, acupunctura, dușul subacval și, în unele cazuri atent selecționate, chiar reflexoterapia.
Chiar dacă, în majoritatea cazurilor, polineuropatia este o afecțiune cronică progresivă, un program de recuperare potrivit fiecărui pacient poate ameliora simptomatologia și semnele clinice, astfel încât pacientul să își mențină activitățile zilnice în condiții optime cât mai mult timp. 
Dr. Simona Fătulescu, medic specialist BFKT