10 mai 2016

7 mai 2016, ziua în care Câmpina a îngheţat brusc

Câmpina pare că se depărtează tot mai mult de statutul de localitate cu cele mai multe zile însorite dintr-un an. Pentru că, în ultimul deceniu, am avut parte de tot felul de fenomene meteorologice atipice pentru această zonă, care au culminat, în ziua de 7 mai 2016, cu unul extrem: o grindină care a asediat oraşul vreme de aproape 40 de minute. 
O grindină extrem de rară nu prin dimensiunile pietrelor sale de gheaţă (care, din fericire, nu au fost cât oul de porumbel), ci prin timpul îndelungat în care s-a abătut asupra oraşului, înspăimântându-i toată suflarea, şoferii aflaţi în trafic fiind cei mai terorizaţi. O grindină abătută un timp atât de îndelungat asupra oraşului a făcut ca pe străzile cîmpinene, în special în zona de sud, să se aştearnă un strat de gheaţă de 5-10 cm. În unele locuri, torentele de apă formate au adunat gheaţa pe marginea drumului chiar în straturi groase de aproape 20 cm. Curios este şi faptul că partea de nord a oraşului a fost mult mai puţin afectată. 


Grindina aceasta nemaivăzută (nemaiîntâlnită nici în viaţa celor mai bătrâni câmpineni) a căzut în mai multe localităţi din judeţ (Ploieşti, Breaza, Comarnic, Bănești, Telega, Brebu, Poiana Câmpina, Bărcănești, Tinosu, Râfov și Puchenii Mari), dar Câmpina a fost cea mai afectată. Pompierii militari din cadrul ISU Prahova au muncit ore în şir pentru a înlătura urmările nefericite ale grindinei de poveste. Ei au evacuat apa din gospodăriile oamenilor şi au eliberat carosabilul de mantia grea de gheaţă aşternută în ciuda anvelopelor de vară ale maşinilor. Redăm un fragment din comunicatul ISU Prahova din ziua respectivă, comunicat care, într-un mod curios, a menţionat în textul său mai puţine localităţi afectate de grindină: “Ca urmare a avertizării meteorologice cod galben de ploi şi grindină, la nivelul judeţului Prahova s-au înregistrat inundaţii în şase localităţi: Cmpina, Ploiesti, Puchenii Mari, Tinosu, Banesti si Barcanesti. Aproximativ 60 de pompieri militari au intervenit în sprijinul localnicilor şi au evacuat apa din 47 gospodarii (10 locuinţe şi 37 curti), un beci, un pasaj pietonal, 2 străzi, precum şi din casa scării unui bloc de locuinţe.” La Câmpina, au fost inundate mai multe străzi: Orizontului, Chișinău, Câmpului, Rezervoarelor, Bulevardul Nicolae Bălcescu. Cele mai lovite de grindină (care a înfundat canalizările, revărsând apa în gospodăriile oamenilor), au fost străzile din cartierul Slobozia.  Au fost şi mai multe cazuri de acoperişuri găurite. În timpul căderii grindinei, temperatura aerului a scăzut brusc până la 2-3 grade Celsius. 


Pompierilor li s-au alăturat lucrătorii din Poliţia Locală şi cei de la compania de salubritate Floricon Salub. Împreună au reuşit să ţină piept asaltului grindinei şi să rezolve toate situaţiile neplăcute. Prima intervenție a fost pe str. Orizontului, unde asfaltul a crăpat pe o porțiune de 7 metri. Zona a fost încercuită, iar circulația a fost permisă doar pe un singur sens, pentru a se permite lucrările de intervenţie desfăşurate pe sensul de circulaţie restricţionat. Pe străzile Câmpului şi Chișinău s-a intervenit urgent pentru scoaterea apei din gospodării.  Echipe de intervenție de la Florion Salub au reuşit cu ajutorul unor excavatoare cu lame să îndepărteze gheața de pe străzi şi din intersecții, dar şi din curțile și beciurile oamenilor. Mulţi câmpineni care stau la curte se tem că roadele pomilor şi recoltele grădinilor vor avea de suferit. Resturi de gheaţă se puteau vedea pe străzi chiar şi în după-amiaya zilei următoare, iar carosabilul de pe multe artere de circulaţie ale oraşului s-a înverzit, de la frunzele aşternute pe pământ, răpuse de pietrele de gheaţă. 


Ironia sorţii face ca tot pe vremea aceasta, dar în urmă cu patru ani, să se aprobe în Consiliul Local Câmpina contractul de comodat încheiat între municipalitate şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Sistemului Naţional Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor (DSNACP). Proiectul iniţiat de consilierii PDL presupunea darea în folosinţă gratuită a unui teren de 1.500 mp de teren, situat în Câmpina, pe dealul Muscel. Prin atribuirea terenului său în folosinţă gratuită către DSNACP, legislativul câmpinean dorea amplasarea acolo a unor rachete antigrindină. Cu câţiva ani în urmă, un proiect identic fusese propus de către consilierii PSD, dar acesta nu a reuşit să treacă, deoarece nu a fost pe placul consilierilor PDL. Un reprezentant al DSNACP a făcut precizarea că se doreşte punerea în funcţiune a încă trei puncte de lansare, Câmpina, Vărbilău şi Băicoi, creând un triunghi în ansamblul sistemului deja existent la nivelul judeţului Prahova, judeţul cu cele mai multe baterii antigrindină din ţară. Anul trecut, tot pe la sfârşitul primăverii, Guvernul României a aprobat, printr-o hotărâre, obiectivele şi finanţarea etapei a XVI-a, din 2015, a “Programului de realizare a Sistemului naţional antigrindină şi de creştere a precipitaţiilor pentru perioada 2010-2024”. 


Pentru etapa din 2015 a programului amintit s-au alocat fonduri de 6,642 milioane de lei, asigurate din bugetul de stat. Cheltuielile legate de întreţinerea şi exploatarea Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova pentru asigurarea protejării unor suprafeţe cuprinse între 120.000 de hectare şi 200.000 de hectare sunt evaluate la 8-10 euro/ha. Cât de benefice sunt rachetele antigrindină din Prahova? Iată o întrebare pe care grindina din 7 mai 2016 o întăreşte, dar îi şi umileşte răspunsul. Cheltuielile legate de întreţinerea şi exploatarea Unităţii de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova pentru asigurarea protejării unor suprafeţe cuprinse între 120.000 de hectare şi 200.000 de hectare sunt evaluate la 8-10 euro/ha. 


Grindina căzută puţin după începerea campaniei electorale o fi vreun semn pentru politicienii noştri angajaţi în bătăliile electorale pentru cucerirea Primăriei şi a Consiliului Local? O minciună amăgitoare şi aducătoare de voturi poate fi uneori mai periculoasă decât grindina cât oul de porumbel. Gheaţa grindinei se topeşte într-o zi-două, dar un politician mincinos şi nepriceput ne poate îngheţa sufletele prin acţiunile sale păguboase patru ani după ce va ajunge în fruntea oraşului prin voturi ale unor alegători înşelaţi. De aceea, trebuie să cântărim foarte bine înainte de a ne da votul unui candidat. Să sperăm că grindina ce a provocat atâtea spaime şi pagube nu va fi întrecută de grindina de promisiuni electorale deşarte ale candidaţilor la alegerile locale din 5 iunie.

Editorial. FORMIDABILA RESTAURAȚIE

Ceea ce se întîmplă în România de la jumătatea celui de-al doilea deceniu din mileniul trei va fi cîndva caz școală în manualele de politologie. Rapiditatea cu care forțele anti-justiție, neo-comuniste, anti-românești și pro-corupție s-au coalizat, s-au cimentat (indiferent de partide: aici intră și linia Dragnea și linia Blaga și linia Tăriceanu și linia Oprea și altele multe mai mici) pentru a pune un baraj firavelor speranțe de construcție a unei societăți normale ține de miracol. După total neașteptata alegere a sfinxului de la Sibiu în defavoarea lui Ponta, a fost o foarte scurtă perioadă  de euforie întru viitor. Repede înghițită de stupoarea față de ocultarea alesului; închis între zidurile de la Cotroceni, acesta a strălucit prin absență. Deus absconditus, vorba lui Eliade. Eu unul i-aș interzice, de exemplu, să mai comunice pe FB, aceasta nu este de demnitatea unui președinte de stat. Cînd are ceva oficial de spus, cată să găsească o cale oficială, iar Rețeaua nu este așa ceva. Dl. Iohannis are complexul Băsescu, singura lui grijă este să fie un anti- Băsescu. De aici frica patologică de ziariști, de vorbirea firească, de contexte dezinhibate. Opțiune greșită. Pe acest fond de dispariție a oricărei forțe realmente îndreptate spre viitor, toți cocalarii politici românești și-au unit dibăciile pentru a prelua controlul asupra acelor puncte vitale ale societății pe care încă nu le dețin. În primul rînd procuratura, justiția și serviciile secrete. Vin, una după alta, crizele: din sănătate, din învățămînt (plagiatele, doctoratele), din cultură, criza europeană acută, abil deturnate toate împotriva guvernului Cioloș și în favoarea echipei naționale a infractorilor. E de vină acest guvern pentru ceea ce se întîmplă în spitale, la Operă sau la TVR, cu defrișarea pădurilor sau oprirea producției de apă grea, cu prăbușirea demografică sau cu construcția de autostrăzi? Evident, nu. În care țară cu democrație autentică un ins cu ditamai dosarul de plagiat, înlăturat de la guvernare în urma unei crize provocate de un dezastru în care au murit 64 de tineri, ar veni senin să ne dea lecții și să se instaureze ca șef al camerei? Cît tupeu îți trebuie ca să nu te ascunzi în gaură de șarpe după o asemenea rușine?  Dar cu antecesori ca Iliescu, Năstase, acum cu oameni noi gen Dragnea, cum să nu fii dispus a te sacrifica etern pentru binele clanului?


Pe plan local, dezastrul uman este și mai patent. Nicio posibilitate de înnoire. Senzația generală de blocaj din care nu ne mai poate scoate nimeni va fi principalul ingredient la alegeri. Totuși, cum a  fost posibil ca, după decenii în care am avut forțe politice dedicate avansului autentic, gen PAC, CDR, PDL, într-o primă perioadă, cum e posibil deci ca România să fie azi mai împotmolită în lipsa de speranță, de orizont decît spre sfîrșitul epocii Năstase? Poate că mai grav chiar decît jaful pădurilor este faptul că ni s-a furat speranța. Oamenii vor vota aceiași penali și nulități intelectuale. Iar absenteismul, anticipez, va fi mai mare ca niciodată. Restaurația e acum mai eficientă decît în 2012. Personajele, cam aceleași.  Mijloacele… perfect „constituționale”, ca și atunci, dar mult mai rafinate. În parlament nu se mai aude nici pîs în apărarea altor interese decît cele ale oligarhiei. Numărul parlamentarilor cu dosar penal depășește orice imaginație. Cînd discutăm serios această chestiune? Sunt oameni cu condamnări în regulă care „ne fac legi și ne pun biruri, ne vorbesc filozofie”, cum zice poetul. Îi suportă electorul? Nu numai că îi suportă, îi înjură suculent, dar apoi îi votează cu entuziasm. Aici stă, cred, ultima explicație a restaurației. Ne-au cucerit pe dinăuntru, ca un diabet ucigător, fără simptome evidente. Da, e dulce să vorbești despre mărirea salariilor, retorica despre ajutorul social al defavorizaților, teoria conspirației și a „țărișoarei” mereu asediate de inamici. Această „dulceață” rafinată în laboratoarele de propagandă ne-a distrus fibra morală. Nu dai soluții? - aud în fundal o întrebare. Singura soluție, cred, ar trebui să vină din partea unei elite intelectuale lucide și unitare. Ceea ce…e lipsă. 
Elita noastră intelectuală e mai preocupată de nesfîrșitele sale cherele interne decît de implicarea socială. Un exemplu: acum cîteva săptămîni vreo două colective de cercetare ale Politehnicii bucureștene au luat premii europene la Salonul de inventică de la Geneva. M-am întrebat ascultîndu-i pe acei oameni minunați, dedicați științei de vîrf, cum de suportă să fie conduși de acea calamitate a școlii românești care este dna. Andronescu. Mister, de regăsit în mii de variante în toate structurile sociale. Sau recent cazul demisionatului ministru al culturii, poate unul dintre cei mai hotărîți și mai în cunoștință de cauză. Nu arhitecții, nu studenții, nu scriitorii au ieșit să apere casa de lîngă ASE, ci însuși ministrul. Răsplătit cu huiduieli „dialectice” de colegii de breaslă. Bref: lăsați orice speranță voi ce votați!
Christian CRĂCIUN

Un oraş curat, cu mii de gospodării fără contracte de salubritate

Titlul articolului pare un nonsens, o chestie de domeniul absurdului, dar el reflectă o nefericită realitate. La o populaţie de circa 32 -33.000 de locuitori (după datele ultimului recensământ, cel din 2011, nu după listele electorale, cu incredibile valori ale populaţiei), municipiul nostru ar trebui să aibă aproape 11.000 de gospodării. O treime dintre acestea nu aveau încheiate, anul trecut, contracte de salubritate cu operatorul local Floricon Salub. Asta înseamnă că aproximativ 4000 de gospodari câmpineni sunt duplicitari: se consideră buni gospodari (cel puţin la nivel declarativ), se gospodăresc cum trebuie, pasămite, dar nu ştiu să-şi gestioneze legal deşeurile menajere rezultate în urma activităţilor din gospodăriile proprii. 


În toamna anului trecut, managerul general al companiei, Florin Constantinescu, a pus în discuţie problema în plenul Consiliului Local, iar consilierii municipali au decis să instituie o taxă de 20 de lei, plătiţi în plus faţă de tarifele practicate de Floricon Salub pentru cei care nu au contract de salubritate. Taxa respectivă trebuie plătită de la începutul acestui an. 
După patru luni de la hotărârea legislativului municipal care instituia taxa cu pricina, câmpinenii nu se înghesuie să intre în relaţii contractuale cu Floricon. Din acest punct de vedere situaţia nu este deloc îmbucurătoare, căci se poate lesne presupune că încă se mai depozitează, masiv şi ilegal, deşeuri menajere pe domeniul municipiului, la marginea oraşului şi la adăpostul întunericului, în locuri ferite de traficul rutier, care devin rapid focare de infecţie. 
Câmpina – oraşul contrastelor. Un oraş curat cu mii de locuitori cărora nu le place curăţenia. “Curat-murdar”, cum ar spune nenea Iancu Caragiale.

Câmpinenii pot sta liniştiţi: Spitalul Municipal nu a achiziţionat dezinfectante de la HexiPharma

Scandalul dezinfectanţilor fabricaţi de firma HexiPharma continuă cu o amploare tot mai mare. La primul lot de spitale inspectate, ministrul Achimaş Cadariu a declarat că 5% din unităţile controlate erau un real pericol public. Ulterior, s-a dovedit că ministrul a minţit şi că, în realitate, era vorba despre 20 de procente. Ieri ministrul Cadariu şi-a dat demisia, iar premierul Dacian Cioloş a preluat şi funcţia de ministru interimar al Sănătăţii. De asemenea, Cioloş a ordonat un control general la toate spitalele din ţară, pentru depistarea biocidelor diluate sau neconforme, care pun în mare pericol sănătatea pacienţilor. Cu siguranţă, anchetele şi controalele prezente şi viitoare se vor lăsa cu multe capete căzute din fruntea ţării. Şi ne referim aici la actuali, dar şi la foşti demnitari de rang înalt, deoarece neregularităţile (dacă nu e prea puţin spus), persistă de multă vreme. De asemenea, Parchetul General a demarat o anchetă în legătură cu dezinfectanţii folosiţi în spitalele din Romania, achiziţionaţi de la firma Hexi Pharma, produse despre care există suspiciunea că ar fi diluate. În dosar, procurorii şi poliţiştii au făcut mai multe percheziţii, ridicând documente de la sediul HexiPharma din Bucureşti, dar şi de la depozitul din localitatea Mogoşoaia. 


Premierul Dacian Cioloş a anunţat că se derulează două tipuri de anchete: una penală, a procurorilor, şi una administrativă, în cadrul căreia vor fi testate toate produsele pentru dezinfectare din toate spitalele, urmând să fie testate concentratia lor şi eficacitatea. Totodată, Guvernul va modifica modul în care sunt controlate si monitorizate firmele care produc dezinfectanţi. Pe de altă parte, Serviciul Român de Informaţii a anunţat că ştia despre situaţia privind infecţiile intraspitaliceşti, menţionând că a transmis o sută de informări în ultimii cinci ani decidenţilor legali. "In documentele de informare adresate beneficiarilor legali, cu privire la problema infectiilor nosocomiale, au fost prezentate inclusiv aspecte referitoare la calitatea necorespunzatoare pentru dezinfectantii utilizati la nivelul unitatilor spitalicesti din tara. Printre beneficiarii legali ai informarilor noastre pe aceasta problematica sunt presedintii de Consilii Judetene, prefectii, ministrii, prim-ministrul, Presedintele Romaniei. Toti acesti beneficiari legali au primit informari constante, fiecare, potrivit atributiilor lor, despre disfunctionalitatile din sistemul public de sanatate din Romania. In ultimii cinci ani, SRI a trimis circa 100 de informari, inclusiv pe chestiuni legate de fenomenul infectiilor nosocomiale intraspitalicesti", au declarat, zilele trecute, oficiali ai SRI. Precizările vin după ce Gazeta Sporturilor a publicat un material potrivit căruia SRI ar fi ştiut de problemele cu dezinfectanţii. Dintre marile spitale cu probleme, nouă  sunt din Bucuresti.
Din fericire pentru câmpineni, conform declaraţiilor primite de la medicul Călin Tiu, managerul general al Spitalului Municipal Câmpina, ”unitatea noastră nu a achiziţionat, anul trecut, de la HexiPharma dezinfectante sau alte substanţe biocide”.

Noutăți ale alegerilor locale

Modificări legislative recente fac ca alegerile locale din 5 iunie 2016 să se distingă prin câteva noutăți importante. Astfel, președinții consiliilor județene nu mai sunt aleși direct de catre cetățeni, ca în precedentele două mandate, ci de consilieri județeni, în prima lor ședință, adică așa cum s-a procedat până la alegerile locale din vara anului 2014, inclusive. O măsură de mult așteptată (dă-i, Doamne, mintea de pe urmă legislatorului român), o reprezintă informatizarea secțiilor de votare. Acest lucru vine să prevină turismul electoral și fraudarea alegerilor prin vot multiplu. Totodată, partidele pot cere rambursarea cheltuielilor de campanie, în anumite condiții. De asemenea, în timpul campaniei electorale sunt interzise montarea de către candidați, pe domeniul public, a corturilor și bannerelor propagandistice, nefiind acceptate decât afișele electorale cu anumite dimensiuni, materialele de propagandă electorală audio sau video difuzate de mass-media audiovizuale sau online, publicitatea în presa scrisă și celelalte materiale tipărite prevăzute de lege. Anul acesta este strict interzisă folosirea de baloane, brichete, găleți, șepci, steaguri, pixuri, pungi sau alte obiecte inscripționate cu numele candidatului sau partidului, dar și publicitatea pe autoturisme, sancțiunile ajungând până la 50.000 de lei. O altă noutate este suportarea cheltuielilor de campanie din bani publici. Partidele politice pot cere rambursarea de la bugetul de stat a cheltuielilor făcute în campanie cu condiția să fi obtinut cel putin 3% din numărul total de voturi înregistrate la alegerile locale în întreaga țară.


În același timp, legislaţia introduce și amenzi drastice. De exemplu, finanțarea campaniei unui partid de către o autoritate publică se sancționează cu amendă de la 10.000 la 25.000 de lei și confiscarea sumelor, iar depășirea limitelor maxime ale cheltuielilor electorale se sancționează cu amendă de la 15.000 de lei la 50.000 de lei.
Potrivit noii legislații electorale, un partid politic se poate finanța doar din cotizații ale membrilor de partid, donații, venituri provenite din activități proprii, subvenții de la bugetul de stat și împrumuturi în bani de la persoane fizice și juridice. De exemplu, pentru funcția de primar al unei comune limita contribuțiilor la contul central de campanie este de 5.250 lei, echivalentul a 5 salarii minime, iar pentru candidatatul la primar de oraș, 7.350 lei, echivalentul a 7 salarii minime. Pentru candidatul la postul de primar de municipiu limita este de 10.500 lei, echivalentul a 10 salarii minime, iar pentru candidatul la sectoarele Capitalei - 105.000 lei, echivalentul a 100 de salarii minime. Pentru funcția de primar general al Capitalei, contribuția maximă la contul de campanie este de 157.500 lei, echivalentul a 150 de salarii minime.
Donaţiile primite de candidaţi drept contribuții pentru campania electorală trebuie să fie primite numai de la persoane fizice și nu pot depăși valoarea însumată de 210.000 lei (200 de salarii minime de bază brute pe țară). Donațiile trebuie să fie însoțite de declarații ale donatorilor privind sursa acestora și de documente justificative. Nu se pot primi decât donații în bani. Nu pot fi acceptate servicii prestate, cu titlu gratuit, pentru finanțarea campaniei electorale.
Anul acesta, în premieră, secțiile de votare sunt informatizate cu ajutorul unui soft special introdus de Serviciul de Telecomunicații Speciale la nivelul întregii țări. Prin urmare, alegătorul care se va prezenta la urne va fi întâmpinat de posesorul unei tablete care îi va scana CNP-ul pentru a verifica dacă are drept de vot sau dacă nu cumva a mai votat în alta parte. Abia dupa ce se stabileşte că totul este în regulă, electorul va primi buletinele de vot și va merge în cabina de votare pentru a-și exprima opțiunea politică.
Campania electorală a început vineri, 6 mai 2016, la ora 0:00, și se va incheia pe 4 iunie, la ora 7:00.

Secțiile de votare pentru alegerile locale

32.289 este numărul câmpinenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale, conform unei situații transmise de către Autoritatea Electorală Permanentă. Din cei 32.289 alegători, 14.871 sunt bărbați, iar 17.418 sunt femei. Așadar, electoratul  local feminin este cu aproape 3000 de persoane mai numeros decât cel masculin. Electorii câmpineni sunt sunt așteptaţi la urne pe 5 iunie în cele 23 de secții de votare, numerotate de la 158 la 180. 


Vă prezentăm mai jos secțiile de votare: 
Secția 158 – Casa de Cultură “Geo Bogza”: integral străzile 1 Decembrie 1918, Alexandru Vlahuță, B.P. Hasdeu, Frații Golești, Mărășești, Panselei și Rampei
Secția 159 – Colegiul Național “Nicolae Grigorescu” (sală de clasă): Strada Cercului (integral), Calea Doftanei numere impare 5-11, Calea Doftanei numere pare 4-8, Calea Doftanei numere pare 14-16, Calea Doftanei nr. 1 – bloc 17H, Calea Doftanei nr. 2, Calea Doftanei nr. 3 – bloc 17G, Calea Doftanei nr. 10 – bloc C, Calea Doftanei nr. 12 – bloc B, Calea Doftanei nr. 13 – bloc 20S, integral străzile Henri Coandă, Aleea Iasomiei, Mihai Eminescu, Narciselor, Aleea Pescăruș, Republicii, Soarelui, Aleea Smârdan 
Secția 160 – Colegiul Național “Nicolae Grigorescu” (sală de clasă): integral Strada 1 Mai, Bulevardul Carol I numere impare 49-55, Bulevardul Carol I numere impare 67-69, Bulevardul Carol I numere impare 79-83, Bulevardul Carol I numere pare 72-82, Bulevardul Carol I – blocurile 24H, 23 H, 23 H1, 23 G, 17 A, 23 F, 17 B, 17C, 17 D, 17 D1, 1F, R53, R54, R55, 20D, 20E, 20F, 20G, R148, R149, 20H
Secția 161 – Casa Tineretului (holul mare): integral străzile Bucea și Maramureș
Secția 162 – Școala Centrală (sală de clasă): integral Strada Democrației și aleile 1 Iunie, Magnoliei, Toporași, Ulmet, Calea Doftanei numere impare 15-105, Calea Doftanei numere pare 18-168, Bulevardul Carol I, nr. 117 (Spitalul Municipal)
Secția 163 – Liceul Tehnologic Energetic (Corp A – sală de clasă): integral străzile 22 Decembrie, Ardealului, Castanilor, George Barițiu, Primăverii, Ștrandului, Unirii, Aleea Mărgăritarului, Aleea Nicopole, Strada Griviței numere impare 1-61, Strada Griviței numere pare 2-58, Strada Griviței nr. 58B, Bulevardul Carol I nr. 1, Bulevardul Carol I – blocurile P1, P2, 3A, 3B, 3C, 3D
Secția 164 – Liceul Tehnologic Energetic (Corp A – sală de clasă): integral Aleea Energiei, Aleea Laboratorului, Strada Schelelor
Secția 165 – Școala Gimnazială “B.P. Hasdeu” (sala de sport): integral străzile Ana Ipătescu, Toma Ionescu, Aleea Fagului, Aleea Margaretei
Secția 166 – Casa Tineretului (holul mic): Strada Orizontului numere impare 1-13, Strada Orizontului numere pare 2-6, integral străzile Sondei, Victoriei, Slt. Erou Puiu Sorin, Aleea Cutezători
Secția 167 – Rafinăria “Steaua Română” (cantină): străzile Milcovului și Alexandru Ioan Cuza
Secția 168 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport): integral străzile Amurgului, I.L. Caragiale, Kogălniceanu, Aleea Rozelor, Aleea Zânelor, Bulevardul Carol I nr. 2, Bulevardul Carol I – blocurile 1A, 1B, 1C, 1D, 1E, 1F, 1G, 2B, 2C, 2D, 2E, 2F, 6A, 6B, 6C, 6D
Secția 169 – Colegiul Tehnic Forestier (sala de sport): Bulevardul Carol I numere impare 23-31, Bulevardul Carol I blocurile 3E, P3, P4, 7A, 7B, 7C, 14J, 14I, 14H, 14H1, 12C
Secția 170 – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” (cămin): integral străzile Bruxelles, Chișinău, Erupției, Londra, Paris, Varșovia, Uniunea Europeană, Aleea Parcului, Bulevardul Nicolae Bălcescu numere impare 41-55, Bulevardul Nicolae Bălcescu numere pare 42-54
Secția 171 – Colegiul Tehnic “Constantin Istrati” (sală de clasă): integral Bulevardul Culturii, străzile Badea Cârțan, Dr. V. Babeș, Ion Câmpineanu, Grindului, Lt. Col. Erou Oprescu Adrian, Păcii, Plevnei, Podului, Simion Bărnuțiu, Sg. Maj. Erou Grigore Nicolae, Vasile Alecsandri și aleile Cameliei, Cocori, Crinului, Constructorului, Crizantemelor, Luceafărul, Nordului, Piatra Arsă, Salciei, Salcâmului, Privighetorii, Scărișoara, Școlii, Socului, Sulfinei, Verii, Violetei, Vârful cu Dor, Strada Griviței numere impare 63-95, Strada Griviței numere pare 60-98
Secția 172 – fosta Școală Generală nr. 5 (cartier Slobozia, sală de clasă): integral străzile Andrei Mureșanu, Anton Pann, Câmpului, Aleea Alunului, Aleea Ciobănași, Ciocârliei, Aleea Clopoțel, DN1, Calea Dacia, Dorobanți, Fluturaș, Garoafelor, Gloriei, În Luncă, Izvoarelor, Aleea Macului, Mioriței, Mesteacănului, Nucilor, Răsăritului, Aleea Peștișori, Aleea Rapsodiei, Aleea Serei, Bulevardul Nicolae Bălcescu numere impare 1-39, Bulevardul Nicolae Bălcescu numere pare 2-40 și 40A
Secția 173 – Liceul Tehnologic Mecanic (sala de sport): străzile Alexandru Odobescu, Horia, Cloșca, Crișan, Coșbuc, Ion Creangă, Petru Rareș, Aleea Bujorului, Solidarității, Tudor Vladimirescu, Ecaterina Teodoroiu nr. 35, 35A și 35B, Aleea Rafinorului, Aleea Șoimului
Secția 174 – Liceul Tehnologic Mecanic (cantină): străzile Beiuș, Conductelor, Constantin Stere, Bolintineanu, Tineretului, Țițeiului și Zorilor
Secția 175 – Liceul Tehnologic Mecanic (cantină): străzile General Ioan Stoica, Lacul Peștelui, Strada Nouă, Sublocotenent Dumitrescu Viorel, Aleea Veteranilor, Ecaterina Teodoroiu (numere impare 1-33, numere impare 37-155, numeer pare 2-160)
Secția 176 – Școala Generală nr. 6 (de pe strada Ciceu): străzile 24 Ianuarie, Agriculturii, Atelierelor, Avram Iancu, Bistrița, Ciceu, Făgăraș, Granicului, Independenței, Industriei, Muncii, Năsăud, Oborului, Oradea, Orizontului (numere impare 15-25, numere pare 8-32), Păcuri, Petre Liciu, Petrolistului, Pompelor, Progresului, Sălaj
Secția 177 – Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” (sală de clasă): Aleea Albinei, Bulevardul Carol I (numere impare 85-271 și numere pare 96-268), străzile Carpați, Crișuri, Dunărea, Aleea Câmpinița, Aleea Crângului, Aleea Erou Oncioiu Petre, Aleea Furnica, Grădinii, Aleea Înfrățirea, Aleea Izlaz, Aleea Licurici, Aleea Liliacului, Aleea Luminii, Aleea Panduri, Pictor Nicolae Grigorescu, Aleea Popasului, Prutului, Siretului, Slt. Erou Bogdan Vasile, Viitorului, Aleea Rozmarin, Aleea Vânători, Aleea Zefirului, Zimbrului
Secția 178 – Școala Gimnazială “Alexandru Ioan Cuza” (sală de sport): străzile Anotimpului, Aurel Vlaicu, Bucegi, Constantin Dobrogeanu Gherea, Aleea Cărăbuși, Dr. Constantin Istrati, Gheorghe Doja, Geo Bogza, Aleea Gornistului, I.H. Rădulescu, Între Brazi, Libertății, Aleea Mărului, Oituz, Aleea Petalei, Aleea Poieniței, Pomilor, Rahovei, Redutei, Romaniței, Aleea Roșiori, Aleea Toamnei, Aleea Stânjeneilor
Secția 179 – Electroutilaj SA (cantina): străzile Băbâlna, Aleea Aviatorilor, Aleea Berzei, Aleea Cerbului, Calea Doftanei (numere impare 107-149 și numere pare 170-214), Fabricii, Fântânii, lacului, Aleea Ghiocei, Aleea Livezi, Muscelului, Popa Șapcă, Aleea Pinului, Aleea Parâng, Rezervoarelor, Târgu Mureș, Vasile Lucaciu, Târnava Mare, Târnava Mică, Aleea Tipografului
Secția 180 – Școala Generală nr. 3 (sala de sport): străzile Arhitect Toma Socolescu, Aleea Afinului, Aleea Arcașului, Aleea Arinului, Arțarului, Buciumului, Cărămidari, Coacăzelor, Aleea Colinei, Dealului, Calea Doftanei (numere impare 151-201, numere pare 216-234), Dr. Crișan Mircioiu, Drumul Taberei, Fermei, Florilor, Aleea Fluieraș, Livada cu Meri, Livada cu Vișini, Pădurii, Aleea Peisajului, Șoseaua Paltinu, Plaiului, Prundului, Plantației, Rândunicii, Aleea Silviculturii, Teilor, Trandafirilor, Aleea Vacanța, Văii, Voila.

Ordinea partidelor pe buletinele de vot

Ca prim pas pentru stabilirea ordinii pe buletinul de vot pentru apropiatele alegeri locale, la Biroul Electoral Județean Prahova a avut loc tragerea la sorți a partidelor parlamentare care vor ocupa primele cinci poziții pe buletin de vot. Sorții au decis ca aceste formațiuni politice să fie: 1. ALDE, 2. PSD, 3. Partida Romilor Pro Europa, 4. PNL, 5. UNPR. Urmează ca la nivelul fiecărui biroul electoral de circumscripție, deci în fiecare localitate, să se tragă la sorți ordinea pe buletinul de vot pentru celelalte partide, iar la final, pentru candidații independenți.

TRIBUNA IDEILOR. Reîmpădurirea Câmpinei, un deziderat de atins

La începutul secolului XX, între anii 1898-1910, ani de maximă producţie petroliferă, cu peste 300.000 tone extrase anual, oraşul Câmpina ocupa primul loc în România, iar România locul 2 în Europa şi locul 3 în lume. Malul abrupt al râului Prahova, pe porţiunea de la intrarea în oraş până în dreptul Bulevardului, era o pădure de sonde (peste 300), total lipsit de vegetaţie, iar peisajul arăta cumva ca în Arizona sau Texas, deşi aspectul oraşului situat pe o terasă înaltă era  verde: urban şi agricol în acelaş timp, având peste 24.000 pomi fructiferi (meri, nuci şi pruni). 
După anul 1915, producţia de petrol a scăzut treptat, locul Câmpinei fiind preluat de Schelele din Moreni, Băicoi şi din alte zone. Sondele au început să se rărească, rămânând doar pe platforma numită Schela. Astfel, în anii ’30, Primăria oraşului a decis să amenajeze faleza râului Prahova creând actualul bulevard, populat pe o singură parte cu vile în stil elveţian, german şi englez. S-au plantat copaci de esenţe nobile: brazi, fagi, arţari, mesteceni, plopi, tei. S-a amenajat o şosea, care coboară în serpentine până în dreptul podului peste râul Prahova numit “Podul lui Raky”, construit de inginerul alsacian Anton Raki cu bani proprii, aflat acum într-o stare de degradare avansată, deşi pe toată lungimea oraşului până la gară nu există alt pod care să-l înlocuiască. S-au amenajat scări de piatră între serpentine, ba chiar şi o scară cu peste  300 trepte, de la nivelul bulevardului până la nivelul podului lui Raki. 

Sursa foto: http://www.panoramio.com/photo/5635018
Între anii 1946-1950, o puternică secetă a lovit ţara noastră, iar peisajul dealurilor de pe malul râului Prahova a devenit arid, fără urme de vegetaţie. În anul 1949, odată cu construirea variantei de şosea spre Comarnic ce ocoleşte oraşul Câmpina, a început  campania de împădurire a dealurilor cu specii de foioase înalte, iar pe panta abruptă de deasupra  şoselei s-au plantat brazi şi pini. Separat de acţiunile primăriei, marele savant Dr. C-tin Istrati, a plantat pe terenul său de pe Câmpiniţa arbori de esenţă nobilă, iar societăţile petrolifere au amenajat ştranduri şi terenuri de sport străjuite de brazi şi plopi înalţi. Anii care au urmat după 1950 au fost ploioşi şi umezi, astfel că vegetaţia a avut timp să se dezvolte, dealurile s-au reîmpădurit, iar oraşul a devenit o adevărată grădină. După seismul din 1977, cu ocazia sistematizării oraşului, s-a desfiinţat parcul central  (parcul cu brazi al Primăriei) şi au fost tăiaţi sute de copaci - brazi, plopi, pomi fructiferi, locul lor find ocupat de blocuri şi spaţii de parcare. Prin grija Primăriei, în ultimii 10 ani s-au replantat copaci pe arterele principalele ale oraşului, dar este încă foarte mult loc pentru spaţiu verde. O metodă simplă, la îndemâna tuturor locuitorilor oraşului, propusă de Societatea Filarmonică locală, este să se planteze copaci în grădinile şi curţile proprii. Scriitorul Marin Preda relata într-o povestire că Ilie Moromete, celebrul său personaj, la un moment dat, nemaiavând lemne de foc, a tăiat unul din salcâmii plantaţi de el la marginea gardului. Aşa procedau oamenii înţelepţi ca să  nu sufere de lipsă de lemne pentru foc, plantau copaci lângă gard, în interiorul curţii. În acest fel, strada arată mai largă decât dacă s-ar planta pe trotuar, iar pentru ca rădăcinile lor să nu distrugă asfaltul, puieţii sunt plantaţi la o adâncime de peste un metru, pentru a nu duce astfel nici lipsă de apă. 
Câmpina, unul din cele mai industrializate oraşe din ţară, ai cărui salariaţi depăşeau ca număr populaţia proprie, după epoca industrială, are perspectiva să devină centru turistic, un oraş verde, în care esenţele răşinoase (brazi şi molizi) convieţuiesc cu foioasele (plopi, fagi, arţari, stejari, tei, paltini, salcâmi), dându-i un aspect de staţiune, foarte potrivit cu peisajul din jur. În acest sens, ar fi necesară reîmpădurirea pantelor oraşului: Drumul gării (vechi şi nou), Bulevardul, Parcul Istrati, Baronul, pentru evitarea alunecărilor de teren cauzate de tăierea şi îmbătrânirea copacilor. Dacă cei aproape 40.000 de locuitori ai oraşului ar planta, în cele peste 1000 de curţi, copaci de esenţă nobilă pe lângă gard, iar în interior pomi fructiferi, oraşul Câmpina, beneficiind şi de o ionizare negativă, ar putea deveni în scurt timp o staţiune turistică sub-montană de talie internaţională.  
Tudor Moisin

170 de tineri pianişti din toată ţara participă la Festivalul Concurs "Iulia Hasdeu" de la Câmpina

COMUNICAT DE PRESĂ

FESTIVALUL CONCURS DE INTERPRETARE PIANISTICĂ „IULIA HASDEU” de la CÂMPINA a ajuns la cea de-a XVIII-a ediţie. În acest an concursul se va desfăşura DUMINICĂ, 15 mai 2016, începând cu ora 10, în  cele două săli dotate cu pian ale Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza” şi la Sala praznicală a Parohiei Bisericii Sf. Nicolae, Cartier Slobozia. 
Organizat sub egida UNESCO de Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti, în parteneriat cu Consiliul Local Câmpina, Primăria Municipiului Câmpina, Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” Câmpina, Societatea Filarmonică Câmpina, Asociaţia Culturală UNESCO „Iulia Hasdeu” şi Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, acest concurs are ca scop stimularea şi dezvoltarea disponibilităţilor creative ale tinerilor care studiază pianul, indiferent de forma de învăţământ pe care o frecventează: licee de muzică, şcoli de muzică, şcoli de arte şi meserii sau învăţământ privat.
Regulamentul concursului prevede obligativitatea ca participanţii să interpreteze o piesă din repertoriul românesc pentru pian. Vom  asculta deci şi în acest an, pe scenele din Câmpina, lucrări dedicate tinerilor pianişti de către compozitorii români: George Enescu, Paul Constantinescu, Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Filip Lazăr, Tudor Ciortea, Myriam Marbé, Nicolae Chilf, Hilda Jerea, Liviu Comes, Constantin Silvestri, Leontina Coban, Liviu Dandara, Diamandi Gheciu, Dan Voiculescu, Erwin Junger, Carmen Petra Basacopol, Dan Dediu, o întreagă pleiadă de muzicieni cu nimic mai prejos decât contemporanii lor europeni şi extraeuropeni.    
Cerinţa pentru intrarea în concurs este prezentarea în prealabil, alături de fişa de înscriere, a unei lucrări plastice (desen sau pictură) sau a unei lucrări literare. Desenele şi picturile fac obiectul unei expoziţii de artă plastică deschisă în ziua concursului în holul Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza”, iar lucrările literare şi plastice premiate sunt publicate în pliantul concursului, valorificându-se astfel toate laturile creativităţii artistice a participanţilor.


Anul acesta, la competiţie s-au înscris în jur de 170 tineri pianişti din Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Cîmpulung-Muscel, Bârlad, Bacău, Târgovişte, Râmnicu Vâlcea, Galaţi. 
Cinci jurii alcătuite din profesori de la liceele şi şcolile participante vor evalua prestaţia tinerilor pianişti. Preşedinţii acestor jurii sunt cadre didactice cu experienţă, recunoscute pentru competenţa lor: Veronica Sbenghe, Horia Sabin Drăgoi, Brânduşa Inovan, Mihnea Drăgoi, Cristina Ralea. De menţionat este faptul că aceşti inimoşi dascăli nu sunt remuneraţi pentru efortul lor. O fac cu plăcere, dragoste, şi devotament, dar mai ales, atraşi de atmosfera caldă, senină, luminoasă pe care o creează gazdele concursului. 
Manifestarea se va constitui şi de această dată într-o sărbătoare a muzicii culte, cu atât mai mult, cu cât, fiecare concurent va interpreta în mod  obligatoriu o piesă din repertoriul pianistic românesc. Expoziţia de desene din Holul Casei de Cultură „Geo Bogza” îi va bucura deopotrivă pe micii creatori ai lucrărilor, pe dascăli, părinţi şi bunici, precum şi pe spectatorii atraşi de manifestare.  
Se cuvin mulţumiri organizatorilor: Consiliul Local Câmpina, (reprezentat de dl. Administrator Remus Bădulescu), Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” (reprezentată de doamna Mihaela Păun şi Ion Dumitrescu), părintele paroh Petru Moga, domnul Marian Dulă, membru în comisia de Cultură şi nu în ultimul rând, profesoarele Irina Ungureanu, directoarea concursului şi Marta Crina Micu secretara competiţiei.

Asociaţia Culturală „Paul Constantinescu – 2009” Ploieşti,
Conf. Univ. Dr SANDA HÎRLAV MAISTOROVICI

Lectura NU dăunează grav sănătăţii

EPISTOLAR GENEVEZ. Student în Occident
autor Codruț Constantinescu, Editura Vremea, 2015

Un burger de la Mc Donald’s, un teanc de agende, niște unelte de scris, o pereche de ochelari și jetul de apă de la Geneva. Toate aceste imagini – care, la prima vedere, nu par a avea prea multe în comun – se regăsesc laolaltă pe coperta cărții lui Codruț Constantinescu, evocând odiseeasa de “student în occident”.
Volumul reunește scrisorile autorului către cei de acasă, în care descrie frământările, percepțiile, realizările, ambițiile și (dez)amăgirile sale de pe parcursul celor doi ani plini ai aventurii sale “neopașoptiste“. Tocmai autenticitatea acestor texte, care n-au fost gândite pentru a vedea lumina tiparului, le conferă deopotrivă vigoare și relevanță…


Îmbinarea de seriozitate și sarcasm cu care Codruț Constantinescu povestește ce i se întâmplă la facultate (Institutul European al Univeristății din Geneva), la cămin, dar și la part-time job-urile (inclusiv cel de producător de hamburgeri la un Mc Donald’s!) pe care le prestează pentru a supraviețui în scumpa Elveție – căci bursa primită este foarte departe de a fi suficientă –, face scrisorile sale ușor de citit, ba chiar captivante. După cum observă Teodor Baconschi, care semnează prefața cărții, autorul “notează, înțelege, surâde, se luptă, citește pe rupte, dedramatizând vicistudinile (perfect surmontabile) ale condiției de student-sărăcuț-din-Est”.
Lecturând relatările și reflecțiile unei experiențe personale complexe (academică și proletară în același timp) de recuplare activă la civilizația și la cultura occidentală, cititorul poate înțelege mai bine câteva coordonate ale integrării europene și globale, așa cum se desfășoară în realitate, nu cum este prezentată în tratate. Mărturia lucidă a autorului – fin observator al realităților elvețiene, dar și românești – poate fi, totodată, așa cum o spune chiar el, “o invitație adresată tinerilor, liceeni sau studenți, care speră să descopere Occidentul și prin intermediul diverselor burse, care, din fericire, nu mai au aceeași aură de sanctitate, sacralitate și măreție cum se întâmpla îniante de aderarea României la Uniunea Europeană”.
În ceea ce mă privește, parcurgând cartea lui Codruț Constantinescu și urmărindu-i aventura formatoare în “Geneva lui”, am revăzut cu ochii minții “Viena mea”, o experiență de studiu în Occident – desfășurată în mai multe etape și instituții – care m-a marcat. Nici nu se putea altfel, întrucât, pentru a-l cita pe autor, “experiențele universitare occidentale nu au cum să nu te schimbe în profunzime, dar, evident, tu trebuie să-ți dorești să studiezi în străinătate și nu doar să bifezi cu aroganță un eveniment biogafic menit a înfrumuseța CV-ul odată întors acasă”…
Dincolo de perspectiva personală din care poate fi receptat, “Epistolarul genevez“ este povestea sinceră și plină de miez a luptei duse de Codruț Constantinescu pe micul său “front inițiatic“ din inima Europei pentru a se racorda la un Occident multă vreme inaccesibil. 
Victor Alartes