07 iunie 2016

Horia Tiseanu a câştigat detaşat al patrulea mandat consecutiv la Primărie

Consiliul Local va avea în componenţă 8 consilieri PNL, 7 consilieri PSD, 2 consilieri PMP şi 2 consilieri ALDE. Cel mai probabil, majoritatea va fi formată din alianţa PNL – PMP

După o campanie electorală cu mult mai liniştită decât în oricare altă perioadă postrevoluţionară, duminică, 5 iunie, s-au ales noile structuri de conducere administrative locale şi judeţene.
Scrutinul a decurs fără incidente notabile, iar alegătorii câmpineni s-au prezentat la urne într-un procent de 41%, mult mai mic decât cel înregistrat în anul 2012, de 57%.


La Câmpina, după cum era de aşteptat, primarul în exerciţiu, Horia Tiseanu (PNL), a câştigat detaşat cu un scor de 47,45% din preferinţele eletoratului, în detrimentul principalului său contracandidat, Constantin Cândea (PSD), care a obţinut 27,54. Următorii clasaţi, în ordinea procentelor obţinute au fost: Daniel Ioniţă (ALDE) – 7,58%, Adrian Piţigoi (PMP) – 5,51%, Andrei Istrate (UNPR) – 4,34%, Vlad Anghelescu (PRU) – 4,16%, Nicoleta Gherman (PSRO) – 2,37%, Florin Anghelescu (PPLC) – 0,98%.
În ceea ce priveşte Consiliul Local, rezultatele au fost mult mai strânse, diferenţa dintre cele două mari partide, PNL şi PSD, fiind de aproximativ 2% în avantajul PNL. Astfel, PNL a obţinut 35,46% din sufragii, PSD – 32,89%, ALDE – 8,90%, PMP – 6,98%, UNPR – 4,20%, PRU – 4,38%, PND – 2,43%, PSRO – 2,12%, Partida Romilor – 1,70%, PPLC – 1,02%.
În urma acestui clasament şi după redistribuirea voturilor rămase de la partidele care nu au trecut pragul electoral, structura viitorului Consiliul Local ar putea fi, cel mai probabil, următoarea: PNL – 8 mandate, PSD – 7 mandate, ALDE – 2 mandate, PMP – 2 mandate. În aceste condiţii, alcătuirea majorităţii şi alegerea viceprimarului lasă loc oricăror negocieri ce s-ar putea încheia cu alianţe surprinzătoare. Cea mai probabilă alianţă de dreapta, vehiculată de multă vreme în mediile politice locale, ar putea fi PNL – PMP, cu Adrian Piţigoi viceprimar.
Procentele înregistrate în dreptul partidelor pentru Consiliul Judeţean Prahova sunt şi ele tot la fel de strânse. Conform ultimelor estimări, PSD şi PNL îşi împart câte 33,69%, respectiv 33,31%, la nivelul întregului judeţ, urmate de ALDE – 12,89% şi PMP – 7,83%. Astfel, PSD ar putea avea în Consiliul Judeţean 11 mandate, PNL – 10 mandate, ALDE – 4 mandate şi PMP – 2 mandate. Majoritatea şi şefia Consiliului Judeţean se vor stabili probabil în urma unor dure negocieri, totul depinzând de scorul final al celor două partide mici, care vor înclina balanţa spre stânga ori spre dreapta. Cel mai probabil, în viitorul mandat, Consiliul Judeţean Prahova va fi condus de alianţa PSD – ALDE, care împreună ar putea depăşi 50% din totalul mandatelor.



Care va fi viitoarea componenţă a Consiliului Local?
După scorul obţinut în alegerile din 5 iunie şi după ordinea de pe listele prezentate de partidele politice, cel mai probabil, cele 19 locuri din Consiliul Local Câmpina vor fi ocupate de următorii consilieri locali: 
PNL – Dragomir Enache, Albu Elena, Marian Dulă, Monica Clinciu, Florin Frăţilă, Adrian Dochia, Corina Topală, Viorel Bondoc. În lista PNL, în zona eligibilă mai figurează şi Marian Nistor, care după toate probabilităţile va alege să ocupe un loc de consilier judeţean în viitorul mandat.
PSD – Constantin Cândea, Călin Tiu, Mihaela Petrovici, Ion Dragomir, Livia Lupu, Andrei Duran, Ioan Petrescu.
ALDE – Daniel Ioniţă, Gabriel Valeriu Dima
PMP – Adrian Piţigoi, Robert Minea

Structura de voturi în secţiile de votare din Câmpina

Publicăm în continuare clasamentele din secţiile de votare de pe raza municipiului, după numărul de voturi înregistrat în procesele verbale, la primii cinci clasaţi, atât în ierarhia candidaţilor la Primărie, cât şi la Consiliul Local.

Secţia 158, Casa de Cultură “Geo Bogza”– 1379 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 285, Constantin Cândea (PSD) - 131, Daniel Ioniță (ALDE) - 34, Adrian Pițigoi (PMP) - 31, Vlad Anghelescu (PRU) - 27;
Voturi Consiliul Local: PNL - 215, PSD - 150, PMP - 45, ALDE - 32, PRU - 25;

Secţia 159, Colegiul “Nicolae Grigorescu” – 1215 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 232, Constantin Cândea (PSD) - 150, Daniel Ioniță (ALDE) - 40, Adrian Pițigoi (PMP) - 35, Vlad Anghelescu (PRU) - 29;
Voturi Consiliul Local: PSD - 186, PNL - 161, ALDE - 51, PMP - 49, PRU - 25;

Secția 160, Colegiul “Nicolae Grigorescu” – 1313 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 275, Constantin Cândea (PSD) - 129, Adrian Pițigoi (PMP) - 53, Daniel Ioniță (ALDE) - 35, Adrian Istrate (UNPR) - 30;
Voturi Consiliul Local: PNL - 188, PSD - 164, PMP - 63, ALDE - 46, UNPR - 33;

Secția 161, Casa Tineretului - 1073 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 205, Constantin Cândea - (PSD) 89, Daniel Ioniță (ALDE) - 40, Andrei Istrate (UNPR) - 12, Adrian Pițigoi (PMP) - 9;
Voturi Consiliul Local: PNL - 157, PSD - 111, ALDE - 29, PMP - 15, UNPR - 11;

Secția 162, Școala Centrală – 1126 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 204, Constantin Cândea (PSD) - 135, Vlad Anghelescu (PRU) - 25, Daniel Ioniță (ALDE) - 22, Adrian Pițigoi (PMP) - 19;
Voturi Consiliul Local: PNL - 149, PSD - 144, ALDE - 38, PRU - 25, PMP - 24;

Secția 163, Liceul Tehnologic Energetic – 1116 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 218, Constantin Cândea (PSD) - 138, Adrian Pițigoi (PMP) - 27, Vlad Anghelescu (PRU) - 26, Daniel Ioniță (ALDE) - 23;
Voturi Consiliul Local: PSD - 162, PNL - 159, PMP - 43, ALDE - 36, PRU - 25;

Secția 164, Liceul Tehnologic Energetic - 946 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 170, Constantin Cândea (PSD) - 106, Daniel Ioniță (ALDE) - 25, Adrian Pițigoi (PMP) - 20, Vlad Anghelescu (PRU) - 17;
Voturi Consiliul Local: PNL - 132, PSD - 127, ALDE - 26, PMP - 23, PRU - 15;

Secția 165, Școala “B. P. Hasdeu” – 1419 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 259, Constantin Cândea (PSD) - 135, Vlad Anghelescu (PRU) - 49, Daniel Ioniță (ALDE) - 34, Adrian Pițigoi (PMP) - 30;
Voturi Consiliul Local: PNL - 191, PSD - 167, PRU - 45, ALDE - 41, PMP - 35;

Secția 166, Casa Tineretului – 1511 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 283, Constantin Cândea (PSD) - 156, Adrian Pițigoi (PMP) - 44, Daniel Ioniță (ALDE) - 34, Andrei Istrate (UNPR) - 30;
Voturi Consiliul Local: PNL - 201, PSD - 187, PMP - 59, ALDE - 42, UNPR - 32;

Secția 167, Cantină Rafinărie – 1306 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 243, Constantin Cândea (PSD) - 169, Daniel Ioniță (ALDE) - 38, Vlad Anghelescu (PRU) - 25, Andrei Istrate (UNPR) - 22;
Voturi Consiliul Local: PNL - 195, PSD - 194, ALDE - 38, PMP - 26, PRU - 26;

Secția 168, Colegiul Tehnic Forestier - 1290 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 266, Constantin Cândea (PSD) - 167, Daniel Ioniță (ALDE) - 50, Adrian Pițigoi (PMP) - 30, Andrei Istrate (UNPR) - 21;
Voturi Consiliul Local: PSD - 202, PNL - 186, ALDE - 49, PMP - 47, UNPR - 20;

Secția 169, Colegiul Tehnic Forestier – 1348 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 217, Constantin Cândea (PSD) - 164, Daniel Iniță (ALDE) - 47, Adrian Pițigoi (PMP) - 47, Andrei Istrate (UNPR) - 20;
Voturi Consiliul Local: PSD - 193, PNL - 173, PMP - 47, ALDE - 45, UNPR - 18;

Secția 170, Căminele Petrol – 1625 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 358, Constantin Cândea (PSD) - 158, Daniel Ioniță (ALDE) - 64, Adrian Pițigoi (PMP) - 39, Andrei Istrate (UNPR) - 29;
Voturi Consiliul Local: PNL - 263, PSD - 203, ALDE - 73, PMP - 60, UNPR - 31;

Secția 171, Colegiul Tehnic “C-tin Istrati” – 1607 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 313, Constantin Cândea (PSD) - 159, Daniel Ioniță (ALDE) - 59, Adrian Pițigoi (PMP) - 44, Nicoleta Gherman (PSRO) - 25;
Voturi Consiliul Local: PNL - 234, PSD - 193, ALDE - 68, PMP - 43, Rromi - 23;

Secția 172, fosta Școala nr. 5, cartier Slobozia - 1206 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 369, Constantin Cândea (PSD) - 103, Daniel Ioniță (ALDE) - 56, Adrian Pițigoi (PMP) - 18, Vlad Anghelescu (PRU) - 15;
Voturi Consiliul Local: PNL - 263, PSD - 168, ALDE - 66, PND - 26, PMP - 17;

Secția 173, Liceul Tehnologic Mecanic – 1619 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 315, Constantin Cândea (PSD) - 127, Daniel Ioniță (ALDE) - 44, Andrei Istrate (UNPR) - 26, Vlad Anghelescu (PRU) - 19;
Voturi Consiliul Local: PNL - 238, PSD - 155, ALDE - 47, UNPR - 24, PRU - 24;

Secția 174, Liceul Tehnologic Mecanic - 1376 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 287, Constantin Cândea (PSD) - 121, Adrian Pițigoi (PMP) - 37, Vlad Anghelescu (PRU) - 33, Daniel Ioniță (ALDE) - 30;
Voturi Consiliul Local: PNL - 233, PSD - 144, PMP - 49, ALDE - 37, PRU - 25;

Secția 175, Liceul Tehnologic Mecanic – 1553 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 268, Constantin Cândea (PSD) - 137, Daniel Ioniță (ALDE) - 35, Adrian Pițigoi (PMP) - 25, Vlad Anghelescu (PRU) - 23;
Voturi Consiliul Local: PNL - 195, PSD - 175, ALDE - 39, PRU - 18, Rromi - 18;

Secția 176, Școala nr. 6, str. Ciceu - 1597 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 340, Constantin Cândea (PSD) - 160, Daniel Ioniță (ALDE) - 50, Andrei Istrate (UNPR) - 26, Vlad Anghelescu (PRU) - 26;
Voturi Consiliul Local: PNL - 234, PSD - 177, ALDE - 64, Rromi - 62, PRU - 26;

Secția 177, Școala “Al. I. Cuza” – 1609 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 310, Constantin Cândea (PSD) - 197, Daniel Ioniță (ALDE) - 50, Adrian Pițigoi (PMP) - 30, Adrian Istrate (UNPR) - 22;
Voturi Consiliul Local: PSD - 240, PNL - 224, ALDE - 61, PMP - 42, UNPR - 32;

Secția 178, Școala “Al. I. Cuza” – 1639 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 276, Constantin Cândea (PSD) - 256, Daniel Ioniță (ALDE) - 61, Adrian Pițigoi (PMP) - 43, Vlad Anghelescu (PRU) - 31;
Voturi Consiliul Local: PSD - 286, PNL - 218, ALDE - 61, PMP - 56, PRU - 24;

Secția 179, Cantină Electroutilaj – 1749 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Horia Tiseanu (PNL) - 250, Constantin Cândea (PSD) - 231, Daniel Ioniță (ALDE) - 55, Andrei Istrate (UNPR) - 52, Vlad Anghelescu (PRU) - 40;
Voturi Consiliul Local: PSD - 241, PNL - 192, ALDE - 65, UNPR - 54, PRU - 42;

Secția 180, Școala Generală nr.3 Voila – 1707 alegători înscrişi pe liste
Voturi primar: Constantin Cândea (PSD) - 243, Horia Tiseanu (PNL) - 193, Andrei Istrate (UNPR) - 93, Daniel Ioniță (ALDE) - 62, Vlad Anghelescu (PRU) - 47;
Voturi Consiliul Local: PSD - 239, PNL - 136, ALDE - 85, UNPR - 82, PRU - 46.

În secţiile din Câmpina, la Consiliul Judeţean, PNL a obţinut un scor de 35,21%, PSD – 32,49%, PMP – 9,16%, ALDE – 8,67%, PRU – 4,21%.


PNL şi PSD şi-au împărţit victoria în Prahova

În urma scrutinului de 5 iunie, PNL şi PSD şi-au împărţit victoria în judeţul Prahova. Astfel, potrivit co-preşedintelui PNL Prahova, Iulian Dumitresu, în urma numărătorii paralele parţiale, s-a stabilit că liberalii au câştigat 56 de primării, printre care municipiile Ploieşti şi Câmpina, dar şi oraşele Sinaia, Azuga, Băicoi, Plopeni, Urlaţi şi Mizil. De partea cealaltă, preşedintele PSD Prahova, Bogdan Toader, a declarat la rândul său că social-democraţii au câştigat 47 de primării, între care şi cele din Buşteni, Breaza, Văleni de Munte, Comarnic, Păuleşti şi Boldeşti-Scăieni.
În localităţile limitrofe Câmpinei, PNL a câştigat la Brebu (Adrian Ungureanu a fost reales cu 76,71% din voturi), Poiana Câmpina, Proviţa de Jos şi Valea Doftanei. 
La rândul său, PSD a câştigat la Băneşti (Gheorghe Stoica obţinând un nou mandat) şi la Proviţa de Sus. 

Editorial. MAREA DEZUMFLARE…

În ziua de 5 iunie 2016 România a făcut saltul înapoi cu un sfert de veac în urmă. PSD-ul nu a cîştigat ţara, ea i-a fost făcută cadou de o societate civilă amorţită şi narcisică. O societate civilă topită de auto-admiraţie după dezastrul de la Colectiv şi mobilizarea de atunci şi căderea lui Ponta. Dar care a intrat apoi instantaneu în hibernare, nu a mai reacţionat la nimic: nici la legile electorale aiurea, votul într-un singur tur favorizînd evident partidul-stat-Dragnea, nici la scandalul doctoratelor plagiate sau „scriitorilor” eliberaţi din puşcărie, nici la distrugerea TVR, nici la sfidarea justiţiei de către Tăriceanu, nici măcar la otrăvirea românilor din spitale probată de cazul HexiPharma. 
Pe acest fond de totală apatie civică, ţara a reintrat pe mîna oamenilor lui Năstase. Cineva observa cu justeţe că nu PSD a cîştigat, ci lupta cu corupţia a pierdut. Să ai şeful principalului partid al ţării condamnat penal, să votezi cu inimaginabilă majoritate ca primar un individ aflat de multe luni în puşcărie, să votezi ca zeci de oameni cu grele dosare penale să toarcă liniştiţi legile ţării înseamnă că pe români îi doare undeva de anticorupţie şi că ţara stă bine pe mîna celor care au vîndut-o en gros şi en detail de la primele zile ale lui ianuarie 1990.
Pe fondul acestei indiferenţe crase, bine încurajate de o presă vîndută moral şi profesional şi de un învăţămînt care induce orice altceva decît valorile moral-civice, politicienii şi-au făcut jocurile lor interesate. 
Acest nimeni cu ifose care este poeta de aleasă simţire lirică Gabi Firea a ajuns să conducă această blestemată capitală balcanică şi tiermondială care este Bucureştiul. Liberalii şi-au continuat surîzători anularea ca partid prin funebrul cuplu de ciocli Blaga-Gorghiu. 


Restul e tăcere. Bucureştenii nu s-au dus la vot, dar vor chiţăi iar la iarnă. Judeţele roşii au rămas şi mai roşii, iar cele albsatre sunt la fel de roşii. S-a văzut cît de uşor se putea vota cu control electronic încă de acum patru ani, dar „morţii (din Teleorman) nu ne lasă”. Blatul evident de la Bucureşti între liberali şi pesedişti a oferit pe tavă capitala unuia dintre cei mai antipatici politicieni români. Adică aripii Voiculescu a politicii româneşti. Care, precum zmeului, chiar dacă îi tai capul, te devoră prin altele. Că au rămas insule de normalitate? Nicio scofală, per ansamblu am regresat în pre-modernitate, adică într-un regim neo-feudal cu poleială de legislaţie europeană. Ba nu, e mai corect spus regim neofeudal ceauşist, pentru că, de exemplu, doctrina ceauşistă care-i permitea să facă absolut orice voia pe plan intern: aceea a „neamestecului în treburile interne” o vedem seară de seară invocată de analiştii şi politicienii naţiei, deranjaţi că vreun ambasador îşi permite să ne atragă atenţia că nu suntem chiar de capul nostru în politica lumii. În care nu însemnăm nimic, deşi, printr-un fericit context internaţional am putea însemna foarte mult datorită poziţiei geostrategice. Asta dacă am avea conducători, nu legume. Legume în politică, legume în societatea civilă, numai în pieţe sunt prea scumpe. Am scris încă din iarna trecută că marea convocare pieţală lipsită de idei şi de lideri care cică repeta „spiritul Pieţii Universităţii” este un balon de săpun şi nu înseamnă nimic. Că „generaţia Feisbuk” nu există din punct de vedere civic şi politic. 
Din păcate, scrutinul de ieri îmi dă întru totul dreptate. Nu s-au văzut nici tinerii care au votat prima oară, nici cei adepţi din oficiu ai oricăror cauze eco-civice. Nicuşor Dan este… Nicuşor Dan şi e meritul lui exclusiv de a avea forţa şi perseverenţa de a lupta cu Sistemul, rămîne de văzut ce va putea face în continuare. Profilul de votanţi ai PSD-ului şi ai d-nei Firea sau Olguţei craiovene spune totul. El ar trebui să stea la începutul oricărei analize. Niciodată nu s-a văzut mai clar clivajul social care în iunie 1990 se făcea auzit printr-un zgomot de bîte în capete de ochelarişti. Acum nu mai au nevoie de bîte, cîştigă lejer la urne. 
Adio, România, ţara mea tristă şi fără viitor!
Christian CRĂCIUN

Să ne cunoaștem Soldatul

Suntem în preajma Zilei Eroilor (Înălțarea Domnului), și cum în ultima perioadă s-a pus în dezbatere reamenajarea parcului din centru, în care se află Monumentul Eroilor din Războiul de Întregire, am realizat că noi, locuitorii orașului (și nici chiar specialiștii mai avizați) nu cunoaștem prea bine acest monument de for public, căruia ne-am obișnuit să-i spunem simplu „Soldatul”. Fascinat de istoria și patrimoniul urbei, după ce am întrebat câțiva seniori câmpineni și am aflat doar frânturi de informație, m-am decis să cercetez și prin biblioteci și arhive pentru a afla mai multe despre istoria și importanța acestui monument-emblemă al orașului. Statuia pe care prea ușor o ignorăm și care din păcate nu este pusă în valoare așa cum ar merita, are o istorie fascinantă, are valoare artistică și – cel mai important – ne dă identitate, într-o Câmpină tot mai sărăcită de patrimoniu.


Se împlinește vara aceasta un veac de când primele batalioane au trecut Carpații, cum spune cântecul, pentru a elibera Ardealul. În drumul lor au traversat și orașul nostru, aflat atunci la apogeul faimei sale de El Dorado al „aurului negru”. Puține se mai știu azi despre câți eroi câmpineni au căzut la datorie pe fronturile din acei ani, 1916-1919. Dar, cum orice localitate din Regat și-a adus jertfa sa, și din Câmpina vor fi fost destui care au înroșit pământul întregit al țării. Lor li s-a dedicat, după război, un monument înălțat la loc de cinste, în centrul orașului, prin subscripție publică inițiată de unul dintre ofițerii care luptaseră cu eroism pe front. Generalul de brigadă Grigore Bunescu (1859-1939) se remarcase în Bătălia de la Mărăști (august 1917) fiind decorat cu ordinul „Mihai Viteazul”; se pare că îndrăgea urbea noastră, căci există indicii că a locuit pentru o perioadă la Câmpina și era activ în viața culturală a orașului.
Comitetul de inițiativă local s-a întâlnit în mod fericit cu alte două personaje providențiale: generalul Ion Manolescu (1869-1946), directorul Societății „Cultul Eroilor” care superviza ridicarea de monumente comemorative în toată țara, și sculptorul Gheorghe Tudor (1882-1944) - ambii originari din Breaza. Pentru că membrii comitetului doreau să-și impună diversele viziuni în fața sculptorului, s-a ajuns, se pare, la un rezultat care n-a putut mulțumi pe toată lumea. Astfel că statuia nu a mai fost dezvelită oficial și a rămas timp de câțiva ani (!) sub o pânză, ce a fost sfâșiată treptat de intemperii. 
Din presa locală a vremii deducem că monumentul a fost ridicat inițial în anul 1925. Trei ani mai târziu, datorită nemulțumirilor, se punea deja problema modificării și mutării lui. Primăria aprobase - pentru cumpărarea altui teren și refacerea monumentului - suma de 600.000 lei în bugetul anului 1928. Se pare că până la urmă, deși terenul vizat a fost cumpărat, nu s-a mai efectuat nicio mutare, datorită schimbărilor politice. Revista locală Câmpina scria în mai 1928 că locul inițial – o mică alveolă de pe strada principală, la colț cu strada Mihail Kogălniceanu – era totuși cel mai potrivit, pentru că acolo statuia se afla la loc de cinste și putea fi admirată de toată lumea.


Sculptorul Gh. Tudor (foto) a avut atelier la Câmpina înainte de război. Aici realizase în 1912 și bustul din bronz al pictorului Grigorescu – repus azi pe locul său inițial din centrul orașului. Tudor a rămas cunoscut posterității prin basorelieful de mari dimensiuni de pe frontonul Universității din București, dar și prin lucrări mici și medii ce compuneau un ciclu tematic de mare valoare – o adevărată frescă a satului românesc. Sculpturile lui, foarte expresive, dovedind o fină cunoaștere a psihologiei țăranului, se vând azi la casele de licitație și cu 2000-3000 euro. S-a spus despre Tudor că este „cel mai național dintre sculptorii noștri” (N. Tonitza), sau „Grigorescu al sculpturii românești” (cotidianul de artă Rampa).
Statuia realizată pentru Monumentul Eroilor Câmpineni reprezintă un soldat de infanterie în mărime naturală, într-o atitudine fermă, întors spre stânga și având în mâini o pușcă cu baionetă. Nu e din păcate semnată sau datată (cum este bustul lui Grigorescu), însă are proporții armonioase, iar calitatea turnării în bronz – cum nu se mai face azi, opina un sculptor avizat – îi mărește valoarea artistică. Din păcate, de-a lungul vremii a suferit mici stricăciuni: baioneta nu mai este cea originală, iar cureaua puștii a dispărut. Statuia avea un soclu monumental din piatră albă, cu forme neregulate și din care sculptorul cioplise, în basorelief, un soldat de cavalerie pe calul său, orientat către munți - în direcția în care trecuseră trupele române atât în 1916, cât și în 1919, chiar prin locul respectiv.
Interesant este că prin anii ‘30, dorindu-se ceva monumental, în spiritul epocii, sculptorul a trebuit să-și apere statuia printr-un memoriu scris și să propună el însuși retușarea călărețului (zice-se, mai puțin reușit). Din nefericire, se pare că pe soclul statuii nu au fost trecute numele eroilor din localitate, așa cum se obișnuia peste tot (și cum s-a făcut la Provița de Jos, unde tot Gh. Tudor sculptase în 1926 un alt soldat).
Monumentul apare marginal în două dintre cărțile poștale ale epocii, din anii ‘20 – perioada când încă nu picase toată pânza de pe statuie; nu se cunoștea însă până acum și o fotografie de prim-plan, din anii ‘30, așa cum redăm aici, în premieră (sursa: arhiva Societății „Cultul Eroilor”). 


Din imaginile de epocă se observă grija câmpinenilor pentru aspectul monumentului, la picioarele soldatului fiind așezate mici ghivece cu flori ca de stâncă, ce se potriveau bine cu soclul de piatră. Așa a fost îngrijit și prețuit în acea răspântie ca o mică piațetă, până a venit și peste Câmpina vălul vremurilor tulburi. Cândva după 1946, într-o împrejurare încă necunoscută, statuia a fost demontată de pe soclu (acesta probabil refolosit ca material de construcție) și dusă la Cimitirul Eroilor, care fusese reamenajat după război. Se spune că politrucii care treceau prin intersecție în drumul lor spre muzeul Doftana ar fi fost deranjați de prezența unui monument ce amintea de valorile interbelice și ar fi dispus „ascunderea” lui la cimitir. Aceasta putea să se petreacă însă abia în anii ‘60, după deschiderea muzeului. În realitate nu știm exact împrejurările și anul mutării, deși poate mai trăiesc martori din acea epocă; îi rugăm așadar pe cititori să ia legătura cu redacția dacă au alte informații, detalii în plus sau amintiri despre monument.
„Soldatul” nostru a trecut cu stoicism de șocurile istoriei, a fost plimbat prin cel puțin trei locuri diferite (fiind vizate alte două) și a ajuns până la noi ca să ne amintească de jertfele pe care și bunicii sau străbunicii noștri le-au făcut pentru cei de azi. Ba chiar și de jertfa acestui oraș, care a trecut acum 100 ani prin cumplite încercări, odată cu distrugerea instalațiilor petrolifere la retragere, urmată de ocupația inamică. Azi, chiar dacă e inclus în patrimoniul național, monumentul suferă și cere o punere în valoare pe măsura semnificației sale. Dar despre cum vom înțelege noi, câmpinenii de azi, să respectăm acest simbol identitar al orașului, într-un număr viitor. Deocamdată ne dorim să-l cunoaștem mai bine, pentru a-l putea prețui.

Mădălin-Cristian FOCŞA
Societatea de Științe Istorice – filiala Câmpina

Dezbatere finală privind Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Câmpina

Joi, 9 iunie,  la sediul Primăriei Câmpina, în sala de ședințe, la ora 11.00, sunteţi invitaţi să luați parte la dezbaterea finală privind Planul de Mobilitate Urbană Durabilă al Municipiului Câmpina.
Existenţa Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, reprezentând un concept ce contribuie la atingerea ţintelor europene privind schimbarea climatică şi eficienţa energetică stabilite la nivelul Uniunii Europene şi al statelor membre,  condiţionează finanţarea proiectelor ce vizează îmbunătăţirea mobilităţii la nivel urban prin intermediul Programului operaţional regional 2014-2020.


Elaborarea documentului strategic prezintă particularitatea integrării procesului participativ, în care se ţine seama de recomandările părţilor interesate, incluzând cetăţeni, autorităţi publice, organizaţii din societatea civilă, companii private.  
Principalele beneficii ale unui Plan de Mobilitate Urbană Durabilă  sunt facilitarea accesului tuturor la locurile de muncă şi la servicii; reducerea poluării, a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a consumului de energie; îmbunătăţirea siguranţei şi securităţii, reducerea costurilor de călătorie; obţinerea unei mobilităţi unitare, fără întreruperi; creşterea atractivităţii şi a calităţii mediului urban.
Primăria Câmpina
Direcţia de Investiţii. Serviciul Achiziţii Publice şi Programe de Finanţare 

Audiţie de pian la Parohia Sf. Nicolae din Slobozia

Duminică, 5 iunie, elevii Şcolii de muzică Dell’Arte, aflaţi sub îndrumarea profesoarei Hermina Tabără, au susţinut o audiţie de pian în cadrul intim şi primitor al Parohiei Sf.Nicolae din cartierul Slobozia. 


În program s-au interpretat piese ale compozitorilor: J.S. Bach, W.A. Mozart, P. I.  Ceaikovski, TH. Haslinger, C. Debussy şi alţii.


Audiţia s-a încheiat cu recitalul de pian al lui Mircea Gavrilă, elev în clasa a III-a la Şcoala Centrală din Câmpina, câştigător al premiul I special la Concursul de interpretare pianistică desfăşurat anul acesta în oraşul nostru. 

Cum au sărbătorit copiii 1 iunie la Câmpina

„Maratonul Culorilor”

Cu câteva zile înainte de 1 Iunie, Clubul Femina a avut iniţiativa de a organiza, în parteneriat cu Librăria Diverta, un Maraton al Culorilor, mai exact un concurs de desen, la care au fost invitaţi să participe copiii din oraşul nostru. Concursul a impus două teme: „Ziua Copilului” (desen) şi „Primăvara” (pictură). 


Lucrările celor 27 de participanţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 14 ani, au fost expuse în vitrina Coffe Shop, acolo unde cei interesaţi au fost invitaţi să îşi voteze favoritul până la 1 iunie, când a avut loc premierea. În urma voturilor, dar şi a evaluărilor făcute de câţiva specialişti în domeniul artei, au fost oferite nouă premii. 


„Toate lucrările au fost foarte frumos realizate, făcând departajarea extrem de dificilă. Un mare bravo copiilor care au participat. Inocenţa lor, transpusă pe hârtie cu ajutorul creioanelor şi al pensulelor, a fost un dar minunat pe care ni l-au făcut cu generozitate” - a declarat Iulia Dupu, vicepreşedinte Clubul Femina.

Jucării din materiale reciclabile

Dimineaţa zilei de 1 iunie a fost una plină de veselie în parcul de la Clubul Copiilor, acolo unde elevii clasei a IV-a C de la Şcola Gimnazială „Ion Câmpineanu” au fost invitaţi de către Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova să participe la un concurs de jucării confecţionate din materiale reciclabile, în cadrul proiectului Câmpina Verde 2016. Acţiunea a fost organizată pentru cei mici cu ocazia zilei de 1 iunie şi a avut ca scop informarea acestora, printr-o manieră creativă, cu privire la importanţa protejării mediului.
„Scopul proiectului Câmpina Verde este de a împrieteni oamenii cu natura şi vrem ca astfel copiii să conştientizeze că materialele, care iniţial au fost ambalaje pentru diverse produse, pot fi folosite şi în alt scop, nu doar aruncate la coşul de gunoi. Startul proiectului s-a dat la începutul lunii aprilie. Până în prezent s-a realizat Aleea Senzorială, s-a reabilitat parcul din zona Clubului Copiilor şi au avut loc mai multe acţiuni. S-au desfăşurat şi vor avea loc în continuare concursuri şi seminarii de educaţie ecologică” – ne-a declarat Anda Popa, secretar general APDT Prahova.


Copiii au venit pregătiţi cu diverse materiale: hârtie, cartoane, plastic, lipici şi acuarele, dar şi cu multe idei pentru transformarea acestora în jucării. În urma jurizării, au fost aleşi trei câştigători, premiile constând în jucării şi cărţi specifice vârstei. 
Luni, 6 iunie, APDT Prahova a organizat o altă serie de concursuri, de data aceasta  cu ocazia Zilei Internaţionale a Mediului, sărbătorită pe 5 iunie.
Câmpina Verde este un proiect al Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Prahova, în parteneriat cu Primăria Municipiului Câmpina şi Clubul de Turism şi Arte Escamonde Ploieşti. Proiectul este finanţat de Fundaţia pentru Parteneriat şi Mol România şi se va încheia pe 15 iulie.

Tot cu ocazia Zilei Copilului, la Casa Tineretului, pe lângă activităţile de divertisment, desen pe asfalt,  dans şi muzică, la multe mese au putut fi văzuţi jucând şah elevi ai şcolilor câmpinene, majoritatea cu vârsta sub 10 ani, mobilizaţi de profesorii lor. 
Andreea Ştefan

Sărbătoarea copiilor la Clubul Sportiv Câmpina

Miercuri, 1 iunie, cu ocazia Zilei Copilului, Clubul Sportiv Câmpina a organizat la terenul sintetic de la căminele Petrol, prima acţiune de mişcare în aer liber, în scopul de a promova secţiile sportive nou înfiinţate şi de a atrage cât mai mulţi copii să practice fotbalul şi înotul. Gazdele, Adrian Stoican – preşedintele clubului, Roberto Opaţchi – antrenorul secţiei de fotbal şi Carmen Herea – antrenorul secţiei de înot, s-au întreţinut atât cu elevii, cât şi cu profesorii însoţitori invitaţi la manifestare, explicându-le pe îndelete proiectele clubului şi în general beneficiile mişcării în aer liber, de care tânăra generaţie ar trebui să ţină cont.


Întâlnirea s-a încheiat cu un meci de fotbal organizat între piticii încântaţi să zburde pe un teren de fotbal adevărat şi cu o scurtă vizită la Bazinul de Înot.
Conducerea CS Câmpina îşi propune să organizeze periodic, pe viitor astfel de manifestări/ selecţii, pentru a promova sportul/ mişcarea în rândul tinerilor câmpineni.

Elevi câmpineni premiaţi la Cupa “Micul Şahist” desfăşurată la Comarnic

În perioada 27-29 mai, la Comarnic, s-a desfăşurat a doua ediţie a concursului de şah Cupa „Micul Şahist”, la care au participat jucători cu vârste de până la 14 ani, împărţiţi în două grupe (A - legitimaţi şi B- nelegitimaţi)  din localităţile Ploieşti, Bucureşti, Sinaia, Câmpina, Breaza şi Comarnic. Înscrierea la concurs a fost gratuită, iar jucătorilor din grupa A li s-a asigurat cazarea şi masa.
Elevii şcolilor generale din Câmpina, băieţi şi fete, au fost pregătiţi de prof. Achim Nicolae şi au participat la grupa B - nelegitimaţi. Competiţia s-a disputat în 7 runde, sistem elveţian. Rezultatele bune dau speranţe pentru un nou început în şahul câmpinean, cu perspectiva legitimării la CS Energy Cameron Câmpina.


Clasament general: 
Locul I – David Mario (Şc. Comarnic)
Locul II - Milu David (cls. I, Şc. Centrală Câmpina; 6 puncte în 7 partide, la egalitate cu locul I) 
Locul III - Ceapă Andrei (Şc. Sinaia)
Clasament pe grupe de vârstă: 
Băieţi, 6-8 ani:
Locul I - Tiseanu Dumitru (5 puncte), cls. I - Şc. Gen. „Ion Câmpineanu” Câmpina; locul IV în clasamentul general;
Locul II - Şerban Călin (4 puncte), cls. I - Şc. Centrală Câmpina; locul VIII în clasamentul general.
Băieţi, 9-10 ani: 
Locul I - Surcelea Luca (4,5 puncte), cls. a II-a - Şc. Centrală Câmpina, locul V în clasamentul general.  
Fete, 11- 12 ani: 
Locul I - Dobrea Iulia (2,5 puncte), cls.III-a - Şc. Centrală Câmpina.
Tuturor participanţilor li s-au acordat diplome şi medalii, iar câştigătorii au primit cupe şi premii în cărţi. 

Câmpineni şi rudele lor ilustre. Urmaşii Brătienilor stabiliţi la Câmpina

Timp de un secol şi jumătate, numele Brătienilor s-a legat de evenimente majore din istoria noastră. Ion C. Brătianu a avut contribuţii decisive la aducerea pe tron a lui Carol I (1866), la obţinerea independenţei (10 mai 1877), la proclamarea regatului român (10 mai 1881). Trebuie să menţionăm că în 1881, când anarhiştii ruşi l-au asasinat pe ţarul Alexandru al II-lea (care suprevieţuise până atunci la şapte atentate), acuzat de opoziţia conservatoare pentru activitatea sa revoluţionară din tinereţe, ca să nu prejudicieze festivităţile organizate cu ocazia încoronării lui Carol I ca rege, I.C. Brătianu s-a retras temporar din funcţia de prim ministru, lăsându-l pe fratele său mai mare, Dimitrie Brătianu, să prezideze ca preşedinte (provizoriu) al Consiliului de Miniştri festivităţile încoronării.
Brătienii stabiliţi la Câmpina sunt urmaşii lui Dimitrie Brătianu. În casa doamnei profesoare Delia Brătianu – Duinea se păstrează multe lucruri moştenite de la strămoşii d-sale: documente, piese de mobilier, icoane şi chiar fracul, cu o broderie din paiete de aur, purtat de Dimitrie Brătianu la serbarea încoronării. 
Cei doi fraţi au avut la rândul lor mai mulţi urmaşi, care au lăsat urme în istoria noastră. Ionel I.C. Brătianu, artizanul înfăptuirii Marii Uniri din 1918, fratele său Vintilă Brătianu – ministru de finanţe şi şeful Partidului Liberal după moartea fratelui său, Dinu Brătianu, care alături de Iuliu Maniu şi de regele Mihai a înfăptuit lovitura de stat de la 23 august 1944, salvând ţara de a deveni pământ pârjolit de victorioasa armată sovietică ce ocupase o parte din Moldova. De la aceştia au mai fost prezenţi în istoria noastră contemporană fiul lui Ionel, Gheorghe Brătianu, care a murit ca un martir în închisoarea de la Sighet, Vintilică Brătianu, pilot pe avioane de vânătoare în timpul războiului din Franţa, care a revenit în ţară în 1990 contribuind la refacerea Partidului Liberal şi fiul lui Dinu Brătianu, Constantin (Oni, cum i se spunea în familie), care în 1988 a trimis o scrisoare la Europa Liberă, somându-l pe Nicolae Ceauşescu să reabiliteze numele lui Ionel Brătianu, prezentat în istoriografia comunistă ca autorul reprimării răscoalei din 1907, soldată cu 11.000 de victime. Acesta preciza în scrisoare că dacă nu se va da curs cererii sale, se va adresa Tribunalului Internaţional de la Haga. Ceauşescu şi-a chemat atunci istoricii de la secţia de propagandă (I. Ardeleanu şi Mircea Muşat) şi le-a ordonat să facă cercetări în arhive. S-a constatat, după actele de stare civilă, că în 1907 nu fuseseră 11.000 de decese în toată România mică, cifra exactă a celor care au murit în ciocnirile cu armata fiind de aproximativ 300 de persoane.
Ioana Brătianu, fiica marelui istoric Gheorghe Brătianu (el si Dinu Brătianu au murit în mari suferinţe în închisoarea de la Sighet), a revenit după 1990 din exil în ţară, a recuperat moşia Brătienilor din localitatea Florica, unde a reuşit să aducă osemintele celor doi morţi la Sighet în cavoul familiei şi s-a ocupat de reorganizarea vechii fundaţii înfiinţate de Eliza Brătianu, soţia lui Ionel - „Aşezămintele Brătianu”.
Fiul lui Dimitrie, Radu Dumitru Camil Brătianu, bunicul doamnei profesoare Delia Brătianu-Duinea, concetăţeana noastră, a făcut studii serioase la Paris. Se păstrează în arhiva doamnei Delia certificatul de absolvire a studiilor liceale la Liceul „Mihai Viteazul”, care echivala cu examenul de bacalaureat. O altă diplomă, din 1905, are antetul „Republique Francaise. Ministere de Instruction Publique”, care ne arată că Radu Brătianu terminase şi cursurile şcolii de Beaux-Arts şi primea titlul „Officier d’Academie”. Alt act, datat 21 aprilie 1906, recunoştea diploma de bacalureat din România, permiţându-i astfel să se înscrie la Facultatea de Drept. La 17 noiembrie 1910, obţine „Diplome de Licence de Droit”, care ulterior, în urma unui examen dat la Univesitatea din Iaşi, este echivalată şi validată ca licenţă în drept de decanul facultăţii ieşene, D. Alexandrescu. 
Cu asemenea studii strălucite, Radu Dumitru Camil Brătianu a făcut o frumoasă carieră. A intrat în lumea finanţelor (poate şi sprijinit de unchiul său, Vintilă Brătianu, atunci guvernator al Băncii Naţionale) şi a devenit şi el director la o importantă instituţie, Banca „Ilfov” din Bucureşti. Pentru rezultate deosebite în domeniul profesiei sale, a fost decorat de regele Carol. Reproduc din decret: „Am decretat şi decretăm – conferirea medaliei Meritul Comercial şi Industial – clasa I, directorului de bancă Radu Brătianu. Datat: Castelul Peleş, 22 septembrie 1914. Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională – rege al României, la toţi de faţă şi viitori, sănătate”.
Soţia lui Radu Brătianu, Maria, era câmpineancă, provenită din vechea familie boierească a Foteştilor. Mama ei, Elena Fotescu, s-a născut la Câmpina, la data de 16.12.1864, potrivit certificatului de naştere şi botez eliberat de Biserica Adormirea din Câmpina şi semnat de şeful de birou I. Ciupagea. La data de 30.01.1887 se căsătoreşte cu Mateiu Hristescu şi au împreună o fiică, pe Maria. Se mai păstrează în familie actul dotal redactat de primarul I.I. Ionescu din Câmpina, prin care primea o zestre de 20.000 lei aur. 
Maria, fiica familiei Hristescu, s-a căsătorit prima dată cu Pache Emilian Protopopescu (marele primar de mai târziu al Bucureştiului), care avea o casă deosebită la Câmpina, în stil neo-românesc, la modă în vremea aceea (care mai există şi azi pe strada Griviţei), precum şi o cramă bine aprovizionată. Cei doi au avut împreună o fiică, pe care au numit-o Elena. 
Deşi era prieten de familie, Radu Brătianu s-a îndrăgostit de soţia lui Pache Protopopescu, de care aceasta a divorţat, luându-l apoi în căsătorie pe iubitul ei la data de 13 februarie 1914. 
Maia şi Taia, aşa cum aveau să-i numească mai târziu nepoatele lor, surorile Delia şi Rodica, au avut o căsnicie fericită şi mai mulţi copii: Radu, Dumitru, Dan (mort pe front în Ucraina), Eugenia şi Nicolae. (Dumitru, un om de o distincţie deosebită şi de o rară modestie, a trăit până aproape de zilele noastre în casa nepoatei sale, Rodica Brătianu. În casa lui Dorel şi a Rodicăi Brătianu au mai găsit adăpost şi alţi membri ai familiei, prin anii ’80 existând la Câmpina un adevărat clan al Brătienilor).

Inginerul Radu Brătianu şi soţia sa, Maria
Radu, primul născut, a fost potrivit cu tradiţia familiei, inginer. Făcuse studii la Şcoala Politehnică din Timişoara. Acolo a cunoscut-o pe viitoarea sa soţie, Delia, care i-a dăruit două fiice: pe Delia şi Rodica Brătianu. Delia era fiica avocatului Nicolae Imbroane, deputat şi prefect de Timiş şi nepoata de frate a lui Avram Imbroane, mare luptător pentru drepturile românilor din Banat în timpul monarhiei habsburgice. Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, în prefaţa unei cărţi despre Avram, scrie: „Pentru toţi românii, în special pentru bănăţeni, numele Imbroane a devenit un simbol al luptei pentru unire şi dreptul la identitatea naţională. Dintre numeroşii purtători ai acestui nume, Avram Imbroane ocupă un loc aparte în istoria noastră (...) el putând fi acum un reper pentru oricine care vrea să-şi aducă o contribuţie la viaţa politică. Aş insista mai ales asupra acestui aspect, astăzi, când suntem confruntaţi cu atâtea neajunsuri de toate felurile, dar în mod special cele de natură politică. Avem într-adevăr mare nevoie de politicieni adevăraţi, care să acţioneze în folosul ţării şi al neamului, lăsând de-o parte interesele personale, ambiţiile meschine, vanităţile dezgustătoare şi ideile lipsite de raţiune. Avram Imbroane a îmbinat într-un mod fericit idealuri de totdeauna ale românilor de pretutindeni, cu principiile creştine. A fost un intelectual autentic, dar şi un crendincios fervent al Bisericii”. 
Nicolae Imbroane, fratele lui Avram, a fost aşadar bunicul matern al câmpinencelor Delia Ioana Maria (n. 1944) şi Rodica Brătianu (n. 1945). Tatăl lor, inginerul Radu Brătianu, stabilit în Câmpina, lucra în industria schelelor petrolifere. Familia locuia în vila de pe Bulevard a societăţii Astra Română (actuala Casă a Căsătoriilor). Radu Brătianu l-a crescut în familia sa şi pe Matei, fiul fratelui său Nicolae (care murise tânăr). Acesta şi-a petrecut tinereţea în Câmpina, iar după 1990 a intrat în politică, însă nu în tradiţia familiei, devenind un cunoscut lider sindical şi chiar deputat în Parlament. 
Delia şi Rodica au terminat liceul „Nicolae Grigorescu”, perioadă în care au făcut parte şi din lotul de înotători antrenat de renumitul Dorian Kovaliuc. Au făcut înot de performanţă, participând la Spartachiadă şi la concursuri pe raion/regiune, ajungând chiar în finala pe ţară, Delia la stilul bras şi Rodica la stilul liber. Ambele au urmat profesia tatălui, terminând Institutul de Petrol şi Gaze, Facultatea de Foraj. Nu au profesat ca inginere, ci au devenit profesoare la Grupul Şcolar Petrol, unde Delia preda  exploatarea zăcămintelor de ţiţei, iar Rodica, utilajul petrolifer. 
Căsătorită cu inginerul Duinea, Delia a avut urmaşi pe Răzvan Duinea (medic stomatolog în Bucureşti, care este şi dentistul Casei Regale) şi pe Ioana Duinea, care a studiat în Germania la Hanovra, limba germană şi engleză; a lucrat iniţial la Ambasada Germaniei din Bucureşti, iar în prezent e traducător liber profesionist. Răzvan a îmbogăţit familia cu trei copii: Luca (13 ani), Paul (11 ani) şi Cella Zenobia (3 ani).
Rodica Brătianu s-a căsătorit cu distinsul Theodor (Dorel) Tănăsescu (n. 1936), membru marcant în CPUN-ului local în timpul revoluţiei din decembrie 1989. Cei doi au avut urmaşi pe Alexandra Ioana (n. 3 aprilie 1973) şi pe Radu Theodor (n. 24 aprilie 1972). Alexandra e căsătorită cu Alin Boboc, specialist în ortodonţie. Amândoi lucrează ca stomatologi în Marburg (Germania) şi au doi copii: Alesia (3 ani) şi Norris Paul (3 luni). Radu Theodor a ajuns în Mexic, organizator de turism prin mai multe staţiuni celebre. 
Cele două surori Delia şi Rodica au păstrat o strânsă legătură cu verişoara lor, Anne Marie, fiica Elenei Protopopescu. Aceasta este căsătorită cu Gaspar Reinhart şi sunt stabiliţi în Elveţia, la Zurich. Deşi are cetăţenie elveţiană, Anne Marie a păstrat un suflet de româncă, iubind cu devotament ţara strămoşilor săi iluştri. În timpul inundaţiilor din anii ’70, a trimis tone de ajutoare în România. La fel a procedat şi după cutremurul din 1977. A revenit mereu în România, iar după revoluţia din 1989 a adus două transporturi masive de ajutoare pentru spitalul din Câmpina şi pentru Grupul Şcolar Petrol. De la ea şi de la surorile Brătianu au ajuns ajutoare şi la şcolile din Meliceşti şi Telega. 
Delia, Rodica şi copiii lor sunt foarte legaţi de Câmpina şi de viaţa oraşului nostru. După revoluţie, Rodica Brătianu a devenit un lider al Convenţiei Democratie din Câmpina şi al Alianţei Civice, în timp ce Delia s-a înscris într-o mişcare monarhistă condusă de colega şi prietena ei Marina Stroiescu. Copiii lor şi-au păstat locuinţele din oraş, dorindu-şi ca pe măsură ce cresc şi fiii lor, să vină cât mai des în oraş şi să îndrăgească aceste meleaguri unde au trăit trei generaţii ale ilustrei familii Brătianu. 

Alin CIUPALĂ