19 iulie 2016

Cea mai bună absolventă din Prahova la BAC 2016 este câmpineanca Amalia Florescu

La sfârșitul săptămânii trecute, au fost afișate pe portalul Ministerului Educației rezultatele examenului de bacalaureat din acest an după soluționarea contestațiilor. Rata de promovare înregistrată de absolvenţii care au susţinut probele în prima sesiune a examenului naţional de bacalaureat 2016 a fost de 66,7 la sută (cu 0,3%  mai mare decât rata de promovare din aceeaşi sesiune a anului trecut). Astfel, au promovat 86.262 de candidaţi dintr-un total de 129.390 de candidaţi prezenţi. În funcţie de anul şcolar în care au absolvit studiile liceale, 81.490 de candidaţi promovaţi provin din promoţia 2015-2016 (74,1 la sută, rată de reuşită din cei prezenţi), iar 4.772 de candidaţi provin din promoţiile anterioare (24,6 la sută, rată de reuşită). S-au înregistrat 56 de medii de 10 (cele mai multe în Capitală - şapte medii). Rezultatele de la Bacalaureat 2016, după contestaţii, au fost publicate pe portalul bacalaureat.edu.ro. Procentul final de promovare a examenului de Bacalaureat este de 68,1 la sută, după soluţionarea contestaţiilor. Conform Ministerului Educaţiei, 88.167 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat în această vară.


S-au înregistrat 56 de medii de 10 (cele mai multe în Capitală - şapte medii). Una dintre aceste medii de 10 (singura din județul Prahova), a fost obținută de o câmpineancă, Amalia Florescu, absolventă a Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”, fapt care ne umple sufletele de mândria patriotismului local, căci municipiul nostru, prin cel mai bun liceu al său, este iar printre orașele cu absolvenți fruntași, ale căror rezultate la această sesiune a Bacalaureatului dovedesc că încă se mai face școală în zona dintre Prahova și Doftana. Amalia dorește să dea examen de admitere la Facultatea de Automatică din București. Pentru această performanţă a primit cadou, din partea unei agenţii de voiaj din oraşul nostru, un sejur de 7 zile pe litoral, valabil pentru două persoane.  
Pentru aceia care nu au reușit să ia examenul în sesiunea de vară, urmează sesiunea de toamnă (august – septembrie), care are următorul program:
18 - 22 iulie 2016 - Inscrierea candidatilor la a doua sesiune de examen
16-17 august 2016 - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba romana - proba A
16-17 august 2016 - Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala in limba materna - proba B
17-19 august 2016 - Evaluarea competentelor lingvistice intr-o limba de circulatie internationala - proba C
18 - 19 august 2016 - Evaluarea competentelor digitale - proba D
22 august 2016 - Limba si literatura romana - proba E)a) - proba scrisa
23 august 2016 - Limba si literatura materna - proba E)b) - proba scrisa
24 august 2016 - Proba obligatorie a profilului - proba E)c) - proba scrisa
26 august 2016 - Proba la alegere a profilului si specializarii - proba E)d) - proba scrisa
29 august 2016 - Afisarea rezultatelor (pana la ora 16:00) si depunerea contestatiilor (orele 16:00 - 20:00)
30-31 august 2016 - Rezolvarea contestatiilor
1 septembrie 2016 - Afisarea rezultatelor finale 

Editorial. CORABIA BEATĂ

Se dau următoarele: oameni ținuți în lanțuri de un clan de țigani (sic!) într-un sclavaj de secol XXI, cu complicitatea evidentă a autorităților locale și a consătenilor și în tăcerea încurcată a bine-cugetătorilor care apără din oficiu „drepturile minorităților”. Pacienți cu larve pe ei într-un spital de elită (spitalele românești sunt adevărate anticamere ale morții) sau cărora li se fac transfuzii cu grupe greșite. Revolte bine coordonate ale deținuților din închisorile patriei. Ghici cine le coordonează? Profesori universitari și universități care girează furtul, impostura, plagiatul. Politicieni și jurnaliști analfabeți funcțional. Ipochimeni condamnați penal care fac legi sau creează opinie publică din întunericul micilor ecrane. Incendii „întîmplătoare” în Delta Văcăreștilor. Copaci tăiați după fiecare ploaie mai zdravănă, pentru că locuitorul nu are parcare la subsolul blocului și atunci parchează pe trotuar, sub copaci. Vedetă porno ajunsă viceprimar al capitalei. Înalte fețe bisericești care binecuvântează remuneratoriu impostura grobiană. Manele la Conservator. Doar 300.000 euro strînși pentru achiziționarea Cumințeniei Pămîntului. Încercări disperate de a demonstra că normalitatea e normală, că familia trebuie compusă din bărbat și femeie. Cum să demonstrezi evidența? Caricatură de bacalaureat și penibilul de a lua în serios rezultatele. În alte părți atentate teroriste, conducători de state fără nicio viziune, brexituri, lovituri de stat, declarații belicoase. 
Nu vi se pare că trăim pe o corabie în derivă, fără echipaj, fără busolă, fără pînze, fără cîrmă și fără comandant? Celebra corabie beată a poetului romantic. De asta așteptăm cu sufletul la gură să ne ducem la fund sau să ne zdrobim de cine știe ce stîncă. Verile nu ne mai sunt de mult liniștite, oricît ar încerca spațiul media să le reducă la obsesia vacanței și a distracției cu orice preț. Societatea noastră suferă de un fel de hemofilie în formă severă, adică de imposibilitatea de a coagula orice inițiativă, orice acțiune în jurul unui interes comun. Acolo unde asemenea coagulări apar, se petrec minuni. 


Ce au în comun exemplele de mai sus – neobișnuite doar prin densitatea, prin numărul lor, de obicei lumea se mai odihnea în sezon - ? Este acel fenomen pe care politologii îl descriu astfel: statul ia ca prizonier societatea. Cristian Tudor Popescu bate toba, (și mulți îl cred, pentru că teoria lui corespunde mentalului colectiv, nevoii lui irepresibile de dictatură) cu disoluția statului,  lipsa lui de autoritate. Aparent, așa este. Numai că, la o privire mai atentă, este exact invers. Sub aparenta lui laxitate, Statul controlează totul. A lipsit Statul prin puterile sale, administrativă și polițienească, de la Berevoiești? Nu, el era foarte prezent, dar întru ilegalitate. Apropo, îmi poate spune cineva cîți dintre fericiții deținători de permise auto eliberate la Pitești mai circulă pe șoselele patriei? Și cîți dintre ofițerii de poliție părtași la mafia respectivă mai sunt șefi de post pe cine știe unde? Sau lipsește Statul din mafia medicamentelor, emigrării masive a cadrelor medicale (nimeni nu spune că asta este o crimă la adresa populației), mizeriei din spitale? Nu controlează Statul, prin ministerul de resort, degradarea galopantă a sistemului de învățămînt? Care nu se măsoară prin medaliații la olimpiade sau admișii la Universități Occidentale de prestigiu, ci prin simpla comparare a dificultății subiectelor de bacalaureat sau capacitate de acum 10-20 de ani (nu am tupeul să propun analiza și a celor ante 89). Nu intru în exemple din economie, ar trebui o discuție separată. 
Cum vedem, societatea este vulnerabilizată în punctele cheie. Eu știu analize care vorbesc despre cele de mai sus încă de acum 10-15 ani. Cu toate astea, nimic nu s-a întîmplat pentru a întoarce cursul rîului. Hemofilia națională se acutizează de la an la an. În toamnă, după cazul Colectiv, ni s-a părut că s-a atins punctul de jos. Vedem acum că, după optimismul nostru băștinaș: se poate și mai rău! Atenție, discut aici la nivel de sisteme, nu de oameni. Nu exclud prezența nici la nivelul administrativ, nici la cel al societății civile, a multor oameni care fac bine și vor să facă bine. Este incredibil, și lingviștii au aici un interesant material de analiză, cum unui cuvînt nefolosit de publicul larg pînă mai anul trecut – tehnocrat – oamenii sistemului i-au impus în acest scurt timp un puternic sens peiorativ. Pentru că actualul guvern este primul care vine în parte din afara acestui mecanism ucigător și încearcă să-l distrugă. De aici furia cu care televiziunile, politicienii, publicațiile, trolii de pe Facebook, idioții utili (Lenin dixit) atacă „tehnocrații”. Ei pot arăta – Doamne ferește! – că se poate guverna rațional și nu demagogic, cu perspectivă de lungă durată, în interesul societății și nu al oligarhiei. Din fericire pentru această oligarhie închisă perfect în sine, nu e timp. E ca și cum corabia a căpătat un echipaj profesionist, dar în continuare nu are busolă, cîrmă și comandant.
Christian CRĂCIUN

Viceprimarul Adrian Pițigoi are în vedere multe proiecte pentru municipiu

“Îmi doresc o bună colaborare între primar și viceprimar, un Consiliu Local care să nu fie ostil, o dreaptă puternică și unită, precum și punerea în aplicare a tuturor promisiunilor făcute electoratului în campania electorală”, declara, înaintea alegerilor din 5 iunie 2016, Adrian Pițigoi, liderul PMP Câmpina și noul viceprimar al municipiului. Acesta ocupă a doua demnitate publică a orașului după ce partidul pe care îl conduce a încheiat o alianță cu PNL Câmpina, condus de Horia Tiseanu, pentru formarea unei majorități în forul deliberativ al municipiului nostru. El a renunțat la Consiliul Județean, unde ocupase prima poziție pe lista de candidați, chiar înaintea Cătălinei Buzoianu, liderul  PMP Prahova și candidatul acestei formațiuni politice pentru Primăria Ploiești, la recentele alegeri locale. 


La câteva săptămâni după ce și-a preluat atribuțiile, viceprimarul câmpinean ne povestește cum a găsit Primăria din noua sa poziție: ”În primul rând, am găsit o echipă deschisă, care își dorește colaborare și implicare întru realizarea proiectelor în curs, aflate în derulare. Am preluat integral atribuțiile fostului viceprimar: urbanism, ADPP, transport public.” Pițigoi ne-a mai spus că nu a găsit nimic în neregulă, dar că este în curs de evaluare prin audit intern a situației din departamentele mai sus menționate. Până acum, singura sa constatare este referitoare la întârzierea începerii unor lucrări din cauza celor două luni de precampanie și campanie electorală. Proiectele de viitor despre care l-am întrebat sunt aceleași ca și cele din platforma – program cu care s-a prezentat în fața alegătorilor: parcarea subterană din zona pieței, finalizarea lucrărilor de canalizare începute prin programul cu finanțare UE gestionat de operatorul Hidro Prahova, un centru maternal, o creșă, un azil pentru bătrâni ș.a. ”În primul rând, îmi doresc modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale, pentru îmbunătățirea imaginii de ansamblu a localității noastre. Doresc, de asemenea, o mai bună organizare a serviciului ADPP. Am în vedere și alte modernizări: cea a sistemului de iluminat public în cartierele periferice, modernizarea mobilierului urban din parcuri, spații de agrement și spații verzi amenajate de Primărie, reabilitarea stațiilor de autobuz existente care suferă la capitolul acesta, dar și amenajarea stațiilor de transport public delimitate doar prin niște tăblițe pe stâlpi, care nu doar că nu au acoperiș, dar nu au nimic în dotare în acest moment. Toate aceste activități pe care le-am amintit sunt în conformitate cu fișa postului. Am și câteva proiecte care exced sfera atribuțiilor mele din serviciul public, pe care intenționez să le prezint dlui primar. În conses cu edilul-șef al Câmpinei, voi susține programe care, odată materializate, vor aduce multe beneficii câmpinenilor, vizate fiind următoarele domenii: social (înființarea unei creșe cu program prelungit, a unui centru maternal pentru mamele aflate în dificultate - și nu doar ca victime ale violenței domestice, realizarea unui cămin de bătrâni), economic (PMP susține, alături de PNL, înființarea unui parc industrial în zona ”21 Decembrie”, care ar putea genra un număr important de locuri de muncă), fiscal (voi propune măsuri care să încurajeze dezvoltarea activității agenților economici din oraș, precum și atragerea de noi investitori). Educația, cultura, sănătatea, dar și protecția mediului intră și ele în preocupările mele, chiar dacă nu intră și în atribuțiile mele de viceprimar. Împreună cu dl primar vreau să alcătuim o echipă care să identifice cele mai bune soluții pentru a face viața câmpinenilor mai frumoasă”, ne-a mai declarat viceprimarul Câmpinei. 

Noul consilier personal al primarului Horia Tiseanu este col. (rez) Marian Dulă

De vineri, 15 iulie, primarul Horia Tiseanu are un nou consilier personal, pe col (rez) Marian Dulă, care a deținut funcția de consilier municipal timp de două mandate: 2008 – 2012 și 2012 – 2016. Postul s-a vacantat prin plecarea fostului consilier personal Bianca Baltac, care conduce acum alte compartimente din Primăria Câmpina (Achiziții și Integrare europeană). 


Marian Dulă a intrat în Consiliul Local la finele anului 2008, în locul Bogdanei Țiței, după ce aceasta din urmă a preferat funcția de consilier județean. În primul său mandat, Marian Dulă a condus Comisia de cultură, educație, sănătate și sport din cadrul legislativului câmpinean. ”Propunerea dlui primar de a ocupa această funcție mă onorează și constituie o nouă provocare pentru mine, mai ales că este vorba despre un post nou, în care sunt convins că mă voi descurca. Am candidat la alegeri pentru a-mi pune puterea de muncă în folosul comunității, dar și din această poziție tot pentu comunitatea câmpineană lucrez. În Consiliul Local eram membru al Comisiei de cultură. În noua funcție, mă ocup aproximativ de același domeniu, ba chiar mai mult uneori, în funcție de atribuțiile ce mi le încredințează dl primar Horia Tiseanu,” ne-a declarat proaspătul consilier personal al edilului-șef. 

Câmpina a mai pierdut un dascăl valoros: prof. Mircea Dabija

Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” a fost şi este un pilon important în viaţa socială a oraşului Câmpina. Timp de trei sferturi de veac, profesori excepţionali au scos de pe băncile acestei instituţii elevi valoroşi, care au format elita oraşului. În şirul de mari profesori care s-au remarcat la catedrele liceului câmpinean se înscrie şi Mircea Dabija.


Elev strălucit şi mai târziu dascăl eminent, domnia sa a venit în Câmpina în 1958, devenind un foarte apreciat profesor de matematică, al cărui stil de predare a reuşit să facă din această disciplină şcolară o materie pe placul elevilor săi. Aşa cum afirma o fostă elevă, profesorul îţi dădea impresia că stăpâneşti perfect materia. Îi stimula pe elevii săi să participe la olimpiade şi să colaboreze cu o foarte importantă revistă a acelor vremuri „Gazeta Matematică”. Era respectat şi iubit de elevii săi, care sub îndrumarea lui nu mai aveau nevoie de meditaţii pentru a reuşi admiterea la diverse facultăţi din Politehnică. 
Demn de remarcat este faptul că prima clasă specială de matematică din Câmpina a luat ființă la Liceul “Nicolae Grigorescu” prin strădania exclusivă a profesorului Mircea Dabija. Din cei 25 de elevi ai clasei speciale (promoția 1974 în foto) au rezultat cinci profesori de matematică (Adrian Lungu, Gabriela Tănase, Elena Andrei-Rădulescu, Cristina Mihăilescu - toţi profesori în Câmpina şi Domnica Butaru-Cotfas în Bucureşti), trei informaticieni, precum şi un economist şi 17 ingineri (cu diferite specializări: automatică, electronică, electrotehnică, mecanică, petrol, navigație). 


Din alte două clase cu profil real la care Mircea Dabija a predat, au rezultat mulţi alţi ingineri, economişti şi medici, precum şi un profesor de matematică cu o foarte bună reputaţie: Victor Nicolae, director al Colegiului ”Gheorghe Lazăr”din București. 
“Dumnealui selecta elevii de la cele două licee din oraș folosindu-se de rezultatele lor la matematică, urmărite de-a lungul a cinci ani - clasele V-IX, de rezultatele la olimpiada de matematică și de activitatea de rezolvitori la «Gazeta Matematică». Apoi discuta personal cu ei și cu părinții lor. Îmi amintesc că ne-a vizitat pe fiecare în parte! Atunci când apărea un număr nou din «Gazeta Matematică» venea cu revista la ore și zicea, zâmbind șăgalnic: «Să vedem cine a mai apărut în Gazetă...». Şi ne scotea la tablă să rezolvăm problema pe care tocmai o propusese!  Avea pentru fiecare din cei înscriși în lista de rezolvitori câte o problemă şi dacă nu apăream în Gazetă nu aveam nicio șansă să luăm nota 10!” - îşi aminteşte fosta sa elevă, Gabriela Tănase, profesoară de matematică şi director al Colegiului Naţional “Nicolae Grigorescu” mai bine de zece ani.  


Între elevii pe care i-a avut se număra şi o tânără de care s-a ocupat cu multă atenţie şi care, după terminarea facultăţii, i-a devenit soţie. 
După o îndelungată activitate la catedră, cei doi soţi au reuşit să-şi ridice o casă frumoasă, pe o stradă liniştită, înconjurată de răzoare şi ghivece cu flori deosebite. 
În afara pasiunii şi dedicării sale pentru matematică, profesorul Mircea Dabija a avut şi alte preocupări, între care şi şahul. Alături de colegii săi, profesorii Marinescu şi Săvulescu şi de câţiva elevi ai liceului, între care se remarcau Titi Iliescu (fiul unui fost primar al Câmpinei) şi Dorian Kovaliuc (mai târziu campionat naţional la nataţie), făcea parte din echipa locală de şah „Ştiinţa”, care s-a calificat de mai multe ori în optimi şi chiar în sferturile de finală ale Campionatului Naţional de Şah.
Profesorul era şi montaniard, an de an mergând în Bucegi împreună cu grupurile conduse de un alt mare iubitor al munţilor, poetul Gheorghe Vasiloiu-Zăpadă. 
Mircea Dabija s-a stins din viaţă săptămâna trecută, în dimineaţa zilei de 11 iulie, la venerabila vârstă de 80 de ani, plecând dintre noi aşa cum a trăit, cu multă discreţie. Înmormântarea a avut loc la cimitirul Bobâlna, aşa cum şi-ar fi dorit, într-un cadru intim, în prezenţa câtorva apropiaţi. Deşi nu i-a plăcut niciodată să iasă în evidenţă, cum nu i-au plăcut nici onorurile şi elogiile, pe care de altfel le merita cu prisosinţă, în acest ceas al despărţirii se cuvine să-i aducem un ultim omagiu celui care a fost un talentat pedagog şi profesor de excepţie. 
“Pentru tot ceea ce a făcut pentru noi, îi suntem profund recunoscători. Va rămâne pentru totdeauna o figură luminoasă în amintirile noastre dragi și cu durere în suflet îi sunem: ADIO, DOMNULE PROFESOR!” - au spus la unison generaţii întregi de elevi.
Alin CIUPALĂ

JazzRock Festival Câmpina se pregătește pentru a șasea ediție

Liviu Briciu, organizatorul și sufletul  Festivalului de jazz-rock de la Câmpina nu mai are nevoie de nicio prezentare, drept pentru care nici nu îl mai prezentăm cititorilor noștri. Că nu vrem să vă informăm despre lucruri arhicunoscute. Numai o mențiune am dori să scriem aici, de la acest mare promotor câmpinean al muzicii bune (nu doar a muzicii de jazz), care ne asigură că și această ediție a festivalului, cea de-a șasea, va fi pe placul spectatorilor melomani (”Mai unje un suflet de meloman amărât cu muzica bună pe care știi s-o găsești, domnul Liviu, nu fi chitră!”). Este vorba, desigur, de spectatorii care vor ține aproape de scena ce se va amenaja în incinta Ștrandului Tineretului pentru această manifestare artistică open-space de mare ținută, cunoscută în tot ținutul prahovean, ba chiar dincolo de granițele sale, până la granițele țării. ”Invit pe toți iubitorii acestui gen de muzică să vină și la ediția 2016, pentru că nu vor regreta niciun pic. Am invitat artiști de marcă și anul acesta. Sunt muzicieni foarte talentați, unii dintre ei, pentru a doua oară la acest festival, dar în noi prezentări, în noi proiecte. Astfel, Nicu Patoi revine pe scena de la Câmpina, dar într-o formulă total diferită. La fel și Irina Sârbu, care va cânta acum cu trupa Ethnotic din București, într-un proiect de etno-jazz inspirat din folclorul românesc și armean”, îndeamnă Liviu Briciu. Așa cum scrie și pe site-ul festivalului, ”reușita unui spectacol live tine în proporție de 50% de publicul ascultător.” De aceea îi invităm și noi pe toți cititorii nostri iubitori de muzică să vadă "JazzRock Festival" 2016, organizat de Club Live, Casa Tineretului, Primăria și Consiliul Local Câmpina, alături de avizatul public local și cel care va sosi, cu siguranță, din alte zări.


Programul acestei ediții a festivalului, care se va desfășura în perioada 5-7 august 2016, este următorul:
5 August, ora 19:00
Sárosi Péter Azara & Tasi Nóra (Sfântu Gheorghe)
Tasi Nora - vocal, Sárosi Péter - piano, Gábor Szabolcs - sax, Gyergyai Szabolcs - bass, Pál Gábor – drums.
Platonic Band (Bucuresti): Nicu Patoi - guitars, Razvan “Lapi” Lupu – drums, Adrian Ciuplea – bass, Berti Barbera – vocal & percussion

6 August, ora 19:00
The Groovy Bastards (Bucuresti)
Ioana - vocal, Andrei – guitar, Leo – keyboards, Mario – bass, Alex - drums
IVO Project (Câmpina): Mihai Cosareanu - Guitar, Briciu Liviu - Bass, Cornel Cosareanu – Guitar, Vlad Briciu – Keyboards, Claudiu Rusu (Kny) - Drums
Viorica Pintilie Quartet (Bucuresti)
Viorica Pintilie – vocal, Alexandru Olteanu – piano, Adrian Flautistu – contrabas, Pal Gabor – drums.

7 August, ora 19:00
C.A.L.I. Quartet (Iași)
Alex Huțanu (Alex Jaxx) – Alto Saxophone & Synths, Cătălin Huțanu – piano & synths, John Mantucci – bass, Lucian Rusu - drums
ETHNOTIC Project (Bucuresti)
Irina Sârbu - vocal, Cezar Cazanoi – flaut-fluier-caval, Anatol Cazanoi – țambal-keyboards, Capriel Dedeian – guitar, Laurentiu Horjea – bass, Dragoș Mihu – drums. 

Pe 20 iulie 2016, se va deschide cabinetul Pediatrie – Neonatologie SanConfind

Pe 20 iulie 2016, se deschide cabinetul Pedatrie – neonatologie SanConfind, care va funcționa în clădirea fostului Sanepid (”Casa cu lei”), de lângă Liceul Forestier. Puteți citi mai jos interviul acordat de dr. Florentina Bicuți, medic specialist pediatru, care va oferi consultații la noul cabinet Pedatrie – neonatologie SanConfind. 
Programul de funcționare: de luni până sâmbătă, în intervalul 8.00 – 14.00. În prima săptămână de funcţionare a cabinetului Pediatrie-Neonatologie, în perioada 20 - 27 iulie 2016, consultaţiile vor fi gratuite. Pentru programări și alte informații: tel. 0372.327.440.


- Cât de greu este să lucrezi cu pacienți-copii, în special cu bebeluși care nu pot spune ce îi doare, pentru că nu pot vorbi?
- Eu fac parte din generațiile care au făcut specialitatea de Pediatrie – adică în ultimii trei ani de facultate am învățat, teoretic și practic, numai în clinicile de pediatrie. Dacă ar fi să o iau de la capăt, nu mi-aș alege altă specialitate. Toți copiii sunt frumoși, inocenți, speciali. Da, este o continuă provocare să consulți un copil. De ce? Pentru că majoritatea copiilor, cât ar fi ei de mici, au o reacție de respingere în fața ”halatelor albe”. În altă ordine de idei, având informațiile mamei despre problemele copilului, le asociem cu un consult cât mai amănunțit – care, de multe ori, să pară a fi un joc pentru copil – astfel încât, cu ajutorul experienței, să reușim să punem un diagnostic corect și să recomandăm un tratament adecvat. 
- Care sunt cele mai grave boli din domeniul pediatriei? Dar cele mai des întâlnite? Ar putea părinții să-și ferească micuții de anumite boli ale copilăriei? 
- La copilul chiar foarte mic putem întâlni și cazuri severe de boală, de multe ori, complicații ale unor afecțiuni ce par la început simple, cu manifestări minore. Ca boli grave sau agravate, întâlnim pneumonii severe cu insuficiență cardio-respiratorie, boli diareice severe (amintesc aici episodul diareilor din Argeș), meningite, encefalite etc. Sunt boli foarte severe, greu de vindecat, cauzate de germeni multirezistenți. Este mult de discutat aici. Copiii pot prezenta de la naștere malformații congenitale și boli ereditare care, dacă nu sunt depistate la timp, pot pune viața micuțului în pericol.  La naștere și în primele șase luni, copilul are imunitatea moștenită de la mama sa – pentru așa-zisele boli contagioase ale copilăriei (rujeolă, rubeolă, varicelă),  dar pentru restul bolilor (viroze, pneumonii, boli diareice – care ar fi printre cele mai frecvente), micuțul nu poate fi apărat decât printr-o îngrijire cât mai atentă: alimentație sănătoasă adecvată vârstei; sugarul, pe cât este posibil, să fie alimentat natural; igienă riguroasă – atât copilul, cât și ambientul. Trebuie respectate vaccinările, atât cele obligatorii, cât și cele opționale, deoarece vaccinările ne scutesc de multe probleme de patologie. De asemenea, copiii trebuie expuși cât mai puțin în zonele aglomerate. Sigur că în momentul intrării în colectivitate încep să apară probleme mai frecvente, cum ar fi așa-zisele răceli comune. Este recomandat a nu se începe tratamentul medical (mai ales cu antibiotice), fără recomandarea medicului.  
- Există o întreagă polemică în legătură cu răceala. Unii spun că nu răcești atunci când stai în încăperi cu ferestrele și ușile deschise, adică în curent – cum se spune în popor, pentru că răceala, ca și gripa, e de natură virală. Cum comentați?
- Termenii de ”răceală” și ”gripă” sunt folosiți de nespecialiști; în general fac parte din limbajul popular. Diagnosticul va fi pus de medic, cu recomandările respective. Curentul, aerul condiționat, ca și clima rece, într-un anumit context, favorizează apariția rinitelor, rinofaringitelor,  a otitelor, anginelor etc. Iată câteva dintre cele mai frecvente afecțiuni, mai ales în sezonul rece și mai ales în colectivitate. Sfatul meu ar fi ca în momentul în care copilul prezintă semne de boală (chiar minore), părinții să-l rețină acasă și să-l supravegheze, pregătindu-i o alimentație cu un aport important de lichide. Dacă starea sănătății sale nu se ameliorează, trebuie solicitat un consult medical. În acest fel se pot evita multe complicații. 
- Sunt tot mai mulți copii bolnavi de autism. Există o explicație pentru acest fenomen?
- Am citit mult despre autism. Cunosc părinți care duc o luptă disperată, dar susținută pentru a învinge boala. Literatura de specialitate a descris și cazuri vindecate. Cauzele autismului nu sunt bine precizate, dar din ce am citit în revistele de specialitate, nu se poate face o legătură între boală și unele vaccinuri, cum ar fi ROR. 
- Povestiți-ne un caz deosebit cu care v-ați confruntat în cariera dvs.
- Un caz al cărui rezolvare mi-a plăcut, la care am avut și eu o contribuție. În timpul unei gărzi, mi s-a prezentat o familie cu un sugar de 6 luni, cu simptome de infecție de căi respiratorii. Nimic spectaculos. Ceea ce m-a frapat a fost disproporția dintre craniul copilului (cu un diametru de circa 3-4 cm mai mare), față de restul corpului. Un neavizat poate nici nu ar fi sesizat. Familia, în orice caz, nu observase anomalia. După rezolvarea afecțiunii intercurente, l-am trimis la o clinică de neurologie infantilă, unde s-a confirmat diagnosticul pe care îl bănuisem, cel de hidrocefalie internă. Copilul a fost supus ulterior unor intervenții chirurgicale, iar evoluția lui nefastă de până atunci a fost stopată și apoi rezolvată cu bine. Părinții au venit după aproape trei ani să-mi arate copilul, care, între timp, se dezvoltase armonios, cu un intelect normal; mergea la grădiniță, mi-a spus și o poezie. Un lucru care m-a bucurat mult.
- Cum sunt evaluați copiii la naștere? Sunt multe cazuri de abandonare a nou-născutului în maternitate?
- A fost o perioadă când am preluat Secția de neonatologie a Spitalului Municipal Câmpina. Nou-născutul are o patologie aparte, noi fiind confruntați adesea cu malformații congenitale. Una dintre malformațiile frecvente este cea denumită, în limbaj popular, ”buză de iepure” sau ”gură de lup” (forma ei cea mai gravă). Este o malformație urâtă, dar care, prin intervenții chirurgicale în etape, se poate rezolva, viața bebelușului nefiind pusă în pericol. O proaspătă mămică (foarte tânără, de altfel), a fost atât de șocată, încât nu a vrut să-și accepte copilul. Cu ajutorul familiei și cu multă răbdare din partea noastră, a înțeles că acest copil trebuie ajutat și că dragostea de mamă nu poate fi înlocuită.  Astăzi, micuțul bolnav de odinioară este un copil mare, frumos și inteligent.
- Ce sfaturi i-ați da unei gravide care nu este informată despre cum va fi la naștere? Ce trebuie să facă pentru a avea o naștere normală?
- Copiii pot prezenta de la naștere malformații congenitale și boli ereditare care, dacă nu sunt depistate la timp, pot pune viața micuțului în pericol.  De aceea viitoarele mame trebuie să se prezinte cât mai repede la medic (inițial, la cel de familie, apoi, la cel specialist), pentru a-și face investigațiile specifice. Nu trebuie neglijate apoi controalele periodice. În prezent, ecografiile de sarcină pot depista anumite malformații, iar mămicile respective pot fi trimise imediat după naștere în clinici pentru asistență medicală adecvată.
- Spuneți-ne, vă rog, câteva cuvinte despre dotările cabinetului Pediatrie de la SanConfind? 
- Cabinetul Pediatrie SanConfind este un cabinet modern, foarte bine dotat cu tot ce are nevoie un medic care practică pediatrie generală. Am fost încântată atunci când mi s-a propus să preiau acest cabinet pentru o perioadă, dar și impresionată de investițiile făcute aici. De asemenea, de entuziasmul și cunoștințele celor care au realizat aceste investiții – fără a fi medici. Voi pune, ca întotdeauna, mult suflet în activitatea mea, fiindcă îmi place ceea ce fac, meseria mi-o practic cu devotament, nemaivorbind de faptul că  iubesc copiii – în general, și pe cei câmpineni – în special.

La 18 iulie 2016, s-a deschis cabinetul Endocrinologie SanConfind

Interviu acordat de dr. Cristian Deciu, medic specialist endocrinolog, care oferă consultaţii la noul cabinet Endocrinologie deschis în clădirea Spitalului SanConfind.
În prima săptămână de funcţionare a cabinetului Endocrinologie, consultaţiile vor fi gratuite. Pentru programări și alte informaţii: tel. 0372.327.427



- Cu ce se ocupă endocrinologia și cât de complex este sistemul endocrin, mai puțin cunoscut decât celelalte sisteme ale organismului uman?
- Endocrinologia este o ramură a medicinei care se ocupă cu studiul glandelor endocrine și al hormonilor produși de acestea. Endocrinologia este una dintre specialitățile medicale care au evoluat cel mai mult în ultimii 20 - 30 de ani datorită analizelor de laborator tot mai complexe și a metodelor imagistice moderne. Sistemul endocrin este alcătuit din următoarele glande: hipofiza - localizată la baza creierului, tiroida - aflată în regiunea anterioară a gâtului, glandele paratiroide - situate pe fața posterioară a tiroidei, glandele suprarenale, localizate deasupra rinichilor, așa cum le spune și numele, pancreasul endocrin, ovarele, testiculele și epifiza. Dereglările oricăreia dintre glandele enumerate pot duce la tulburări grave în organism, cu o simptomatologie extrem de diversă, motiv pentru care pacienții ajung de cele mai multe ori la alte specialități medicale. De aceea este foarte important ca medicii de alte specialități sau medicul de familie să îndrume pacientul către endocrinolog ori de câte ori nu își pot explica anumite simptome sau când administrarea unui anumit tratament nu are efectul scontat.
- Care sunt cele mai grave boli din domeniul endocrinologiei? Dar cele mai des întâlnite?
- Unele dintre cele mai grave boli endocrine sunt cele care implică glanda hipofiză. Mă refer aici în special la acromegalie și boala Cushing. Acromegalia apare atunci când în hipofiză se dezvoltă o formațiune care secretă în exces hormon de creștere (GH). În cazul bolii Cushing, în hipofiză se dezvoltă o formațiune ce secretă în exces ACTH, care mai departe stimulează glandele suprarenale să secrete cortizol. Tratamentul acestor boli este unul extrem de dificil și costisitor, implicând una sau mai multe dintre următoarele variante: chirurgie, radioterapie,tratament medicamentos. Dintre acestea, cel mai important este tratamentul chirurgical care se face, de cele mai multe ori, transsfenoidal (prin nas). În România, sunt foarte puțini neurochirurgi specializați pe tratamentul acestor tumori hipofizare. Cele mai frecvente boli endocrine sunt, de departe, cele tiroidiene. Acestea sunt hipertiroidia, hipotiroidia, nodulii tiroidieni, tiroiditele. Din fericire, bolile care implică tiroida se pot trata foarte eficient atâta timp cât pacientul urmează întocmai indicațiile medicului endocrinolog.
- Cum ar putea oamenii (dacă se poate), să se ferească de aceste afecțiuni? Cum se pot trata aceste afecțiuni? 
- Din păcate, în marea lor majoritate, bolile endocrine nu pot fi prevenite. Există cazuri rare de boli endocrine genetice, când putem preveni dezvoltarea unei anumite boli (ex. tiroidectomia totală la pacienții cu o boală ereditară care crește foarte mult riscul de a dezvolta cancer tiroidian medular). Totuşi, pentru o bună funcționare a sistemului endocrin este bine să evităm stresul fizic și psihic, să facem mișcare și să avem o alimentație echilibrată. Atunci când apar și sunt diagnosticate corect, bolile endocrine pot fi tratate eficient, dacă urmați indicațiile medicului. Tratamentele naturiste, desi sunt încercate frecvent, nu au nici un efect în bolile endocrine și nu trebuie să înlocuiască tratamentul prescris de medic.
- Povestiți-ne un caz interesant cu care v-ați confruntat în cariera dvs?
- În endocrinologie, majoritatea cazurilor sunt interesante. Este ca o muncă de detectiv. Dacă examenul clinic este destul de sărac, în schimb, anamneza (discuția cu pacientul) este extrem de importantă. Informații care pentru pacient sau chiar pentru alți medici ar părea neimportante pot fi extrem de utile pentru endocrinolog. Un caz interesant pentru mine a fost cel al unei paciente de 45 de ani trimisă la consultație de medicul cardiolog. Suferea, de cinci ani, de hipertensiune arterială necontrolată terapeutic, diabet, obezitate și tulburări de ciclu menstrual. Dacă vă spuneam mai sus că în endocrinologie examenul clinic este destul de sărac, în acest caz, diagnosticul a fost pus la inspecție. Această pacientă avea un anumit tip de obezitate, cu dispoziție centrală a țesutului adipos, fața rotundă (“în lună plină”) și vergeturi roșii-violacei pe abdomen. Toate acestea au condus la un diagnostic prezumtiv de sindrom Cushing, care s-a și confirmat ulterior, în urma investigațiilor efectuate. Pacienta prezenta pe una dintre glandele suprarenale o tumoră care secreta în exces cortizol. A fost operată, iar în următoarele șase luni a slăbit 30 kg, a scăpat de diabet, ciclul menstrual s-a normalizat și a redus la jumătate tratamentul antihipertensiv. Deși este o boală foarte rară, sindromul Cushing trebuie suspectat ori de cate ori avem această combinație de boli: diabet, hipertensiune arterială, obezitate. Apariția lor la o vârstă relativ tânără este un element și mai puternic pentru a solicita un consult endocrinologic.
- Ca să dăm o lovitură șarlatanilor de pe internet, v-aș întreba dacă este posibilă mărirea sânilor cu ajutorul pastilelor sau al unor geluri speciale?
- Mărimea sânilor este în cea mai mare parte determinată genetic. Majoritatea femeilor cu hipoplazie mamară nu au o tulburare endocrină, având un nivel normal al hormonilor în sânge. Hormonii cei mai importanți în dezvoltarea sânilor sunt estrogenii secretați de ovar. Pe lângă aceștia, alți hormoni implicați sunt: hormonul de creștere, prolactina, progesteronul. Terapia cu hormoni ar trebui folosită doar atunci când medicul descoperă un deficit hormonal. De aceea, înainte de orice tratament care implică hormoni, trebuie consultat medicul endocrinolog. Numai acesta poate să evalueze corect necesitatea și potențialele riscuri ale unui astfel de tratament. 
- Știm că sistemul endocrin este responsabil de creşterea şi dezvoltarea organismului. Cât de dereglat poate fi în cazurile de nanism și gigantism? Din cauza acestor dereglări cei care suferă de nanism și gigantism trăiesc mai puțin?
- Acesta este un subiect foarte important. Evaluarea periodică a înălțimii este obligatorie în cazul copiilor. Intervalul optim de evaluare a înălțimii este de 6 luni - 1 an. Medicul de familie și medicii de medicină școlară trebuie să efectueze și să înscrie aceste măsurători pe graficul de creștere. Dacă viteza de creștere nu este una corespunzătoare vârstei, atunci copilul trebuie îndrumat către medicul endocrinolog cât mai rapid. Bolile endocrine care duc la nanism sunt hipotiroidia și deficitul de hormon de creștere. Descoperite din timp, aceste boli se tratează eficient, iar copiii pot ajunge la o înălțime corespunzătoare. În cazul gigantismului, hipersecreția de hormon de creștere de la nivelul unei tumori hipofizare este răspunzătoare de înălțimea crescută, pentru vârsta biologică. În acest caz, cel mai important tratament este chirurgia hipofizară. Legat de speranța de viață, dacă în cazul deficitului de hormon de creștere principala problemă este una psihologică, din cauza înălțimii scăzute, în cazul gigantismului complicațiile bolii pot reduce semnificativ viața pacienților. În cazul hipotiroidiei dobândite, cu tratament adecvat, revenirea este completă.
- Diabetul și osteoporoza sunt strâns legate de sistemul endocrin. Când trebuie să se ducă la medicul endocrinolog cei care simt că ar putea avea astfel de afecțiuni? Care sunt primele simptome ale acestor boli?
- Diabetul zaharat de tip 2 este o afecțiune endocrină care afectează adulții. Se pare că genetica este un element cheie în apariția diabetului de tip 2, dar și factorii externi sunt implicați. Dintre aceștia din urmă se pare că alimentația nesanatoasă și obezitatea sunt cei mai importanți, ducând la o creștere alarmantă a cazurilor de diabet. Simptomele care trebuie să îngrijoreze sunt polidipsia (ingestia unor cantități mari de apă), poliuria (eliminarea de urină în cantități mari), și polifagia (ingestia unor cantități mari de alimente). Aceste simptome se instalează de obicei lent, iar pacientul ajunge destul de târziu la medic. Diabetul zaharat de tip 1 apare la copii sau adulții tineri, și de obicei debutează brusc, simptomele fiind aceleași ca și la diabetul zaharat de tip 2. Osteoporoza este o boală endocrină care se caracterizează prin demineralizarea oaselor și fragilizarea acestora, lucru care conduce la fracturi chiar și în cazul unor traumatisme ușoare. Fractura de fragilitate este acea fractură care apare la un traumatism egal sau mai mic decât căderea de la același nivel (propria înălțime). Osteoporoza nu produce durere până la momentul fracturii. De aceea este foarte important să descoperim boala înainte de producerea acestui eveniment nedorit și să începem tratamentul. Examenul care trebuie efectuat pentru a stabili diagnosticul este osteodensitometria duală cu raze X (DXA). Indicațiile pentru efectuarea acestui examen sunt următoarele: femei peste 65 de ani, bărbați peste 70 de ani, femei la menopauză și barbați peste 50 de ani care au factori de risc pentru osteoporoză (fumatul, consumul de alcool, aportul scăzut de calciu și vitamina D, menopauză precoce, istoric familial sau personal de fractură de fragilitate, prezența unor boli care afectează densitatea osoasă, tratamente care afectează densitatea osoasă).
- Spuneți-ne, vă rog, câteva cuvinte despre dotările cabinetului Endocrinologie de la SanConfind? Prin ce sunt ele mai speciale?
- Cel mai important element din dotarea cabinetului de endocrinologie SanConfind este ecograful. Vă spuneam că cea mai frecventă patologie endocrină este cea tiroidiană. Practic, orice pacient cu o suferință sau suspiciune de suferință tiroidiană necesită ecografie. Aceasta ne ajută să stabilim un diagnostic cât mai exact și cât mai rapid. Un alt plus, de data asta la nivelul Spitalului SanConfind,  este imagistica de înaltă performanță. Investigațiile care se efectuează aici (CT, RMN, DXA) sunt absolut necesare în endocrinologie.
- Sistemul endocrin este responsabil cu menţinerea homeostaziei (proprietate a organismului de a menţine, în limite foarte apropiate, constantele mediului intern: PH, glicemie, ritm cardiac şi tensiune arterială, respiraţie etc). Cum se realizează homeostazia?
- Hormonii sunt elemente foarte importante în menținerea homeostaziei. Un exemplu clasic este cel al reglării glicemiei. Insulina este hormonul care facilitează accesul glucozei în celule, scăzând nivelul acesteia în sânge, pe când, glucagonul, cortizolul și adrenalina intervin în contrareglare. Presiunea arterială este menținută cu ajutorul cortizolului și aldosteronului. În metabolismul fosfo-calcic intervine hormonul PTH secretat de glandele paratiroide. În acest caz, scăderea calciului în sânge duce la o creștere a PTH care crește absorbția calciului din intestin și mobilizarea acestuia din oase. Atunci când calciul este crescut, PTH scade și astfel se reduce absorbția calciului din intestin și crește eliminarea acestuia prin urină. Și exemplele pot continua.
- În timp ce creierul este conducătorul suprem în corpul nostru, hormonii sunt consilierii din umbră ai acestuia. Sistemul endocrin conține glande răspândite peste tot prin corp, iar acestea eliberează hormoni esențiali pentru a ne menține organismul în stare de funcționare. Ce sunt de fapt hormonii?
- Hormonii sunt substanțe chimice produse și secretate de glandele endocrine direct în sange. Aceștia controlează și reglează activitatea diferitelor organe și țesuturi prin legarea de receptori specifici. Există hormoni care au receptori aproape în toate țesuturile, așa cum sunt hormonii tiroidieni. Așa se explică simptomatologia atât de diversă în disfuncția tiroidiană.  Printre cele mai importante funcții reglate hormonal se înscriu: creșterea și dezvoltarea, metabolismul, funcția sexuală și reproductivă, starea psihică.

O istorie în date a oraşului Câmpina

L-am întâlnit de mai multe ori pe Ion Şovăială şi trebuie să recunosc că Florin Fraţilă are perfectă dreptate atunci când afirmă în prefaţa acestui volum  că „era un perfecţionist şi un om foarte puţin dispus la compromisul prieteniei ori amiciţiei de complezenţă.” Discret şi harnic, poate prea sensibil pentru mediul intelectual local câmpinean, Ion Şovăială şi-a adus din plin contribuţia la viaţa culturală din Câmpina, editând atât reviste sau suplimente culturale, dar şi dezgropând aspecte mai puţin cunoscut ale istoriei plaiurilor câmpinene. De aceea editarea muncii sale intelectuale (ediţia anasatatică a revistei „Câmpina literar-artistică şi istorică 2006-2012” sau „Al. Tudor-Miu. Aspecte biografice si bibliografice”) este un fapt remarcabil şi demn de laudă, chiar dacă el vine după ce Ion Şovăială ne-a părăsit. 


Volumul „Câmpina, pagini dintr-o istorie în date”1 oferă o bogată informaţie, atât de natură istorică, dar şi din registre diferite, de natură  scocială, economică şi culturală, care pot face deliciul oricărui cititor cu origini  câmpinene. Doar un singur exemplu (de trafic de influenţă, încă din 24 aprilie 1821): „Tudor Vladimirescu se adresează cu poruncă vătafului Plaiului Câmpinii a lăsă liberă trecere spre Braşov pentru 32 de vite ale logofătului Constantin Golescu <vrând întru trebuinţa casii dumisale a trece la Braşov cu dooăzeci şi opt de oi şi patru boi, ca un lucru ce nu este negat, are voie>”. La Câmpina era vamă, iar Vladimirescu îl excepta pe boier de plata taxelor (un fel de TVA avant la lettre), putând exporta liber vitele la Braşov, nemaplătind nimic vistieriei domneşti (profit mai mare pentru casele familiei Golescu).


Fiind ultimul târg (iar apoi comună-urbană şi oraş) însemnat pe traseul Bucureşti-Ploieşti-Braşov (în Imperiul Habsburgic), de pe o axă de comunicare din ce în ce mai importantă în secolul XIX-lea,2 prin Câmpina au trecut o serie de personalităţi româneşti care au marcat istoria României. Regele Carol I a traversat Câmpina pentru prima oară, mergând spre Mănăstirea Sinaia, la scurt timp de la venirea lui în Principatele Unite, pe 24 iulie/5 august 1866. A traversat podul de peste Doftana (care mai există şi acum, dar aflat în curs de degradare galopantă), care fusese gata cu numai câteva luni înainte, ieşind din Câmpina spre Breaza, traversând în fapt târgul. Călătoria a fost făcută cu o trăsură cu opt cai. A urcat la Breaza, de-a dreptul prin albia râului Prahova, între Breaza şi drumul care venea dinspre Câmpina neexitând pod. A dormit doar o noapte la Mănăstirea Sinaia, întorcându-se spre ocnele de sare de la Telega, traversând iarăşi Câmpina. Suita domnească, fără girofare şi echipaje sepepe, mai mai să-şi rupă osiile „în albia plină de bolovani a râului Doftana”. Alte călătorii i-au urmat. Comunitatea i-a adus un modest omagiu primului rege român : bulevardul central îi poartă numele lui Carol I.  Alte vizite sau treceri ale regelui Carol I prin Câmpina: iulie 1871, aprilie 1879 şi cea din iunie 1907, într-o perioadă destul de dificilă pentru Vechiul Regat din punct de vedere social. Alaiul se deplasa acum în automobile fiind format, în afară de Regele Carol I şi Regina Elisabeta şi de Principesa Maria şi prinţul Carol. Tot oraşul a fost mobilizat pentru a-i întâmpina. Schelele petrolifere au fost pavoazate cu drapelul naţional. La ora 11.30 s-a zărit automobilul prefectului de Prahova însoţit de un căpitan de jandarmi, apoi suita regală urmată de jandarmii rurali, călare (nu mai suntem în perioada 1866-70 când se putea călători fără escortă). „Cum s-a zărit automobilul pe hotarul ce urca dinspre Slobozia spre Câmpina, au început uralele celor peste trei-patru mii de lucrători de la societatea Steaua Română”. A fost vizitată Rafinăria Steaua Română (de altfel toţi demnitarii sau turiştii mai importanţi se opreau aici - având o cantină bună, administraţia oferea şi mese consistente, un exerciţiu de PR eficient). Cam aceleaşi coordonate şi aceeaşi atmosferă de mare sărbătoare s-a repetat şi în august 1909, când regele a mers nu numai la Câmpina, dar şi la Buştenari, unde erau multe câmpuri petrolifere. Pe tot parcursul vizitei la Rafinărie a cântat muzica Regimentului 7 Prahova. O atmosferă care ne poate părea acum, pe drept cuvânt, idilică.

În materia cărţii regăsim picanterii locale şi absurdităţi administrative, atât de tipice spaţiului nostru. La moartea marelui pictor Nicolae Grigorescu, în 1907, primarul comunei urbane Câmpina a pus la dispoziţia familiei un loc de veci în cimitir, cu o suprafaţă remarcabilă, de 65 de metri pătraţi, unde a şi fost înmormântat Grigorescu. Primarul le-ar fi promis că locul de veci putea fi folosit gratuit. După un an, un grup de prieteni de vază (Delavrancea, Petraşcu, Istrati, Vlahuţă) adresează o petiţie primarului, arătându-se indignaţi de faptul că Primăria trimisese notificare familiei pentru a plăti 850 de lei pentru locul de veci şi mesteceni plantaţi în jurul mormântului (Grigoresu a iubit acest copac). Prietenii semnatari ameninţă în petiţie Primăria Câmpina cu strămutarea rămăşiţelor marelui pictor şi înhumarea lor la Bucureşti. Nu ştim care a fost răspunsul oficial, cert este că mormântul lui Grigorescu a rămas la Câmpina. Puţin mai încolo, în 1929, Al. Tudor Miu publică un articol intitulat „Mormântul pictorului N. Grigorescu”,  în care denunţă indiferenţa administraţie locale faţă de starea neîngrijire în care se regăsea mormântul lui Grigorescu din cimitirul local, năpădit de buruieni.


Volmul lui Ion T. Şovăială dovedeşte că înainte de 1946 şi cu precădere în perioada interbelică, în Câmpina a avut loc o intensă viaţă culturală. Marele istoric român Nicolae Iorga a susţinut mai multe conferinţe, dar şi Livru Rebreanu, în 1931, în aceeaşi Sală Monovici. Episodul este relatat de Geo Bogza, care consemna în jurnalul de copilărie şi adolescenţă (publicat în 1987) că Rebreanu „nu s-a bucurat în Câmpina de o primire prea strălucită. Oraş liberal. El socotit ţărănist”. Conferinţa s-a terminat totuşi la ora 23, când marele romancier a urcat într-un elegant Buick negru. „Afară - capriciul vremii – ningea”. Alte personalităţi ale culturii noastre care au trecut prin Câmpina, susţinând conferinţe: Tudor Vianu, M. Manoilescu sau C.C. Giurescu. În aprilie 1933, în sala de festivităţi a liceului de băieţi D.B. Stirbey a avut loc „o şezătoare literară la care au luat parte citind din scrierile lor Radu Gyr şi Zaharia Stancu”. Iar la 27 martie 1932  a fost inaugurată biblioteca publică locală în prezenţa primului-ministru de atunci, istoricul Nicolae Iorga, a prefectului judeţului, generalul Th. Tenti, a primarului şi a altor oficialităţi locale. Biblioteca şi sala de lectură erau găzduite de clădirea vechii Primării.

Sunt menţionate succint şi evenimentele care au avut loc în Câmpina în timpul celui de al Doilea Război Mondial şi mai ales efectele bombardamentelor anglo-americane asupra instalaţiilor industriale din oraş, dar şi a locuinţelor, având în vedere că precizia bombardierelor aliate din 1943-45 nu se compara cu cea a aviaţiei de bombardament de astăzi. În plus, să nu uităm, avioanele aliate erau supuse unui intens foc al apărării anti-aeriene româno-germane care îşi avea tunurile şi mitralierele amplasate pe dealurile din jurul oraşului. Bombardamentul din 1 august 1943 ar fi produs 9 morţi şi 23 de răniţi, tirul AA lovind patru aeronave americane, ucigând 19 militari americani, fâcându-se şi 23 de prizonieri în urma aterizărilor forţate3. 
În aceeaşi zi, Câmpina a fost vizitată de mareşalul Antonescu, iar a doua zi de regele Mihai şi regina-mamă Elena. Mult mai grele aveau să fie bombardamentele din 1944. Cel din 10 august a produs pagube însemnate: 152 de imobile distruise, 112 avariate, 9 morţi şi 7 răniţi, iar cel din 18 august a scos definitiv din uz (pentru perioada războiului, se subînţelege) Rafinăria Steaua Română, cea care avea cea de a patra producţie de produse petrolifere din ţară (după Astra Română, Concordia şi Rafinăria Româno-Americană, toate din Ploieşti). După 23 august 1944, de frica instabilităţii (germanii de la bateriile de tunuri antiaeriene, trupele de sustinere, pompierii militari etc. deveniţi inamici şi o Armată Roşie în care nimeni nu avea încredere), populaţia s-a refugiat în satele din împrejurimi sau a rămas acolo, fiind deja în refugiu după bombardamentele aliate. „Oraşul pare aproape pustiu şi lipsit de alimente”. După ce puhoiul roşu a trecut prin Valea Prahovei în urmărirea germanilor aflaţi în retragere, Poliţia din Câmpina comunica Ploieştiului, la 11 septembrie 1944, urmele sovieticilor (destul de modeste şi aceasta pentru că nu au avut timp): „şapte jafuri - devastate două băcănii, o bodegă, o cârciumă, un restaurant, o brutărie şi două case particulare, paguba fiind evaluata la 1.290.000 lei” (însă leul fusese putrenic devalorizat de război).

Credem că un volum care să adune într-o manieră similară evenimentele care s-au derulat la Câmpina după 1989, în libertate, ar prezenta un real interes, iar cele două Câmpini libere (cea de dinainte de 1945 şi cea de după 1989) s-ar putea privi cu interes în oglindă. 

Codruţ CONSTANTINESCU

Note:
1. Oameni, fapte, evenimente, ipostaze, secvente de viata 1640-1946” Editura Fundatiei Culturale Libra, 2015. 
2. Călătorul irlandez Patrick O’Brien descrie foarte plastic traseul în volumul Jurnalul unei călătorii în Principatele Dunărene în toamna şi iarna anului 1853, Humanitas, 2016.  În decembrie 1853 a luat  poştalionul de la Bucureşti cu direcţia Viena. Pentru a traversa Munţii Carpaţi şi a ajunge la Braşov legătură se făcea prin Valea Prahovei urmând în mare măsură actualul traseu al DN 1. Însă riscurile erau foarte mari „Drumul peste această parte a Carpaţilor este o potecă rudimentară tăiată în marginea muntelui, cu o prăpastie de-o parte şi un perete perpendicular de stâncă sau sol nisipos de cealaltă. Abia era loc pentru trăsură, iar o abatere de câteva picioare de la cursul obişnuit ne-ar fi azvârlit în hău” Efortul şi riscul (oricum nu avea de ales) au meritat căci „e greu să descriu măreţia peisajului (...) Munte peste munte se ridicau dinaintea noastră acoperiţi de zăpadă, iar sub noi era o vâlcea îngustă şi întunecată, pe marginea căria se întindea cărarea.”
3. Prizonierii de razboi americani au dus-o cât de se poate de bine în prizonieratul românesc, fiind cazaţi la Timisu de Sus, Antonescu refuzând să-i predea germanilor. Nu acelaşi lucru se va întâmpla după 23 august 1944 cu prizonieri germani, capturaţi de Armata Română care au ajuns rapid în Siberia. Aviatorii americani morţi au fost îngropaţi în cimitirul militar de la Baloteşti.