02 august 2016

Consiliul Local a redus taxele pentru folosirea locurilor publice

Ultima şedinţă de Consiliu Local, care a avut loc joi, 28 iulie, a adus şi noi măsuri de relaxare fiscală pentru agenţii economici şi persoanele fizice ce folosesc în activitatea lor curentă locurile publice. Astfel, în urma solicitărilor venite din partea mai multor agenţi economici, dar şi a unei analize a impactului taxelor asupra mediului de afaceri, administraţia locală a hotărât să le reducă procentual, în funcţie de specificul activităţilor şi de zonele urbanistice de încadrare. 
De exemplu, taxa achitată până în prezent, în zona urbanistică A, pentru terasele amplasate pe domeniul public de către proprietarii barurilor, cafenelelor şi restaurantelor, era de 1,43 RON/ mp/ zi, ceea ce însemna pentru o suprafaţă de 100 mp, 4.290 lei/ lună, o sumă importantă pentru orice comerciant, având în vedere puterea de cumpărare scăzută a populaţiei oraşului. După noile reglementări, proprietarii de baruri, cafenele ori restaurante vor plăti doar 1 RON/mp/ zi, adică 3.000 lei/ lună, aşadar o chirie diminuată substanţial. 


Noul nivel aprobat de Consiliul Local în funcţie de zonă, suprafaţă ocupată/ solicitată şi specificul activităţii, este următorul:
1. Taxa pentru vânzare de produse. Zona A - 1 RON/ mp/ zi (sub 10 mp); zona B – 0,90 RON/ mp/ zi (între 10 mp – 30 mp); zona C – 0,80 RON/ mp/ zi (între 30 mp – 50 mp); zona D – 0,70 RON/ mp/ zi (peste 50 mp).
2. Taxa pentru vânzare presă şi carte: 0,38 lei/ mp/ zi în toate zonele oraşului.
3. Taxa pentru depozitare produse: 0,70 RON/ mp/ zi în toate zonele oraşului.
4. Taxa pentru prestări servicii: zona A – 0,80 RON/ mp/ zi (sub 10 mp); zona B – 0,70 RON/ mp/ zi (între 10 mp – 20 mp); zona C – 0,60 RON/ mp/ zi (între 20 – 50 mp); zona D – 0,50 RON/ mp/ zi (peste 50 mp).
5. Taxa pentru desfăşurare activităţi de producţie: 0,30 RON/ mp/ zi în toate zonele oraşului.
6. Taxa pentru terenuri afectate organizării de şantier: 0,55 RON/ mp/ zi în toate zonele oraşului.
7. Taxa pentru realizarea de lucrări pe domeniul public/ persoane fizice şi juridice: 2 RON/ mp/ zi în toate zonele oraşului. 
De reţinut că în situaţiile cu minim impact asupra consumatorilor, cum ar fi taxa pentru organizările de şantier şi realizarea de lucrări pe domeniul public, nivelul taxei a fost rotunjit sau a rămas neschimbat.
În discuţiile pe marginea acestui proiect de hotărâre, consilierii locali şi-au motivat susţinerea unanimă argumentând că o astfel de relaxare fiscală ar putea stimula agenţii economici, creşterea numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă. 
Nu au lipsit însă nici disputele între politicieni, fostul viceprimar Ion Dragomir găsind un moment potrivit pentru a scoate în evidenţă nereguli cu privire la contractele anumitor baruri şi cafenele, în baza cărora proprietarii ar plăti chirii pentru suprafeţe mult mai mici decât în realitate. Subiectul a încins spiritele, iar actualul viceprimar, Adrian Piţigoi, a promis că va trimite echipe specializate din Primărie care să verifice în amănunt aceste aspecte. S-a hotărât şi întocmirea unui raport ce va fi prezentat într-o viitoare şedinţă a Consiliului Local. 

Consiliul Local şi-a desemnat reprezentanţii în Consiliile de Administraţie din şcoli şi spitale

Joi, 28 iulie, în urma unei şedinţe maraton ce a durat mai bine de cinci ore, Consiliul Local Câmpina şi-a desemnat, în majoritatea cazurilor prin vot secret, reprezentanţii în Consiliile de Administraţie de la şcoli şi spitale, pentru următorii patru ani. Discuţiile au fost destul de aprinse, având în vedere faptul că majoritatea politică formată de PNL şi PMP şi-a propus să-şi adjudece cele mai multe şi mai importante poziţii în conducerile acestor instituţii locale, în detrimentul alianţei minoritare formată din PSD şi ALDE, care a trebuit să se mulţumească cu ceea ce a rămas disponibil. 
Aşa stând lucrurile, grupul consilierilor PSD, condus de fostul viceprimar Ion Dragomir, a reacţionat vehement, acuzând grupul majoritar de dreapta condus de primarul Horia Tiseanu că nu joacă corect, în sensul că nu ţine cont de electoratul PSD-ist, reprezentat masiv în „parlamentul local”. „Vă atrag atenţia că nu este corect să vă însuşiţi toate locurile din Consiliile de Administraţie şi Comisiile de specialitate ale administraţiei locale fără să ne consultaţi şi fără a ne lăsa posibilitatea de a participa la deciziile luate în aceste instituţii. Majoritatea fragilă pe care momentan o aveţi nu vă dă dreptul, cel puţin moral, să faceţi ce vreţi în acest oraş!” – a declarat, printre altele, Ion Dragomir.


De cealaltă parte, răspunsul nu s-a lăsat aşteptat, iar preşedintele de şedinţă, consilierul PNL Elena Albu, a ţinut să-i reamintească fostului viceprimar că decizia majorităţii actuale nu este cu nimic mai condamnabilă decât cea a USL, din 2012, în care majoritatea formată atunci şi condusă de acelaşi Ion Dragomir care reclamă azi, a aplicat metode mult mai tranşante, lăsând PDL-ul complet pe din afară. 
Disensiunile dintre cele două grupuri s-au încheiat după ore bune de palamentări, acuze reciproce, tergiversări şi proceduri interminabile în care fiecare nominalizare în Consiliile de Administraţie şi comisiile administrative a trecut prin furcile caudine ale votului secret, cu buletin de vot introdus în urnă.
În urma numărării voturilor, reprezentanţii Consiliului Local în Consiliile de Administraţie ale unităţilor de învăţământ preuniversitar din Câmpina sunt următorii:
1. Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”: Elena Albu (PNL), Monica Clinciu (PNL), Adrian Dochia (PNL). La aceeaşi instituţie, din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Florin Frăţilă (PNL);
2. Colegiul Tehnic „C-tin Istrati”: Dragomir Enache (PNL), Robert Minea (PMP), Ioan Petrescu (PSD). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Viorl Bondoc (PNL).
3. Colegiul Tehnic Forestier: Mihaela Petrovici (PSD), Florin Frăţilă (PNL), Robert Minea (PMP). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Dragomir Enache (PNL);
4. Liceul Tehnologic Energetic: Adrian Dochia (PNL), Dragomir Enache (PNL), Florin Frăţilă (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Elena Albu (PNL).
5. Liceul Tehnologic Mecanic: Viorel Bondoc (PNL), Lucian Cercel (PNL), Corina Topală (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Ioan Petrescu (PSD).
6. Şcoala gimnazială „Ion Câmpineanu”: Mihaela Petrovici (PSD), Adrian Dochia (PNL), Corina Topală (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Monica Clinciu (PNL);
7. Şcoala Gimnazială Centrală: Viorel Bondoc (PNL), Florin Frăţilă (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Monica Clinciu (PNL);
8. Şcoala Gimnazială „B.P. Hasdeu”: Andrei Duran (PSD), Lucian Cercel (PNL), Dragomir Enache (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Anda Frîncu (PSD);
9. Şcoala Gimnazială „A.I. Cuza”: Adrian Dochia (PNL), Robert Minea (PMP), Constantin Cândea (PSD). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Gabriel Dima (ALDE);
10. Grădiniţa cu program prelungit nr. 9: Viorel Bondoc (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Ion Dragomir (PSD);
11. Grădiniţa cu program prelungit „Iulia Hasdeu”: Lucian Cercel (PNL). Din Comisia pentru evaluarea calităţii va face parte Ion Dragomir (PSD);
12. Clubul Copiilor: Corina Topală (PNL). 
De remarat faptul că fostul viceprimar Ion Dragomir s-a autoexilat, solicitând funcţii doar în comisiile pentru asigurarea calităţii la două grădiniţe. 
În ceea ce priveşte Consiliile de Administraţie la spitale, rezultatele votului au fost următoarele:
- Spitalul de Psihiatrie Voila: Elena Albu (PNL), Lucian Cercel (PNL);
- Spitalul Municipal: Monica Clinciu (PNL), Doru Trifan (PNL).

Noi reglementări pentru închirierea locuinţelor ANL din strada Erupţiei

Consiliul Local Câmpina a aprobat săptămâna trecută, la iniţiativa comisiei de specialitate din administraţia locală, noi reglementări referitoare la aprobarea criteriilor de acces şi criteriilor de ierarhizare prin punctaj, pentru cele 6 locuinţe rămase necontractate situate în strada Erupţiei, construite de ANL prin credit ipotecar şi transmise în administrarea municipiului Câmpina. Astfel, conform noilor prevederi aprobate de Consiliul Local, criteriile de ierarhizare stabilite prin punctaj sunt următoarele: 
1. Nivel de studii: studii superioare – 10 puncte; studii medii – 5 p.
2. Distanţa între localitatea de domiciliu şi municipul Câmpina: între 50 – 100 km – 5 p; între 100 – 200 km – 7 p; între 200 – 300 km (9 p); mai mult de 300 km – 10 p.
3. Starea civilă: căsătorit (10 p); necăsătorit (5 p).
4. Număr de persoane în întreţinere: 2 p/ persoană.
5. Domeniul profesional şi specializarea Sănătate: medic specialist/ farmacist specialist (10 p); medic primar/ farmacist primar (9 p); asistent (5 p); Învăţământ – profesor (5 p); învăţător (4 p); Apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională – ofiţer (3 p); subofiţer (2 p); Autorităţi judecătoreşti – 2 p.
Criteriile de ierarhizare prin punctaj se aplică numai solicitanţilor care au îndeplinit în totalitate criteriile de acces.


Noutăţile se referă la faptul că solicitantul trebuie să fie specialist în domeniile Învăţământ, Sănătate, Apărare Naţională, Ordine Publică, Siguranţă Naţională, Autorităţi judecătoreşti şi să-şi desfăşoare activitatea într-o instituţie publică din Câmpina; solicitantul nu trebuie să mai deţină în proprietate o altă locuinţă în Câmpina; solicitantul să nu aibă domiciliul într-o localitate situată la o distanţă mai mică de 50 km faţă de Câmpina. 
Consiliul Local a mai hotărât că dosarele solicitanţilor se vor depune până la data de 15 septembrie 2016 şi vor cuprinde, printre altele, solicitare scrisă, copie legalizată a actului de identitate, adeverinţă eliberată de angajator care să ateste calitatea de angajat în domeniul profesional cerut, acte care atestă, conform legii, nivelul de studii şi specializarea. Totodată, consilierii locali au cerut ca noile reglementări să fie aduse în scris la cunoştinţa tuturor solicitanţilor, astfel încât cei care şi-au depus deja dosarele să fie în cunoştinţă de cauză.

Editorial. ARTICOLUL 48.1

Am o admirație excepțională pentru dl. Andrei Cornea. Este unul dintre gînditorii noștri cei mai profunzi, un erudit de speță rară și unul din puținele spirite pe care le știu cu o impecabilă forță a argumentării logice. Am și propus odată ca textele sale și a altor cîtorva să fie introduse în manualele de liceu ca modele de texte argumentative. În altă epocă, evident, atunci cînd învățămîntul românesc va ieși din actuala stare de sinistră caricatură. De aceea m-a întristat un text, evident căznit, din Revista 22, în care autorul încearcă să demonstreze „pericolele” recentei inițiative publice de apărare a familiei tradiționale. În primul rînd, un spirit profund democrat ar trebui să se încline în fața voinței majorității. Este acel „plus 1” fatal al democrației, îngerul și demonul ei. Nu aruncînd epitete asupra majorității ieșim din impas (valabil de exemplu și pentru americanii votanți ai lui Trump, englezii adepți ai Brexit sau austriecii care l-au votat pe Norbert Hofer). Dl. Cornea nu cade, desigur, în păcatul postacilor FB care i-au făcut pe cei 3 milioane idioți și medievali și habotnici. Dar nici departe nu e… Mai întîi încearcă să aducă în derizoriu (strategie retorică elementară, prin tehnica ce-ar fi dacă…) valoarea Petiției, afirmînd că s-ar putea ca mîine să decidem majoritar interzicerea căsătoriei între „români și islandezi”. Acesta, evident, nu e un argument logic, ci o figură retorică. Dînsul se bazează pe un soi de „realism”: de vreme ce există de facto, aceste mariaje ar trebui recunoscute juridic. 


În această ordine, hai să dăm exemple mai concrete, există încercări, unele se pare soldate cu succes în unele țări, de a impune recunoașterea legală a incestului „consimțit”, a poligamiei, pedofiliei etc. Și astea există de facto, după aceeași regulă logică ar trebui și ele recunoscute, nu? Dacă nu există o bază „naturală” a moralei, cum încearcă să ne convingă dl. AC, unde tragem linia de separație între normal și anormal? Aici e nexul chestiunii. Dacă ne păstrăm în termeni pur legaliști, intrăm în complicații și mai mari. Să presupunem, ca în romanul lui Houellebecq, că ne islamizăm și avem voie fiecare la 4 neveste. Nu intră asta în flagrantă contradicție cu drepturile femeii, egalitatea între sexe și alte cuceriri ale societății liberale moderne? Spune, de exemplu, domnia sa: „România se va alinia astfel, mă tem că fără mari drame (de ce ar fi nevoie de drame - n.m.), unui curent conservator ce merge de la Putin la Orbán și la Trump, obținând aplauzele postacilor români, descoperiți brusc radicali de dreapta”. 
Trei chestiuni rezultă din ce afirmă dl. Cornea, căzînd în jalnice sofisme. 
1. Că cine e pentru familia tradițională e putinist. Știu printre semnatarii Petiției oameni cel puțin la fel de anti-putiniști sau îngroziți de soluția Trump ca și dl. AC. Evident, logic, argumentul nu se susține: faptul că Putin sau Orban susțin familia tradițională nu duce la valabilitatea reciprocei;
2. Faptul că cine este conservator este bad boy și cine este liberal est good boy. Asta, firește, ar fi o nesfîrșită chestiune de demonstrat, nu se poate lua ca axiomă; 
3. Că cine susține Petiția în cauză este „radical de dreapta”. Aici intrăm direct în strategia lipirii de etichete despre care scriam acum cîteva săptămîni, eticheta ține loc de argument. 
Mai departe, autorul își rafinează demonstrația combătînd „morala naturalistă”: „Defectul acestor raționamente e că utilizează direct sau indirect un concept fix despre „natura“ umană, de la care s-ar „devia“. Dar cine poate defini ce e și ce nu e „natural“? Oare familia monogamă e mai „naturală“ decât cea poligamă? Oare sexul detașat de procreație (sub toate formele sale) e „natură“ sau e un produs cultural? Dar egalitatea dintre bărbat și femeie? Natura spune că cel mai puternic are câștig de cauză; prin urmare, dacă e să urmăm „natura“, femeia trebuie să stea în puterea bărbatului. […] Și e ceva „natural“ în principiul moralelor tradiționale că femeia trebuie să fie virgină înainte de căsătorie? O morală naturalistă trebuie respinsă, prin urmare”. 
Astfel, dl. Cornea adoptă nedeclarat principiul postmodernist că nu există valori, ci numai constructe culturale. Respingînd (asta o știam din luări de atitudine ale domniei sale mai vechi) orice aspect revelat, transcendent al moralei. Aici discuția se complică, pentru că implică opțiuni existențiale fundamentale ale fiecăruia. 
Îmi cer dreptul liberal ca, pentru că mărturisesc o anume opțiune religioasă, să nu fiu considerat ab initio nici idiot, nici retardat, nici obscurantist, extremist, bigot șamd. 
O ultimă observație, conștient de fragilitatea logică a demonstraţiei sale, autorul încearcă să mențină discuția în termenii unei chestiuni strict juridice. E tot un sofism în fond, pentru că nu e vorba de o chestiune numai juridică, nici măcar în primul rînd juridică. Chestiunile morale nu pot fi rezumate și rezolvate printr-o abordare strict de cod civil. Iată, să presupunem că tot felul de chestiuni patrimoniale, materiale, ale conviețuirii cuplurilor uni-sex ar fi reglementate. Pasul imediat următor (care e deja istorie în țările care au legalizat uniunea homosexuală) este cererea de a înfia copii. Și aici „legitimismul” avocaților drepturilor acestor uniuni intră în contradicție cu alt palier, extrem de stufos, al drepturilor copilului. Cum le împăcăm? Cum vedem, oriunde te întorci dai de impasuri. Și asta numai pentru că nu vrem să recunoaștem că nu orice este real este și dezirabil. Nu-mi doresc deloc o boală, de exemplu, deși e foarte reală. Altfel, rămîn un admirator necondiționat al scrisului dlui Andrei Cornea.
Christian CRĂCIUN

Rosenthal Morel îşi prezintă punctul de vedere cu privire la administrarea Băilor Minerale Telega. DREPT LA REPLICĂ.

În urmă cu o lună, mai exact în ediţia din data de 28 iunie 2016, publicam un amplu reportaj cu titlul “Război pe viaţă şi pe moarte între asociaţii firmei care administrează Băile Telega”, bazat pe declaraţiile unuia dintre acţionari, d-na Virginica Cacarumbas.
Între timp, situaţia de la Complexul Balnear Telega nu s-a modificat absolut deloc, dovadă fiind şi punctul de vedere explicit şi tranşant transmis redacţiei noastre de către celălalt acţionar, dl. Rosenthal Morel, sub forma unui drept la replică pe care îl redăm în continuare. 



DREPT LA REPLICĂ

1. Referitor la sintagma „RAZBOI PE VIATA SI PE MOARTE INTRE ASOCIATII (...)” precizez faptul ca, niciodata nu au existat conflicte intre noi asociatii, generate de catre persoana mea, de o gravitate atat de drastica precum reiese din titlul articolului; intradevar au fost discutii contradictorii intre noi asociatii OAKY SERVICE COM S.R.L. (in continuare denumita „OAKY”), insa, doar cu privire la incercarea de negociere a vanzarii, reciproce, a participatiilor financiare in societate.
Acest aspect din urma fiind in puternica contradictie cu asa zisa „dragoste” a dnei CACARUMABAS fata de societatea OAKY, aceasta intelegand sa imi propuna terte persoane carora sa le cesionam, impreuna, participatia integrala din societate.
 Toate aspectele mai sus invederate neputand fi materializate din pricina divergentelor dintre asociati, nici chiar in momentul in care asociatii si-au propus reciproc cumpararea participatiilor la capitalul social.
2. Doresc a mentiona faptul ca, subsemnatul nu am fost NICIODATA administratorul de fapt sau de drept al OAKY, asa cum rezulta si din Sentinta civila nr. 2538 pronuntata la data de 07.07.2014, ramasa definitiva, in dosarul nr. 9701/105/2011*, demarat de catre dna. CACARUMBAS VIRGINIA, obiectul cauzei fiind excluderea mea din societatea, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, demers judicar care a fost respins.
 In realitate, dna. CACARUMBAS VIRGINIA a exercitat singura, in mod continuu si nestingherit, functia de administrator (conform spuselor doamnei si a datelor existente in Registrul Comertului), rareori mi-a cerut un punct de vedere, nici macar prin convocarea Adunarii Generale a Asociatiilor.
3. Cu privire la aspectele privind „ aducerea in sapa de lemn” a dnei. CACARUMBAS si „dorinta de a desfiinta firma”, fac urmatatoarele precizari:
- In anul 2009 am intrat in cadrul OAKY prin achizitia a jumatatea din partile sociale care constituiau capitalul asocial, demers pentru care am intrebuintat suma de 100.000 lei, conform datelor publice existente in Registrul Comertului.
- Conform conventiei asociatiilor, respectiv Contractul de imprumut incheiat la data de 5 aprilie 2010, am imprumutat OAKY cu suma de 150.000 euro, suma ce avea ca destinatie determinata: finalizarea constructiei hotelului, a plajei, achitarea anumitor debite ale societatii catre institutii bancare expres  nominalizate si eliberarea unor autorizatii. Insa, dna. CACARUMBAS nu a respectat intelegerea perfectata prin atribuirea unei alte folosinte a sumei cu care subsemnatul am inteles sa imprumut OAKY, folosinta expres determinata in cadrul acordului scris. In concret, fiind vorba despre achitarea unor datorii catre terte persoane, aspecte cu privire la care nu am fost informat si nu mi s-au prezentat deconturi ori alte cheltuieli.
- Ulterior, subsemnatul am mai imprumutat OAKY cu cca. 40.000 EURO (25.000 EURO in decembrie  2009, pentru achitarea unor imprumuturi catre banci si 15.000 EURO, in perioada 2009-2013 pentru achitarea impozitelor, cheltuielilor curente, utilitati, salarii angajati etc.)
 Toate aceste sume NU au fost recuperare de catre subsmenatul nici pana in momentul de fata (chiar daca dna. CACARUMBAS si-a recuperat o mare parte din dividente si imprumuturile acordate OAKY), desi, toate contractele de imprumut incheiate aveau termene de scadenta precis determinate si implinite, dovada stand dosarul civil nr. 1056/105/2014 , ce are ca obiect procedura falimentului OAKY, mai precis existenta tabelul definitiv rectificat de creante Nr.1322 /08 .07.2016, in care sunt inscris cu o suma in cuantum de 1.030.293,52 lei, reprezentand 40,67 % din masa credala, (Tabel intocmit si publicat in Buletinul procedurilor de Insolventa, de catre sa CII  CISMARU ELENA, la data de 12.07.2016).
 In consecinta, afirmatiile dnei. CARARUMBAS referitoare la intentia mea de a o prejudicia patrimonial, atat pe dumneaiei cat si societatea OAKY, sunt pur fictive, insasi subsemnatul are o creanta in cuantum de cca. 240.000 euro impotriva OAKY, aspect care releva neadevarul celor sustinute, in fapt, eu fiind cel pagubit, pe de-o parte, NU am inregistrat niciun profit din aceasta afacere, si pe de cealalta parte, am fost atras in aceasta societate comerciala doar pentru a se profita de disponibilitatea mea financiara.
 Mai mult decat atat, in momentul in care imprumutul de 150.000 euro  a ajuns la scadenta, dna. CACARUMBAS a intentat impotriva mea dosarul civil ce avea ca obiect excluderea mea din societate, demers pe care l-a pierdut in mod definitiv, conform sentintei civile mai sus amintite.
 Tot pentru a contrazice asa-zisa incercare a mea de a frauda drepturile dnei. CACARUMBAS, amintesc faptul ca, Baile Telega functioneaza la origini in baza unui contract de concesiune incheiat cu Primaria localiatatii (oricand acesta se poate rezilia iar bunurile sa revina in administrarea Primariei), prin urmare, chiar si intr-o o eventuala intentie a subsemnatului de „furt” a afacerii Bailor Telega, nu aveam cum sa actionez din moment ce aceast business este construit pe un bun ce apartine domeniului public al unitatii administrativ teriotoriale.
4. Subsemnatul ROSENTHAL MOREL, nu am fost niciodata administrator de fapt sau de dret al OAKY, conform atat a datelor din Registrul Comertului cat al Sentintei Civile referitoare la cauza ce a a avut ca obiect excluderea mea din societate, pe cale de consecinta, nu am putut efectiv sa am vreo implicare activa, influenta ori decisiva in conducerea concreta a societatii.
 La data intrarii mele in societatea, intelegerea avuta cu dna. CACARUMBAS a fost ca dumneaiei sa exercite functia de aministrator unic in primul an, iar in al doilea an aceasta functie sa-mi revina mie, insa, la scurt timp dupa intrarea mea in OAKY, dna. CACARUMBAS a refuzat cu vehementa sa-mi acorde mandatul.
 Avand in vedere conflictul decurs din acest refuz, chiar s-a formulat propunerea ca o terta persoana sa exercite aceasta functie, propunere acceptata de catre ambii asociati procedandu-se ulterior la identificarea acestei terte persoane chiar de catre dna. CACARUMBAS, iar subsemnatul mi-am exprimat acordul cu privire la numirea in functie, insa, dna. administrator nu a gasit o punte de intelegere cu potentialul administrator in ceea ce priveste desfasurarea atributiilor functiei.
5. Presupusurile abuzuri provenite din partea mea, fie verbale fie cu implicare a violentei fizice, expuse de catre dna. CACARUMBAS, sunt inexistente, cu privire la aceastea nu au fost formulate plangeri penale, asa-zisele fapte violente fiind imposibil de pus in practica in realitate, dna. CACARUMBAS fiind insotita in permanenta de membrii familiei dumneaiei care sunt angajati ai OAKY.
6. Referitor la sustinerile dnei. CARACUMBAS, perfect contradictorii, referitoare la afacerile mele si la perioada de 2 ani in care am stat „zi de zi” la Baile Telega, doresc a mentiona faptul ca sunt perfect contradictorii, deoarece, exista o lacuna temporar-spatiala, subsemnatul, fie trebuia sa stau in Bucuresti pentru derularea si supravegherea asa ziselor mele afaceri, fie sa stau „zi de zi” la Baile Telega, mai cu seama, aceaste invederari sunt contrazise si prin simplul fapt ca, sezonul estival dureaza doar 3 luni de zile pe an, pe cale de consecinta, afacerea desfasurandu-se doar 3 luni de zile pe an.  In alta oridne de idei, o eventuala prezenta a mea poate fi justificata oricand, prin simplul fapt ca, detin o casa de vacanta in respectiva zona.
7. Cu privire la debitele restante existente catre ANAF, in mod evdient, sunt rezultatul direct al deficitarei gestiuni a unicului administrator, dna. CACARUMBAS, aceasta neindeplinindu-si atributiile acordate prin prisma functiei ocupate, fiind si singura in masura sa le si exercite, subsemnatul nefiind autorizat sa fac asemenea acte, insa, imprumutam totusi constat OAKY pentru achitarea acestor datorii.
 Mai mult decat atat, contrar celor spuse referitoare la lipsa mea de interes cu privire la activitatea OAKY si a datorilor pe care le inregistreaza catre bugetul de stat, am procedat personal in data de 30.06.2014 la notificarea, in scris, a Serviciului Fiscal Municipal Campina, solicitand ajutorul in vedereara stoparii amplificarii datoriilor catre stat.
8. Referitor la solicitatea de intrare in faliment a societatii OAKY, prin intermediul procedurii simplificate si neaccesarea procedurii reorganizarii judiciare, subliniez aspectul  ca, aceasta optiune nu era viabila, datoriile generale ale OAKY fiind in prezent de 2.533.315,30 lei (peste 560.000 euro), conform documentului publicat de catre practicianul in insolventa mai sus amintit, debit ce nu putea fi recuperat sub nicio forma in cadrul respectivei proceduri, neexistand nicio sursa pentru valorificare si producere de profit, astfel incat societatea sa se poata redresa.
9. Privitor la presupusele legaturi dintre mine si dna. lichidator judiciar CISMARU ELENA, acestea sunt inexistente, practicianul in insolventa in cauza a fost propus de catre prima doamna lichidator care a instrumentat dosarul de insolventa, demers pe care subsemnatul nu il puteam influenta sub nicio forma, singura persoana cu putere deplina in avest sens fiind  judecatorului sindic.
10. In final, invederez faptul ca subsemnatul nu sunt persoana publica, nu exista niciun motiv intemeiat ca eu sa fiu in atentia ori vizunea oricarei categorii de cititori, activitatea mea profesionala nu prezinta absolut nicio relevanta pentru opinia publica, pe cale de consecinta, subsemnatul refuza sa mai apara in orice fel de articol oferit publicului larg din partea publicatiei dvs.,
Cu toate aceasta, in conditiile in care se solicita si se primeste acordul prealabil si scris al subsemnatului, dupa vizionarea articolului din cauza, se poate da spre cunostinta publicului larg respectivul material publicistic.
Cu deosebita consideratie,
ROSENTHAL MOREL

Prof. Mircea Dabija, participant la Campionatul Mondial de şah prin corespondenţă

Revenim cu o nouă poveste frumoasă şi mai puţin ştiută despre activitatea extraprofesională a celui care ne-a părăsit la începutul lunii iulie, regretatul profesor Mircea Dabija. Din volumul „O istorie a şahului prahovean 1978 – 1998”, apărut în anul 2015 sub semnătura lui C-tin Marin, aflăm câteva informaţii menite a întregi tabloul acestui dascăl atât de îndrăgit de comunitatea câmpineană: „Prof. Mircea Dabija s-a născut în anul 1936, la Iaşi. A învăţat şah la 12 ani, cu ajutorul unei reviste pentru copii, împreună cu câţiva colegi din şcoala generală. A desenat table de şah pe cartoane, iar din lemn a cioplit figuri, jumătate vopsite cu cerneală. A absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universităţii Bucureşti în anul 1958. Ca student, a participat la un campionat studenţesc pe echipe, organizat de revista „Viaţa studenţească”, câştigat de Universitatea Bucureşti. Din echipă făcea parte la acea vreme şi Elisabeta Ionescu – Polihroniade. La şahul practic a ajuns până la obţinerea titlului de Maestru al sportului în anul 2004. La şahul prin corespondenţă a fost Maestru Internaţional ICCF din anul 2001. A activat la cluburi precum: „Ştiinţa Învăţământ” (Ploieşti), „Petrolul” (Ploieşti) şi în ultima perioadă a vieţii la „Energy” (Câmpina). Cu „Petrolul” Ploieşti a participat la o finală de Campionat Naţional pe echipe. Mircea Dabija nu a avut antrenori, dar a învăţat de la colegi de echipă precum Corvin Radovici, Corneliu Butnariu, Emil Macarie, Nicolae Achim. Întotdeauna spunea că mai are încă multe de învăţat”.


Echipa „Energy” Câmpina, din care făcea parte şi Mircea Dabija şi al cărei căpitan este dl. Nicolae Achim, a câştigat locul I pe ţară, de două ori, la Campionatul Naţional pe echipe la şah prin corespondenţă. Profesorul Dabija a participat recent la Campionatul European pe echipe la şah prin corespondenţă, ajungând în semifinale şi obţinând locul I, ceea ce i-a permis să se înscrie în 2016 la Campionatul Mondial de şah prin corespondenţă WCCC, concurs pe care l-a început la data de 20 iunie 2016, cu jucători din 14 ţări şi pe care nu l-a mai continuat, deoarece în dimineaţa zilei de 11 iulie a decedat.
 „Cea mai frumoasă şi mai bine jucată partidă este cea pe care o voi începe mâine”, declara domnia sa într-o manieră aforistică. (F.C.)

Importanţa istoriei ca materie şcolară pentru formarea conştiinţei naţionale

Omenirea se află într-un ceas de cumpănă. Axele puterii se mută dinspre vest spre est. Structurile europene sunt asaltate de hoardele de imigranţi care năvălesc din Orient şi Africa. Terorismul, departe de fi lichidat, scapă de sub controlul forţelor de ordine şi destabilizează vizibil Uniunea Europeană. Se pare că al treilea război mondial a început! Societatea se transformă. Trăim într-o lume cosmopolită. Ţara noastră este supusă unor influenţe, nu întotdeauna pozitive, venite din afară. Civilizaţia milenară a poporului român este zdruncinată. O pătrime din populaţie, în ultimii douăzeci de ani, a emigrat. Românii au ajuns în cele mai îndepărtate colţuri ale planetei, alergând după o viaţă mai bună. În aceste condiţii, istoria capătă un rol major în păstrarea tradiţiilor şi în consolidarea patriotismului, a dragostei pentru ţinuturile natale şi marea cultură română. În epoca comunistă, Ceauşescu, care se complăcea să fie prezentat ca urmaş al marilor figuri ce au ilustrat istoria neamului (de la Burebista trecând apoi la Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul şi sfârşind cu luptătorii paşoptişti Bălcescu şi Avram Iancu), punea mare accent pe predarea istoriei. Introdusese cursuri de istorie obligatorii în toate institutele de învăţământ superior, umaniste sau tehnice. Istoria devenise o armă a propagandei de partid, dar cel puţin învăţământul românesc a avut de câştigat, istoria fiind predată în suficiente ore în şcolile gimnaziale şi liceale. 


În anul şcolar 1966 – 1967 s-au înfiinţat şi liceele de specialitate: industriale, economice, agricole şi pedagogice. Pentru a sprijini introducerea istoriei în aceste unităţi de învăţământ, ziarul „Scânteia” (organul de presă al PCR), a organizat o dezbatere cu tema: „Mesajul patriotic al lecţiei de istorie”. La discuţii şi-au adus contribuţia mulţi profesori de istorie care au venit cu propuneri interesante. Profesorul Nicolae Bârlădeanu (şcoala generală nr. 32, Bucureşti) sublinia: „În predarea istoriei se cere capacitatea de a reînvia faptele descrise, în aşa fel încât ele să poată vorbi de la sine tinerilor, captându-i. Este deci evident că reuşita unei lecţii depinde, în primul rând, de profesor, de cunoştinţele şi de măiestria lui pedagogică în a utiliza posibilităţile pe care, nu întotdeauna, un manual le poate oferi. Dar, în afară de viu grai, el are nevoie ca la orice disciplină de studiu, de material didactic, respectiv de hărţi, planşe, aparate de proiecţie etc. Din păcate, predarea istoriei a fost prea puţin sprijinită din acest punct de vedere. Aparatura tehnică necesară proiecţiilor poate fi procurată cu mare greutate; pentru lecţiile de istorie nu s-au turnat decât două-trei filme didactice”.
Aceasta era situaţia cu o jumătate de secol în urmă. În epoca aceasta de tranziţie ce-ar trebui să ne ducă la progres, lucrurile nu s-au îmbunătăţit, ba dimpotrivă. Una după alta, reformele au zdruncinat învăţământul românesc, care acum continuă să fiinţeze mai mult în virtutea inerţiei. Orele de istorie s-au redus, existând chiar pericolul ca la unele clase să fie suprimate. În rândul tineretului şcolar, materia aceasta prost structurată în manualele actuale nu mai trezeşte niciun interes elevilor. Dovadă, enormităţile pe care unii dintre ei le scriu la evaluarea naţională sau la bacalaureat. Generaţia internetului, educată mai mult prin laptop şi tablete, va mai avea oare motivaţia să facă sacrificii pentru a-şi apăra ţara dacă aceasta va fi în pericol?  România de azi nu mai este România străbunilor lor.
Trecutul glorios al ţării noastre se pierde în ceaţă. Este nevoie de măsuri energice, pentru că fără cunoaşterea istoriei, conştiinţa apartenenţei la străvechiul neam românesc, ce a rezistat atâtor vicisitudini istorice, riscă să dispară în rândul tineretului. Cei care ţin în mână destinul învăţământului românesc sunt datori să ia măsurile cuvenite pentru ca această frumoasă materie, istoria, să trezească interesul tinerilor, pe cât de absorbiţi de tehnologiile viitorului, pe atât de neinteresaţi de trecutul neamului lor. 
„A bon entendeur, salut!”  (Cine are urechi de auzit, să audă). 
Alin CIUPALĂ