23 august 2016

Ioan Radu – un elev câmpinean de nota 10

Câmpina a avut, are și va avea mereu elevi de toată isprava, cu care toată suflarea orașului se poate mândri. Elevi participanți și premianți ai olimpiadelor naționale la numeroase materii, elevi care au luat bacalaureatul cu 10 sau au intrat la facultăți dintre cele mai dificile cu medii foarte mari, elevi care au fost primii la admiterea în licee. 
Printre ultimii amintiți, la loc de cinste, se situează Ioan Radu,  care a intrat primul la Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”, obținînd nota 10 la ultimul examen de Evaluare Națională. Nemaivorbind că a terminat clasele V-VIII ca șef de promoție, tot cu media 10. Probabil, notele de 9 primite de Ioan până în prezent, de-a lungul anilor de școală, sunt mai rare decât eclipsele totale de soare. Iar dacă mai suportați un final de laudatio, chiar dacă suntem siguri că  vă sunt de ajuns rezultatele sale școlare prezentate mai sus (convingătoare în mod absolut în legătură cu dragostea de carte a acestui elev răsărit atît de frumos pe firmamentul învățământului câmpinean), nu putem să nu amintim despre rezultatele sale extrașcolare, de la concursurile naționale la care a participat ca reprezentant al școlii generale de pe lângă Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”: premiul I la etapa națională a Concursului de  Geografie „Terra”  -  în clasele a V-a, a VI-a și a VII-a, precum și premiul III la etapa națională a Olimpiadei de Geografie - în clasa a VIII-a. 


Ioan este un ”Scorpion”, zodie recunoscută ca fiind generatoare de oameni deosebiți, fiind născut pe 5 noiembrie 2001 în Câmpina. A fost singur la părinți, dar asta nu i-a făcut pe cei care i-au dat viață să-l răsfețe. Din clasa I a învățat la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”. Nu își aduce aminte de prima întâmplare din copilaria sa care l-a făcut să se simtă important (așa cum Marin Preda mărturisea în scrierile sale că s-a simțit important atunci când, copil fiind, nu voia să dea drumul unei pâini din brațele sale, iar tatăl său și câțiva musafiri din casa părintească, dupa ce i-au cerut-o, l-au lăsat în pace, spunând: ”lasă-l, mă, dacă așa vrea el...). De fapt, nu-și aduce aminte nici de următoarele întâmplări care l-au făcut să se simtă important. Pentru că Ioan, fire modestă, s-a simțit întotdeauna ca un copil normal, un copil care a căpătat de timpuriu drag de învățătură. ”De mic copil, părinții m-au încurajat să citesc. Așa am prins o pasiune pentru lectură, pasiune pe care o am și în prezent. Aceasta m-a ajutat să fiu conștiincios și să învăț cu plăcere la toate materiile. De fapt, învăț cu plăcere la toate materiile, însă cel mai mult mă captivează istoria și geografia, prin faptul că prezintă felii din viața acestei planete și a locuitorilor săi, nemaivorbind că prezintă, de asemenea, o mulțime de lucruri reale, concrete, frumoase și foarte interesante. De asemenea, ele constituie o mare parte din lectura mea”, ne mărturisește interlocutorul nostru. Deși în clasele I-IV a învățat tot la C.N.”N.Grigorescu”, abia în clasa a V-a a simțit că este cu adevărat bun la învățătură, deoarece concurența a fost mai mare, fiind coleg cu elevi veniți de la alte școli. 
Primul său gând după această revelație a fost să-și urmeze drumul pe care simțea că trebuie să o apuce, necoborând deloc stacheta calității instruirii sale, pentru ca rezultatele de excepție să continue. Nu îi plac miliardarii semianalfabeți și, de aceea, își dă toată silința să învețe bine, deoarece ”pentru a fi un om complet, cu o cultură generală vastă, trebuie să studiezi foarte mult”, ne mai spune Ioan, care ține să sublinieze și faptul că banii nu aduc fericirea. L-am mai întrebat pe elevul de nota 10 ce crede despre sistemul românesc de învățământ, care este în cădere liberă, și iată ce ne-a răspuns: ”Criza învățământului românesc este urmarea unor politici falimentare ale administrației centrale, ale guvernanților pe care i-am avut după Revoluție, care nu au oferit facilitățile necesare, dar ea a fost posibilă și din cauza părinților care, în mare parte, nu mai supraveghează și nu mai dau atenție copiilor proprii, iar aceștia devin indiferenți în ceea ce privește școala. Cred că profesorii ar câștiga mai mult respect din partea elevilor dacă s-ar apropia de ei ca niște frați sau prieteni mai mari, neîncercând să se impună - unii dintre ei, nu toți -, ca niste învățați autoritari, ca niște autorități ale școlii care nu trebuie contrazise. Și afirm acest lucru din proprie experiență, având ambele tipuri de profesori în cei patru ani de gimnaziu. Se poate observa că am dreptate prin rezultatele la acea materie a elevilor, precum și prin atitudinea acestora față de profesori.” 
Acum, la rece, Ioan crede că a fost primul la admiterea în liceu datorita muncii depuse și a susținerii părinților în toți acești opt ani de școală. O amintire deosebită are de la  participarea la etapa națională a Olimpiadei de Geografie 2016, care a avut loc la Sibiu, timp de o săptămână. ”A fost o experiență foarte frumoasă, cu excursii, diferite activități-surpriză și multe altele. Am obținut premiul al III-lea după ce am dat două probe: teoretică și practică. Sper să particip și la ediția viitoare, care va avea loc la Oradea. Dar cred că cea mai multă emoție mi-a produs primirea scrisorii de felicitare din partea președintelui României, dl. Klaus Iohannis. A fost un moment unic și o surpriză extrem de plăcută primirea scrisorii în care domnul președinte Iohannis m-a felicitat pentru nota obținută la Evaluarea Națională. Nu se întâmplă prea des să te felicite președintele țării.” 
Modest și pragmatic, Ioan Radu a încheiat simplu, dar nu fără sevă, dialogul nostru: ”Peste 20 de ani, mă văd ca un om hotărât, tenace, modest. Mi-aș dori să am un serviciu stabil, care să îmi placă, precum și o familie frumoasă.” Zboară, Ioane, zboară... spre zările cele mai luminoase... Dar nu uita orașul de unde ai plecat...  (A.N.)

Editorial. PERMISUL DE CONDUCERE

O vorbă a matematicianului, filosofului și teologului Pascal spune că, dacă nasul Cleopatrei ar fi fost mai scurt, altfel ar fi decurs istoria lumii. E un fel de a observa că elemente insignifiante pot avea, uneori, urmări hiperbolice în istorie, ridicări sau prăbușiri de imperii. 
Săptămîna ce-a trecut ne oferă exemplul unei astfel de întîmplări cu efect de avalanșă, fîlfîitul de aripă care declanșează avalanșa. Dl. Tăriceanu, al doilea om din stat, a intrat la serviciul de permise auto, ignorînd o coadă enormă, pentru a-și rezolva problema. Un simplu fapt divers, un „nas al Cleopatrei”. Gest care va avea urmări greu de anticipat. În fața revoltei firești a oamenilor, nu numai că nu și-a cerut scuze, ci a început să ne explice cu morgă („atitudine arogantă, orgolioasă, trufașă” cf. DEX) că el, ca înalt demnitar, se ocupă cu treburile importante ale Statului și nu are timp să stea la coadă cu prostimea. Ca într-un ciob de oglindă se vede în această măruntă întîmplare întregul complex social al României de azi. Președintele Senatului ar fi trebuit să răspundă mai întîi de ce era acea coadă enormă la o instituție de stat, de ce nu funcționează sistemul informatic, de ce nu sunt suficiente ghișee șamd. Exact asta era treaba lui. 


Coada era o instituție fundamentală a României ceaușiste, despre care s-au scris studii și cărți. Ea reprezintă, sociologic și simbolic, pe de o parte statul impotent organizatoric, incapabil să-și ordoneze eficient instituțiile, pe de altă parte statul abuziv care-și umilește cetățenii pentru a-și arăta puterea. Nu numai că nu poate să se organizeze instituțional, ci, în bună măsură, nu vrea ca lucrurile să meargă ca unse, induce voluntar haosul,  pentru a-și ține ocupați cetățenii și a-i intimida cu puterea lui. Asta este funcția ascunsă a „cozii”. Care, paradoxal, continuă și în zilele noastre în toate locurile administrației sau spitalelor (a dispărut doar din comerț, nu mai sunt cozi la pîine și carne). 
Dl. Tăriceanu este un reprezentant de vîrf al acestei funeste continuități. Domnia sa are dezavantajul unei prezențe fizice impunătoare, elegant, voce baritonală, spune convingător banalități care nu comunică nimic. Pare, telespectatorului obișnuit și neatent la folosirea corectă a lui pe care, un om important. Cînd îl văd, îmi vine în minte expresia eminesciană „drapîndu-și nula”, e o nulitate extrem de atractiv ambalată. Tocmai această prezență elocventă îl face mai pernicios. De la povestea cu bilețelul de pe cînd era prim ministru (într-o țară cu democrație autentică ar fi fost suficient pentru a-l scoate definitiv din politică), la participarea vehementă la încercarea de lovitură de stat legală de acum patru veri și pînă la recenta sa cruciadă împotriva justiției, a dovedit în numeroase împrejurări că se încadrează perfect în seria nesfîșită de dăunători politici care asezonează seceta noastră de oameni de stat de un sfert de veac. E doar un parazit cu ștaif. Asta nu înseamnă că nu va fi ales cu elogii de aceiași oameni acum revoltați că le-a luat-o înainte la coada de permise auto. 
Problema este că nu există niciun serviciu care să elibereze permise de conducere a unei țări. Deși este cea mai periculoasă dintre funcții, ea poate fi ocupată practic de către oricine. Fără examen, fără control al aptitudinilor, cunoștințelor, capacităților morale sau intelectuale etc. Iar „calitățile” de a intra în această lume impun tocmai ne-simțirea (cu cratimă!) ca însușire tutelară. 
Politica nu e pentru sufletele sensibile și conștiințele frămîntate. Nici măcar pentru cele cu o doză minimă de bun  simț. Votul nu validează calități umane, ci cu totul alte însușiri, care nouă, oamenilor de rînd, întîrziați în preceptele moralei clasice, ne pot părea de-a dreptul defecte. Tupeul, carierismul, carisma folosită demagogic, ambiția nemăsurată etc. Problema este că, odată intrați în Areopag, oamenilor acestora li se pare că au dobîndit nu numai tot felul de imunități și privilegii, ci și un fel de substanță zeiască; nu se mai consideră în rînd cu gloata, sunt infailibili și plutesc îngerește deasupra gloatelor. De la băgatul în față la moaște și parastase, pînă la obsesia girofarului, mașinii de serviciu cu care se duce nevasta la piață (pardon, servitoarea) și a concediilor în cele mai exotice locuri. De aici și obsesia diplomelor, care să mascheze lipsa unei culturi autentice. 
Acum, de exemplu, citim că dna. Liliana Mincă, absolventă de liceu industrial, muncitoare, apoi dactilografă, a săltat brusc, în cîțiva ani, terminînd două masterate, plus un doctorat în științe militare și informații. Și este lector universitar. Se tot discută despre reforma învățămîntului românesc! Vă dați seama că, dincolo de orice strategii și scheme pompoase, trebuie început de la astfel de cazuri? Cum să nu fie frustrați oamenii ăștia, cînd noi lăudăm un biet laureat la Olimpiada de Fizică, fără să băgăm de seamă că avem în parlament oameni cu capacități care i-ar da de rușine pe alde Hasdeu sau Iorga sau Eliade! Cum să aștepte ei la rînd un amărît de permis de conducere auto! Pentru că cel de conducere de țară îl au acasă, în seiful cu bijuterii…
Christian CRĂCIUN

Reabilitarea termică a blocurilor, un subiect important pe ordinea de zi a Consiliului Local Câmpina

Conform proiectului de hotărâre, reabilitarea termică a unui apartament va fi suportată,  în cea mai mare parte, din fonduri europene, guvernamentale şi locale 

Joi, 25 august, pe ordinea de zi a Consiliului Local va figura şi proiectul de hotărâre privind nivelul contribuţiei proprii a municipiului Câmpina la Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 – Axa Prioritară 3, în vederea sprijinirii eficienţei energetice în infrastructurile publice şi în sectorul locuinţelor (reabilitarea termică a blocurilor), program finanţat în cea mai mare parte din fonduri publice, europene, guvernamentale şi locale. 
Promovarea proiectului de hotărâre a fost necesară pentru stabilirea ratelor de cofinanţare aplicabile cheltuielilor eligibile, respectiv 60% ce provin de la Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat şi 40% din resursele solicitanţilor (administraţiile publice locale) şi ale asociaţiilor de proprietari. 
Conform ghidului de finanţare publicat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru apartamentele cu destinaţie de locuinţe aparţinând persoanelor juridice şi apartamentele cu destinaţii de spaţii comerciale sau spaţii cu altă destinaţie decât locuinţă aparţinând persoanelor fizice sau juridice, contribuţia asociaţiilor de proprietari la cheltuielile eligibile sau neeligibile este de 100%. 


În cazul apartamentelor cu destinaţie de locuinţă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, contribuţia asociaţiei de proprietari este de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile şi neeligibile aferente.
În cazul proprietarilor de apartament care beneficiază de ajutoare de natură socială, cota de participare proprie obligatorie este de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente, ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota parte indiviză de proprietate pentru persoanele cu handicap sau familii cu persoane cu handicap aflate în întreţinere, pentru veteranii de război şi soţi/ soţii supravieţuitori ai/ale acestora. Diferenţa până la 25% din valoarea acestor cheltuieli va fi suportată de solicitant (administraţia publică locală) şi nu va mai fi recuperată de la asociaţia de proprietari.
Pentru persoanele singure/ familii care în ultimele trei luni, anterioare efectuării anchetei sociale de către autoritatea administraţiei publice locale, au realizat venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie şi pentru pensionari, indiferent de statutul acestora, ale căror venituri medii nete lunare pe persoană singură/ membru de familie sunt sub câştigul salarial mediu net pe economie, cota de participare va fi cuprinsă între 3,5% şi 25% şi se va realiza printr-o hotărâre ulterioară a Consiliului Local. 
Conform legislaţiei în vigoare, Consiliul Local are obligaţia să stabilească nivelul contribuţiei proprii a municipiului Câmpina (propus în proiectul de hotărâre la un cuantum de 15% din valoarea lucrărilor de intervenţie), să instituie taxa de reabilitare termică în sarcina proprietarilor în vederea recuperării sumelor avansate de către municipiul Câmpina, pentru asigurarea cotei de 25% din valoarea lucrărilor şi să stabilească termenul maxim de recuperare a acestor sume (propus la o perioadă de zece ani, cu începere de la data de 1 a lunii următoare încheierii procesului verbal de recepţie la terminarea lucrărilor de reabilitare).
Printre prevederile hotărârii de consiliu ce urmează a fi aprobate mai figurează şi un articol care subliniază că neachitarea la termenele stabilite a sumelor datorate administraţiei publice locale va atrage după sine impunerea din oficiu a taxei de reabilitare termică şi chiar executarea silită, conform prevederilor legale.
Aşadar, odată votată această hotărâre, valoarea completă a reabilitării termice a unui apartament va fi suportată în proporţie de 60% din fonduri europene şi guvernamentale şi 40% din fonduri bugetare locale, urmând ca 25% (sau mai puţin, funcţie de statutul social al proprietarului – a se vedea prevederile ghidului de finanţare enunţate mai sus) din cei 40% să fie recuperaţi eşalonat de la proprietari în termen de 10 ani. 

Recital de pian La Casa de Cultură

Societatea Filarmonică şi Casa de Cultură “Geo Bogza” din Câmpina vă invită vineri, 26 august, ora 12.00, în Sala Mare a Casei de Cultură, la un RECITAL DE PIAN oferit de Cătălin Răducanu şi Fabiola Ioniţă, absolvenţi ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti. 



În program: Fr. Chopin 24 preludii op 28 şi S. Prokofiev Sonata a VI-a în La major op 82. 
Intrarea este liberă!

Pregătiţi-vă pentru un weekend dulce la Brebu!

La sfârşitul acestei săptămâni, mai exact în zilele de 27 şi 28 august, administraţia locală a comunei Brebu organizează Festivalul Dulceţii, ajuns acum la cea de-a VI-a ediţie. Locul de desfăşurare a evenimentului este, ca şi în anii anteriori, frumoasa livadă de meri aflată între sediul Primăriei Brebu şi Biserica Domnească, acolo unde sâmbătă dimineaţă se va face deschiderea oficială. 
Marcă înregistrată a comunei Brebu şi unul dintre cele mai frumoase târguri organizate în judeţul Prahova, Festivalul Dulceţii atrage de la an la an tot mai mulţi vizitatori, încântaţi de varietatea ofertei. 


Simple sau în diverse combinaţii pe care cu greu ţi le poţi imagina, fructele şi legumele îşi împletesc aromele în borcane dichisite, decorate  cu mult bun  gust de către producătorii locali ori de firmele ce iau parte an de an la acest eveniment şi care duc tradiţia mai departe prin calitatea produselor. Tot aici veţi putea savura dulceaţa din fructe de soc, făcută după reţete moştenite din moşi strămoşi, specifică comunei Brebu. În afară de dulcețuri, vizitatorii  vor mai găsi aici şi alte produse: sucuri naturale, siropuri, șerbeturi, vinuri, fructe, prăjituri ori diverse produse apicole.

Mareșalul Averescu a fost omagiat în parcul care-i poartă numele

În comuna Poiana Câmpina, sâmbătă, 20 august 2016, la ora 10.00, Asociaţia Naţională Cultul Eroilor din Câmpina a depus o coroană de flori la monumentul mareşalului Alexandru Averescu, din parcul cu același nume, situat pe drumul care duce la Gara Câmpina. Au fost prezenți membri ai asociaţiei și iubitori ai istoriei locale. Colonelul (rtr) Marian Dulă, preşedintele Subfilialei Câmpina a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, a informat asistenţa despre opera maestrului Ioan Bolborea, realizatorul bustului mareşalului Averescu, ca și despre  istoricul amplasării operei în această locație. Statuia a fost comandată, în anul 2011, de către omul de afaceri Radu Călin, fostul patron al Stadionului “Poiana Câmpina” şi al echipei de fotbal Fortuna Poiana Câmpina din Liga a III-a. 


Acesta a donat-o ulterior comunei. Lt. cdor (rez) Constantin Gînjoaie a evocat personalitatea complexă a mareşalului şi faptele sale de arme. Parcul Averescu a fost inaugurat de Ziua Armatei, în octombrie 2013, pe locul unui teren viran, un spaţiu verde de mari dimensiuni, dar cu vegetaţie sălbatică. Menţionăm că Alexandru Averescu, general şi comandant al Armatei a II-a în Primul Război Mondial, artizanul victoriei de la Mărăşeşti, a fost ridicat la rangul onorific de mareşal în 1930. A fost primul militar român de carieră ridicat la acest grad suprem, ulterior, în acelaşi an, fiind ridicat la rangul onorific de mareşal şi celălalt mare general al Armatei Române din prima conflagraţie mondială: Constantin Prezan (şeful Marelui Cartier General). Cel de-al treilea mareşal al Armatei Române, mareşal activ, în timpul Celui De-al Doilea Război Mondial, adică nu ridicat la acest rang în mod onorific, a fost Ion Antonescu. Ne-am referit mai sus la cei trei militari de carieră ridicaţi (onorific sau în plin război), la acest suprem rang militar, iar nu la regii României, care, cu excepţia lui Carol I, au fost toţi, prin lege, comandanţi şi mareşali ai Armatei Române, dar, evident, mai mult simbolici. Am mai adăuga faptul că a existat și un al şaptelea mareşal al Armatei Române, regele Alexandru al Iugoslaviei, numit onorific în acest rang, în 1933, în virtutea relaţiilor de prietenie româno-iugoslave. 

Dublă sărbătoare la Câmpina: „Ziua Limbii Române” şi „100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”

Ziua Limbii Române se sărbătoreşte la 31 august, la aceeaşi dată cu o sărbătoare similară, celebrată din 1990 în Republica Moldova şi intitulată „Limba Noastră”.
La Câmpina, însă, armonioasa limbă română a fost sărbătorită cu câteva zile mai înainte, în cadrul unei manifestări care a inclus şi marcarea a 100 de ani de la intrea României în Primul Război Mondial, dar şi premierea câştigătorilor ediţiei a VII-a a Concursului Naţional de Literatură „Geo Bogza”. Organizatorii acţiunii au fost: Consiliul Local Câmpina, Primăria Câmpina, Casa Municipala de Cultura „Geo Bogza”, Societatea Scriitorilor Prahoveni şi Asociaţia „Cultul Eroilor”  Câmpina.


Evenimentele au avut loc sâmbătă, 20 august, începând cu ora 11.00, în Sala „Constantin Radu” din incinta Casei de Cultură.  Şi la această ediţie participarea a fost numeroasă, fiind prezenţi zeci de creatori şi iubitori de literatură, cărora li s-au alăturat câţiva reprezentanţi ai Consiliului Local: Florin Severius Frăţilă,  Adrian Dochia, Andrei Duran (membri în Comsia de Cultură) şi Marian Dulă (preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor”).

„100 de ani de la intrarea României în Primul Război Mondial”
În cadrul acestui simpozion istoric a fost lansat volumul de folcloristică „Tinereţea, cătănia, războiul. Pagini din istoria neamului”, semnat de regretatul om de cultură Gherasim Rusu Togan. Momentul a fost susţinut de col. (r) Marian Dulă şi completat de conferinţa istoricului Alin Ciupală, care a vorbit despre „Contribuţia câmpinenilor la efortul de război şi jertfele lor pe fronturi întru apărarea patriei”. 
De asemenea, a fost prezentată o expoziţie de decoraţii şi însemne militare aparţinând târgovişteanului Mihai Tinel. 


„În vara aceasta se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Războiul de Întregire Naţională. Câmpina a dat un număr mare de jertfe, atât pe frontul de pe valea superioara a Prahovei, cât şi pe cel din Moldova. Dintre aceştia, pentru 242 de eroi identitatea este cunoscută, iar 211 sunt neidentificaţi. În Câmpina se găsesc câteva monumente comemorative de război închinate eroilor din Primul Război Mondial: Troiţa din cartierul Slobozia, Parcela de Onoare a Eroilor Evrei şi Monumentul Războiului de Întregire Naţională (statuia militarului în ţinuta de campanie). Tinerii câmpineni, dar şi vârstnicii, au cinstit memoria înaintasilor noştri, care şi-au dat viaţa pe câmpurile de bătălie, atât de Ziua Eroilor, cât şi cu alte prilejuri. Astfel, înainte de acţiunea de la Casa de Cultură, un grup numeros de membri ai Asociaţiei „Cultul Eroilor” a depus o coroană de flori la monumentul Mareşalului Alexandru Averescu aflat la Poiana Câmpina. Mareşalul a avut o mare contribuţie la câştigarea unor bătălii importante în vara anului 1917” - a declarat col. (r) Marian Dulă.

Ziua Limbii Române
În prima parte a evenimentului au fost premiaţi câştigătorii Concursului Naţional de Literatură „Geo Bogza”, care are deja o tradiţie în lumea literară şi care a adunat concurenţi din numeroase zone ale ţării: Suceava, Vaslui, Galaţi, Târgovişte, Ploieşti, Bucureşti, Braşov, Bălan (Harghita), Alba Iulia, Vălenii de Munte, Brazi şi Cornu (Prahova), Pucioasa (Dâmboviţa), Cimişlia (Republica Moldova). În urma evaluării lucrărilor admise în concurs, juriul a stabilit acordarea următoarelor premii: Marele premiu şi trofeul ”Geo Bogza” – Pîrghie Cosmin – Vicovu de Jos (Suceava); Premiul I – Beldeanu Diana Andreea - Suceava; Premiul II - Stan Roxana Elena – Pucioasa (Dâmboviţa); Premiul III – Calancia Raluca Cosmina – Suceava; Premiul III – Drăgan Cornelius - Vaslui; Premiul „Julia Hasdeu” şi al publicaţiei „Revista Noua” – Neguţu Gheorghe Marian - Ploieşti; Premiul „Al. Tudor-Miu” şi al Bibliotecii Municipale „Dr. C. I. Istrati” - Stan Andrada - Târgovişte; Premiul „Gherasim Rusu Togan” şi al revistei „Urmuz” – Tudorie Ioana Andrada (Bucureşti). 


În cea de-a doua parte a manifestării, cuvintele, rimele, versurile au fost, timp de aproape patru ore, cele care au făcut deliciul publicului la ceea ce s-a numit Maratonul Poeziei. Poeţi din Breaza, Bucureşti, Câmpina, Comarnic, Floreşti, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Sărat, Sinaia, Târgovişte, Vaslui, invitaţi ai Societăţii Scriitorilor Prahoveni, au citit şi recitat, rând pe rând, spre încântarea celor prezenţi. 
În marea lor majoritate, poeţii au fost recompensaţi cu câte o diplomă de „Poet Maratonist” înmânată de către scriitorul Florin Dochia, preşedintele Societăţii Scriitorilor Prahoveni, asociaţie culturală cu sediul în Câmpina. În calitatea sa de organizator şi moderator, Florin Dochia ne-a declarat: „Poezia este o sărbătoarea a limbii române, astfel că seria de recitaluri ale poeţilor prezenţi este cum nu se poate mai potrivită într-o astfel de zi. Mă bucur că prietenii mei din atâtea localităţi ale patriei au venit la Câmpina. Felicit Comisia de Cultură a Consiliului Local, Primăria, Casa Municipală de Cultură şi Biblioteca Municipală pentru implicarea în organizarea acestei întâlniri faste. De asemenea, felicit câştigătorii premiilor concursului de literatură „Geo Bogza”, o manifestare care, împreună cu publicaţia literară «Revista Nouă»,, păstrează, încă, oraşul Câmpina pe harta centrelor culturale semnificative din România. Societatea Scriitorilor Prahoveni, al cărui membru activ sunt, va acorda întotdeauna tot sprijinul unor astfel de iniţiative lăudabile.”
Andreea Ştefan

Pentru însoțitorii pacienților spitalului, a fost dată în folosință Cafeteria SanConfind

La ultimul etaj al clădirii Spitalului SanConfind, s-a deschis recent o cafeterie capabilă să satisfacă cele mai rafinate și mai diversificate gusturi. Prețurile accesibile ale numeroaselor produse oferite, curățenia de farmacie a incintei, decorațiunile și amenajările interioare realizate simplu, dar cu bun-gust, atmosfera de refugiu nesperat și binefăcător, muzica soft și lumina caldă ce inundă discret Cafeteria SanConfind, ale cărei ferestre deschid o panoramă interesantă spre o bună parte a comunei Poiana Câmpina,  toate la un loc creează o ambianță plăcută pentru consumatorii care calcă pragul acestei unități. În marea lor majoritate, ei sunt însoțitorii pacienților care vin la Centrul Medical SanConfind pentru diverse consultații la cabinetele de specialitate, investigații complexe de imagistică sau tratamente de balneologie și recuperare medicală. Conducerea spitalului a venit în întâmpinarea acestor însoțitori, încercând să le facă timpii de așteptare cât mai folositori și cât mai repede trecători. 


Astfel, în timp ce rudele sau prietenii pe care i-au însoțit beneficiază de serviciile medicale SanConfind, clienții Cafeteriei pot alege între sendvișuri de toate felurile, produse de patiserie într-o gamă extrem de generoasă, care mai de care mai îmbietoare, diverse iaurturi și sucuri, ceaiuri cu felurite arome, o cafea bună-bună, ape minerale răcoritoare (carbogazoase sau plate). Ultimele amintite sunt cele mai solicitate după ce persoanele cu glicemia în regulă se dedulcesc cu renumitele prăjituri Delice, un răsfăț absolut pentru papilele gustative cele mai pretențioase. Doritorii vin în număr din ce în ce mai mare la Cafeteria SanConfind, pe măsură ce aceasta devine tot mai cunoscută și mai apreciată.  

Laboratorul SanConfind eliberează rapid analize complexe

După deschiderea, la ”Casa cu lei” (lângă Liceul Forestier), a punctului pentru recoltarea probelor biologice de laborator, Laboratorul de analize medicale SanConfind, situat la etajul al doilea al spitalului, lucrează ”la foc continuu”. În cadrul Laboratorului lucrează Magdalena Lupu - medic specialist medicină de laborator și Beatrice Comăniță - chimist principal. Zilnic, zeci de pacienți se prezintă la centrul de recoltare, solicitând diverse analize. 


Cu o aparatură de ultimă generație,  Laboratorul SanConfind realizează analize medicale de sânge și de alte probe biologice dintre cele mai diverse, într-un timp cât mai scurt. Programul de recoltare pentru probele de laborator este de luni până vineri, între orele 7.00 și 11.00. Pentru analizele uzuale, la cererea pacienților și fără costuri suplimentare, buletinele de analize pot fi eliberate în aceeași zi în care s-a realizat recoltarea probelor, până la ora 15.00.  Cele mai multe rezultate se eliberează a doua zi, dar timpii de așteptare pentru analizele mai complexe pot ajunge până la maximum cinci zile. Pacientul știe cât trebuie să aștepte pentru rezultat, deoarece cu ajutorul unui soft performant, este afișat automat timpul de realizare a analizei respective pe cererea eliberată de sistemul informatic al laboratorului. Pentru pacienții ale căror vene sunt mai dificil de localizat, există în dotarea centrului de recoltare un aparat care depistează cu acuratețe zonele optime pentru puncția vaselor de sânge. Există și taxe de urgență pentru analize din domeniul imunologiei (markeri tumorali, hormoni de fertilitate și tiroidieni), prețul acestor taxe depășind cu 25% valoarea obișnuită a analizei (în regim normal). 
În curând, pacienții Laboratorului de analize medicale își vor putea vizualiza pe site-ul SanConfind, într-un mod securizat (în deplină siguranță a confidențialității rezultatelor), analizele solicitate, accesul fiindu-le permis prin introducerea datelor personale (din buletinul de analiză și cartea de identitate). 
Programări și relații suplimentare la telefon 0372.327.430 (pentru Laborator), și la telefon 0372.327.440 (pentru punctul de recoltare a probelor biologice).