11 octombrie 2016

Municipalitatea vrea să conserve vestigiile vechii vămi a Câmpinei

Seculara vamă a Câmpinei 
Se ştie că în 1503, în registrul de vamă al Cetăţii Braşovului, a fost înregistrat un moşnean din Câmpina (Mansul de Kympena), apicultor care venise să le vândă braşovenilor ceară de albine şi miere. Vama Câmpina era bine cunoscută  în secolul al XV-lea, dar mai mult ca sigur ea exista cel puţin de la începuturile statalităţii Ţării Româneşti, adică din jurul anului 1300. Şi când susţinem acest lucru ne gândim la faptul că că orice stat medieval, cât de mic ar fi fost, nu putea funcţiona fără o viaţă economică, iar economia unei ţări medieval nici nu îşi avea sensul fără vămi. Or, Vama Câmpina era una dintre cele mai importante vămi ale Munteniei (comerţul cu negustorii braşoveni a fost mereu foarte intens), iar importanţa ei ne îndreptăţeşte să credem că a fost înfiinţată, cel mai târziu, o dată cu întemeierea primului stat medieval de la sud de Carpaţi. Din nefericire, cele mai vechi documente scrise cu denumirea localităţii datează abia din secolul al XVI-lea. Vama Câmpina a funcţionat până pe la 1845, când vămuirea mărfurilor a fost mutată la Predeal. Ca urmarea târgul Câmpinei avea să cunoască un declin al dezvoltării sale economice. Această perioadă de stagnare a durat până la sfârşitul secolului XIX, când descoperirea unor bogate zăcăminte de ţiţei în zonă a dus la o dezvoltare explozivă a Câmpinei.



O diagnoză arheologică  fericită
Anul trecut, pe la începutul toamnei, o echipă de specialişti de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova condusă de arheologul Alin Frânculeasa săpa de zor în Parcul Trandafirilor, în apropierea clădirii Edilconst. Alin Frânculeasa (cel care a descoperit și cimitirul neolitic din curtea Bisericii “Pogorârea Sfântului Duh” din Slobozia), ne declara, la începutul lucrărilor, că este convins de faptul că săpăturile echipei sale vor da la iveală vestigii ale ultimelor clădiri ale Vămii Câmpina, care a funcționat în acel loc până spre mijlocul secolului al XIX-lea. “Pe la finele anilor 1980, când au fost ridicate blocurile din vecinătate, la săparea şanţurilor pentru fundaţii lucrătorii au dat, cu siguranţă, peste aceste ziduri vechi, dar cum, pe vremea aceea, era mai importantă ridicarea rapidă a blocurilor de locuinţe decât o descoperire arheologică, îngroparea vestigiilor nu a deranjat pe nimeni din conducerea oraşului sau a judeţului. Se bănuieşte totuşi că imobilul Odor ar putea fi una din clădirile vechii vămi sau măcar pivniţele sale ar fi aparţinut vechii vămi. Prin sapăturile acestea, noi încercăm sa vedem care este starea de conservare a acestor vestigii istorice şi să le scoatem la lumină. În primul rând, am venit la solicitarea Primăriei, care doreşte să amenajeze locul. Informaţiile pe care le avem încep să se confirme. Deocamdată, am dat peste un sistem constructiv cunoscut în epoca medievală, adică piatră de râu încastrată în cărămizi, cu var ca liant. Chiar dacă imobilul de deasupra este din secolul trecut, zidurile pivniţelor au fost ridicate  după reţeta constructive din secolele XVII – XVIII. Avem informaţii că cel puţin una din clădirile din zonă exista acum două secole. Dar asta nu înseamnă că fundaţiile nu pot fi chiar mai vechi. În vremea aceea, se construia mult pe fundaţii foarte vechi, deja existente, dacă acestea erau în stare bună. Am găsit deja urmele a două pivniţe: una cu plafon din lemn, iar cealaltă cu arcadă din piatră şi cărămidă. În acest ultim caz, duşumeaua locuinţei de deasupra se bătea pe grinzi de lemn fixate pe nişte pereţi ridicaţi deasupra arcadei. Pentru protejarea şi conservarea acestor fundaţii, ca şi pentru continuarea lucrărilor în siguranţă, au fost deviat conductele de utilităţi (curent, gaze, apă). Oricum, nu se ştie exact peste ce vom da până la sfârşit, aşa că municipalitatea ar trebui să aibă în vedere alocarea unor fonduri pentru extinderea lucrărilor. Potrivit contractului încheiat, lucrările acestei diagnoze arheologice se derulează până pe 15 octombrie. În urma evaluării vestigiilor, îmi voi da seama unde şi cât putem merge mai departe. Eu cred că se poate amenaja foarte frumos acest loc, astfel încât să se evidenţieze o parte din istoria oraşului. Dacă Primăria Câmpina se hotăreşte să amenajeze zona, toate vestigiile descoperite se vor conserva prin acoperirea zidurilor cu un material textil special, peste care se va pune nisip”, ne informa Alin Frânculeasa, cu puțin timp după deschiderea acelui șantier. La finele lunii octombrie 2015, bănuielile echipei de specialişti conduşi de arheologul Alin Frânculeasa au fost confirmate, iar săpăturile riguroase au dat la iveală vestigii istorice extrem de valoroase. A fost ceea ce se cheamă o diagnoză arheologică de succes. Concret, au fost descoperite trei pivniţe. Una mai nouă şi două mai vechi. Una a fost realizată, cu aproximaţie, în secolul al XIX-lea, iar celelalte două, judecând după metoda folosită la înălţarea zidurilor, specifică evului mediu bizantin (piatră de râu încastrată cu cărămizi subţiri), sunt mult mai vechi. 

O clădire-muzeu va găzdui și conserva vestigiile
Conducerea executivului câmpinean a prins, în bugetul pe 2016, suma de 100.000 de lei (valoarea totală a investiției este mult mai mare), pentru un proiect de execuție a unei clădiri cu scopul de a pune în valoare vestigiile Vamei Câmpina. Pentru partea de proiectare a clădirii a fost solicitat expert-arhitectul Călin Hoinărescu, unul dintre cei mai buni restauratori din România, cel care a restaurat și clădirea care găzduiește actualul sediu al Primăriei Câmpina, cunoscută în trecut sub denumirea Casa cu Grifoni. Într-un memoriu general, sunt propuse mai multe măsuri de restaurare. Astfel, pentru păstrarea vestigiilor și asigurarea unor spații vizitabile, s-a propus refacerea planșeului cu grinzi din lemn, peste beciul clădirii din secolul XVIII, dar și bolți cu dublă curbură peste restul vestigiilor care s-au păstrat. Pentru eliminarea umidității din ziduri și din spațiul scos la lumină de arheologi, s-a propus realizarea unor injecții cu substanțe hidrofobizante în zidurile beciurilor, iar pentru ventilarea terenului s-a propus un sistem de aerisire cu tuburi din PVC înglobate într-un strat de bolovani de râu, pietriș și nisip. După realizarea bolților și a planșeului cu grinzi de lemn, s-a prevăzut executarea unor straturi hidro- și termoizolante. Pentru asigurarea stabilității și a capacității de rezistență la cutremur, s-a propus executarea unei plăci din beton armat, care va constitui totodată și suportul pentru terasa utilizabilă, amenajată cu bănci și pavată cu piatră, în zona aferentă beciului boltit, și înierbată peste beciul cu planșeu din lemn. A fost prevăzut, de asemenea, un grup sanitar. Accesul în beci s-a asigurat dinspre Bulevardul carol I, pe traseul scării care lega sala de vânzare a prăvăliei cu pivnița complexului. Au fost prevăzute instalații de încălzire prin pardoseală, instalații de iluminat și prize. Pentru a se asigura lumina naturală, rampa de acces și o parte din beciul adiacent a fost acoperită cu un iluminator din sticlă rezistentă la incendiu. Lucrările realizate oferă o serie de spații cu suprafața utilă de 145,8 mp, în mijlocul căreia se va afla acest complex medieval, evitându-se, astfel, prezența unor construcții supraterane care să obtureze spațiul verde.
Deocamdată, pentru a proteja locul de frigul și zăpezile iernii care stă să bată la ușă, se va realiza un caroiaj din lemn peste care se va pune o folie protectoare. (A.B.)

Editorial. COMPARAŢII, DEVIAŢII, ANORMALITĂŢI

Toamna aceasta au loc alegeri în România, dar şi în SUA. Mai sunt de luat în considerare cîteva ţări… Ce ştiu românii despre alegerile americane? Că „Trump e nebun” şi d-na Clinton „e femeie”.  Asta spune totul nu despre americani, ci despre nivelul nostru civic şi de cunoaştere a realităţii internaţionale. Puţinii comentatori care şi-au mai păstrat luciditatea observă de mai mulţi ani – tot mai accentuat – un fenomen de ruptură dintre elitele conducătoare şi restul populaţiei. În toate ţările mari. Sau, dimpotrivă, succesul unor conducători de un populism sfidător. Primii par a spune: nu contează ce vreţi voi, ci ce decidem noi (vezi chestiunea imigranţilor sau acum legea avorturilor în Polonia). Ceilalţi par a replica: ne daţi circ, atunci măcar să votăm circari autentici. Şi exemplele nu lipsesc.  
Surprinzător, la noi miza proximelor electorale pare a se situa acolo unde nu a avut niciodată vreun accent: în mediul universitar. Scandalul doctoratelor explică atacurile la adresa dnei. Kovesi şi a ministrului Mircea Dumitru. Se vede treaba că potul cîştigător aici este mult mai mare decît bănuim noi, neofiţii. 
În acest timp, infractorul Adrian Severin cere ca legea să se ia după hoţi şi nu hoţii să fie supuşi legii, Tăriceanu cel toxic vrea un serviciu de informaţii al parlamentului (ce contează că nicăieri în lume nu există aşa ceva!), liberalii votează într-o veselie, cum au făcut-o mereu, alături de PSD, pentru ocrotirea plagiatorilor, lui Dragnea i se pare revoltător că preşedintele nu vrea să numească prim ministru un urmărit penal şamd. 


Citez din Dragoş Paul Aligică: «Ionut Popescu scrie că: „Efectul toxic al Ecaterinei Andronescu împotriva învăţământului românesc cred că nu are egal în istorie…” Nu este o figura de stil sau exagerare. Femeia asta a făcut mai mult rău României si poporului român decât un război sau o invazie barbară. Distrugerea, dislocarea, blocarea, aneantizarea de capital uman (şi implicit capital social şi tehnic) abătute asupra României de individa asta şi reţeaua ei de parazitism şi corupţie, au magnitudini formidabile. 
Magnitudinea pierderilor - deşi nu total cuantificabile, cine ar putea cuantifica acest dezastru naţional ce atinge şi cele mai mici sate, comunităţi si familii?! - este estimabilă printr-o simplă consultare ochiometrică a unor modele de creştere economică sau de dezvoltare economică în care figurează explicit variabila educaţie sau alte forme de capital uman şi intelectual. Femeia asta a părut maniacal determinată să submineze cel mai important factor de producţie al acestei ţări, an de an, sistematic şi cu metodă». 
Ei bine, prin voinţa poporului, acest personaj – prezent obsedant pe micile ecrane în postura de expert în chestiuni de societate şi învăţământ – va fi cu probabilitate din nou ministru al şcolilor. Viitor de aur ţara noastră are… În America, prin înţelepciunea şi grija Părinţilor Fondatori, prevederilor Constituţiei şi structurii justiţiei, derapaje majore nu pot fi imaginate. În ciuda artileriei mediatice, foarte precis reglată împotriva lui Donald Trump. La noi, unde nimic nu este stabil, infima posibilitate ca Privilighenţia să-şi piardă din putere creează cotidian cutremure. Faptul că statul român încă funcţionează ţine de miracol. 
Să luăm un gest sfidător obraznic precum cel al Ambasadei Rusiei, care a „donat” 100 euro pentru Cuminţenia Pămîntului. Cînd ambasade occidentale luau atitudinea împotriva cuibului de borfaşi impropriu numit Parlament, mamă ce proteste vehemente, ce băţoase ofuscări cu „neamestecul în treburile interne”! De data asta, „silenţium lugubru”, vorba lui Conu Iancu, săracu´. Băieţii de pe băncile ruşinii şi din redacţii au tăcut mîlc. Nu-i vorbă, chiar aveau motiv ruşii să ne ia în beţe, ridicolul deplin al acestei acţiuni de conştientizare publică a unui act cultural arată ca un termometru de precizie gradul de destrămare socială şi incultură. Nu trebuie să ne surprindă că suntem pe ultimele locuri europene la consumul de produse culturale: carte, teatru, cinematograf. Şi pe primele locuri la acel produs care dăunează grav sănătăţii psihice şi morale a unei naţii şi se numeşte televiziune. Este şi asta o explicaţie de ce la noi votează morţii şi nimeni nu se supără. 
Ca şi noi, americanii sunt sclavii televiziunilor care fac agenda publică. Spre radicala deosebire de noi ei au: 1. O tradiţie democratică adamantină: 2. O presă serioasă ca alternativă; 3. O populaţie civic obsedată de a-şi apăra drepturile; 4. O justiţie încă independentă de jocurile politice; 5. O economie capabilă să funcţioneze optim fără ingerinţele politicului; 6. O autoreglare mult mai fină a întregului sistem. De aceea nu încape comparaţie între circarii lor şi circarii noştri. Ai noştri stau ei în sală şi se uită surîzînd cum noi evoluăm pe sîrmă, deasupra abisului, fără plasă de siguranţă. 
Christian CRĂCIUN

Horia Tiseanu se întoarce în fruntea Primăriei mai repede decât doreau procurorii DNA

Ieri, Tribunalul Prahova a admis plângerea formulată de Horia Tiseanu împotriva măsurii interdicției de a-și exercita funcția de primar în timpul celor 60 de zile, perioadă pe care se întinde măsura controlului judiciar ce i-a fost aplicată de către procurorii DNA. Decizia Trbunalului Prahova este definitivă și nu mai poate fi atacată la instanța superioară pe calea apelului. Așadar, Horia Tiseanu se poate întoarce de astăzi în fruntea Primăriei, adică mult mai devreme decât ceruseră procurorii DNA (60 de zile, începând cu data de 27 septembrie). 


El rămâne însă sub control judiciar și, implicit, cu celelalte interdicții complementare prevăzute de măsura controlului judiciar:
a) să se prezinte la sediul Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești sau la sediile instanțelor de judecată, ori de câte ori este chemat, 
b) să informeze de îndată organele judiciare cu privire la schimbarea locuinței, 
c) să se prezinte la Inspectoratul de Poliție Județean Prahova - Biroul Supravegheri Judiciare, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție sau ori de câte ori este chemat, 
d) să nu comunice direct sau indirect, pe nicio cale, cu persoanele menționate în ordonanța de dispunere a controlului judiciar, 
e) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte arme. (A.B.)

Elevii câmpineni beneficiari ai burselor de excelenţă

Consiliul Local a aprobat lista cu elevii beneficiari ai burselor de excelență pentru anul școlar 2016 – 2017. Este vorba despre așa-numitele ”burse ale municipiului Câmpina”, aprobate odinioară de legislativul municipal. Bursele Municipiului Campina sunt burse de excelență ce se vor acorda lunar elevilor din ultimul an de studiu, pentru un număr de 31 de elevi, în funcție de rezultatele obținute, după o metodologie de acordare stabilită. Suma se asigură pentru fiecare unitate școlară de învățământ liceal, din bugetul local. Promovarea  proiectului de hotărâre este necesară pentru punerea în aplicare a prevederilor H.C.L. nr.103/28 iulie 2016 privind acordarea burselor de excelenţă -  „Bursele Municipiului Câmpina”-, pentru elevii din unităţile de învăţământ liceal din municipiul Câmpina, pentru anul şcolar 2016-2017. 


Comisia de acordare a burselor de performanță, a analizat și evaluat dosarele elevilor care au rezultate deosebite la învățătură și disciplină și a întocmit o listă cu  beneficiarii acestei forme de recompensare, în conformitate cu numărul stabilit prin Metodologia de acordare, listă care a fost  supusă aprobării plenului Consiliului Local, care s-a și realizat cu unanimitate de voturi. 
Vi-i prezentăm mai jos pe acești elevi de excepție, care au obținut rezultate foarte bune la învățătură în ultimul an școlar. Cei mai mulți sunt de la Grigorescu, 14 la număr, urmați, din punct de vedere numeric, de elevii de la Forestier și Energetic, fiecare dintre cele două licee amintite cu câte 8 elevi.  Colegiul Tehnic ”Constantin istrati” are doar un elev beneficiar al acestor burse de excelență. 

COLEGIUL NATIONAL „NICOLAE GRIGORESCU“
APOSTOLESCU ŞTEFAN
CIUDIN ANDREEA
CIUTACU IOANA
CONSTANTIN IOAN MIHAI
CORNEANU MIRUNA
DOGARU ANDREEA
MANOLE RUXANDRA ANA MARIA
MOCANU IOANA
NEAGOE IONELA DENISA
NICA IULIA ANDREEA
OLTEANU EVA MARIA
ROŞU TEODORA
TĂNASE TEODORA ŞTEFANIA
TUREAC ADRIAN ŞTEFAN

COLEGIUL TEHNIC „CONSTANTIN ISTRATI“,
IORGA ALEXANDRU

COLEGIUL TEHNIC FORESTIER
BELDIANU FLORINA ELENA
BOBESCU MARIA MIHAELA 
DIACONU GABRIELA OANA
DIACONU IONUŢ MADALIN
MILU ALEXANDRA MIHAELA
MIREANU ANDREI
STOICA MIHAI RĂZVAN
TOADER RALUCA ANDREEA

LICEUL TEHNOLOGIC ENERGETIC
ALEXANDRU VICTOR ANDREI
ALDESCU ANDREEA
BĂDESCU ŞTEFAN IRINEL
BÎJA IOANA RALUCA
CĂRĂUŞ DENIS VICTOR
DOBRE NICOLETA BIANCA
DUMITRICĂ RAREŞ ALIN
PEPENE CONSTANTIN ANDREI

Blocul de necesitate este aproape și totuși departe de finalizare

Blocul de necesitate, situat în imediata vecinătate a blocurilor de la IRA, are 16 garsoniere și 56 apartamente cu două camera. El fost construit  de o companie din Botoșani, firmă care a mai realizat lucrări de investiții publice în municipiul nostru, de-ar fi să amintim doar amenajarea Parcului Milia. Blocul a fost într-adevăr construit integral, adică nu doar la exterior, ci și la interior, cu toate finisările aferente. Investiția se ridică la valoarea de 9,5 milioane lei fără TVA. Singura problemă ar fi că încă nu s-au realizat branșamentele la utilități: apă, gaze, energie electrică. 


Conform contractului de execuție, imobilul trebuia să fie gata în luna august a acestui an, iar constructorul a cerut și a obținut de la conducerea Primăriei o păsuire de o lună. Probabil până la sfârșitul anului, se va încerca finalizarea clădirii ce va găzdui provizoriu locuitorii fiecărui bloc de locuințe cu bulină roșie, adică dintre cele cu risc seismic major, ce vor fi supuse unor lucrări de consolidare și reabilitare.  Nu s-ar spune, la prima vedere, că branșarea la utilități a unui bloc de locuințe ar fi o problemă importantă. Și totuși problema nu este ușor de rezolvat, deoarece imobilul este deja înconjurat de clădiri importante (blocuri de locuințe, supermarketul Kaufland), iar branșamentele nu au fost aduse până aproape de blocul de necesitate încă înainte de începerea lucrărilor de ridicare a acestuia. Din cauza presiunii scăzute, blocul nu poate fi racordat la rețeaua de apă de pe Bulevardul Nicolae Bălcescu. El nu poate fi racordat nici la rețeaua de pe strada Sălaj, deoarece ar trebui să se intervină prin curtea și parcările de la Kaufland. Constructorul, în colaborare cu autoritățile administrației locale, încearcă să găsească o soluție durabilă pentru branșarea rapidă a utilităților. Depășirea termenului de prelungire a finalizării tuturor branșamentelor nu ar trebui să neliniștească prea tare edilii orașului, dacă iarna nu s-ar apropia cu pași repezi. Or, se știe, în anotimpul rece, orice mutare dintr-o locuință în alta este mult mai anevoioasă. Poate că seismul de luna trecută, de 5 și ceva pe scara Richter, va impulsiona lucrurile… (A.B.)

Noul lider al PSD Câmpina este Mihaela Voicilă

Miercuri, pe 5 octombrie, în Sala Mică a Casei Tineretului, a avut loc ședința de alegeri a noii conduceri a organizației municipale a PSD.  Vechiul Birou de Conducere al PSD Câmpina, în frunte cu fostul viceprimar Ion Dragomir, fusese schimbat de către conducerea județeană a partidului pe 16 iunie 2016, fiind înlocuit cu unul provizoriu, condus de Mihaela Voicilă, vicepreședinte al PSD Prahova. 


Schimbarea de putere de atunci s-a făcut pașnic, așa cum tot pașnic s-a făcut și alegerea în mod statutar a noii conduceri, miercuri seara, la Casa Tineretului. La eveniment au participat președintele PSD Prahova, Bogdan Toader, președintele executiv al filialei județene, Cornel Nanu, vicepreședinții Fabioara Ionescu, Emanoil Savin, Rareș Enescu și Andrei Nicolae. De remarcat, absența din sală a fostului președinte al social-democraților câmpineni, Ion Dragomir. Conferința de alegeri a început la ora 18.00 și a durat trei ore. Pentru funcția de președinte al PSD Câmpina au candidat Mihaela Voicilă  și consilierul municipal Livia Lupu. A câștigat Mihaela Voicilă cu 47 de voturi. Diferența de voturi nu a fost mare, contracandidata sa întrunind 43 de sufragii. În continuare, s-a supus votului a doua funcție a organizației, cea de președinte executiv, castigată fără probleme de Livia Lupu. Din Biroul Local de Conducere mai fac parte 10 vicepreședinți, un secretar, un trezorier și patru membri. Dintre cei 10 vicepreședinți ai organizației, deocamdată dorim să-l amintim doar pe Andrei Duran, președintele TSD Câmpina. Liderul tinerilor social-democrați din municipiu reprezintă suflul înnoitor din conducerea PSD Câmpina, organizație în fruntea căreia tinerii au ajuns foarte greu în ultimul deceniu. (A.B.)

Proiect cu finanţare europeană pentru restaurarea Muzeului „B.P. Hasdeu“

La ultima lor ședință ordinară, aleșii câmpinenilor au aprobat indicatorii tehnico – economici pentru proiectul “Restaurarea, dotarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al obiectivului de patrimoniu Muzeul Memorial B.P.Hasdeu”, un proiect depus pentru finanțare europeană, care face parte din Programului Operaţional Regional 2014 - 2020, Axa prioritară 5 – Îmbunătăţirea mediului urban şi conservarea, protecţia şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural. Valoarea totală a investiției  este de 15.833,379 mii lei, inclusiv TVA, iar durata lucrărilor de execuție va fi de 36 de luni. Vor fi restaurate  Muzeul Memorial (categoria de importanță – deosebită), dar și depozitul de carte, un grup sanitar și cabina de la poarta cea mare, de intrare în muzeu.                     
Castelul „Julia Haşdeu” a fost construit între anii 1893 şi 1896 de către savantul B.P.Hasdeu după planuri  pe care le-a desenat el însuşi, în memoria fiicei sale decedate, planurile finale fiind întocmite de către  catre arhitectul Toma Dobrescu. Execuţia lucrării a fost coordonată de către inginerul N. Angelescu, iar inaugurarea ca muzeu/loc de pelerinaj a  avut loc la data de 2 iulie 1896, castelul fiind sfinţit în acea zi de către episcopul Argeşului, Ghenadie Petrescu.


În prezent terenul pe care sunt amplasate construcţiile face parte din domeniul public al Municipiului Câmpina şi se află în zona de protecţie a monumentului istoric.  
Imobilul din B-dul Carol I, la numărul 199, este monument istoric, încris la poziția 451 din LMI 2015 cu indicativul PH-II-m-A-16395 cu numele Castelul Iulia Hasdeu, azi, Muzeul Memorial “B.P.Hasdeu”.
În cei 123 de ani de când a fost construit castelul, imobilul a suferit  12 seisme cu intensitate semnificativă (magnitudinea mai mare de 6), dintre care două de mare intensitate: primul  pe data de 10/XI/1940, iar al doilea pe 04/III/1977. Castelul a fost grav afectat de seismul din 1977, restaurarea acestei clădiri încheindu-se abia în anul 1994. De atunci până în prezent, au reapărut degradări specifice acţiunii seismice, degradări sub formă de fisuri la capetele şpaleţilor de zidărie dintre ferestre, acestea fiind stabilizate în prezent.
În urma unor reparaţii şi restaurări executate între 1958 și 1964 (după trecerea castelului în 1957 în proprietatea Statului),  la 9 aprilie 1965, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” era inaugurat, împlinindu-se dorinţa ateneiştilor, organizarea şi funcţionarea lui fiind în grija Muzeului Regional de Istorie Ploieşti, condus de profesorul Nicolae Simache. 
Cutremurul din 1977 a afectat grav edificiul, motiv pentru care a fost scos din circuitul touristic, pentru a fi supus unor reparații  capitale. 
În 1984 se înfiinţa Complexul Muzeal Prahova ce reunea toate muzeele din judeţ. Acesta dispărea în 1990, desprinzându-se din el trei muzee de importanţă judeţeană, aflate în subordinea Consiliului Judeţean Prahova: Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie, Muzeul Judeţean de Artă şi Muzeul de Ştiinţele Naturii. În subordinea primului a rămas secţia muzeală câmpineană, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu”, redeschisă pentru public, parţial, în 1994 şi integral, la 25 februarie 1995, deşi lucrările de restaurare nu s-au încheiat atunci, rămânând până în zilele noastre nefinalizate. Această situaţie a apărut pe fondul discuţiilor legate de modificarea aspectului cupolei edificiului, dar şi din lipsa unei susţineri financiare adecvate. Acestă lipsă a fost motivul ce a stat la baza solicitărilor noastre către Consiliul Judeţean Prahova, de a propune şi vota trecerea Muzeului Memorial „B.P.Hasdeu” din proprietate şi administrare judeţeană în proprietate şi administrare locală. Castelul Iulia Hasdeu se afla din 1957 în proprietate locală, dar  nu și muzeul, adică patrimoniul şi personalul muzeului.  
La 1 ianuarie 1999, în urma Hotărârii nr.52/23 decembrie 1998 a Consiliului Judeţean Prahova, Muzeul Memorial „B.P.Hasdeu” trecea în subordinea Consiliului Local Câmpina.
Castelul intră într-un lung proces de consolidare, deoarece a fost puternic afectat de cutremurul din 4 martie 1977, care durează până în anul 1994. Ritmul lucrărilor a fost grăbit datorită implicării Inspectoratului pentru Cultură Prahova, ale Consiliului Municipal Câmpina, ale Muzeului de Istorie şi Arheologie şi ale Fundaţiei “Hasdeu”. La data de 17 iunie 1994, Muzeul Memorial “B.P.Hasdeu” este deschis parțial şi apoi la 25 februarie 1995, el este pus în întregime la dispoziţia publicului vizitator, deşi lucrările de restaurare nu se sfârşiseră.
În anul 2009 uşa de la intrarea principal a fost repusă în funcţiune, iar frontonul portalului de la intrare a fost, de asemenea, restaurant. 
În prezent, clădirea se află într-o stare moderată de degradare a elementelor structurale şi nestructurale, avarii datorate atât cauzelor seismice dar mai ales, neseismice.
Din cauze seismice, se observă  fisuri orizontale foarte subţiri în rosturile de la bază.
Cauzele neseismice care au degradat structura de rezistenţă sunt:
- Piatra calcaroasă de pe faţadă şi de la placajele exterioare se prezintă cu multe depuneri de murdărie aderentă, fisuri, fracturi, lacune, fragilizări, pete de rugină, vopsea, văruieli, mortare diverse şi vegetaţii biologice;
- Igrasie şi infiltraţii la partea  superioară a pereţilor, indusă de neetanşeitatea învelitorii, problemă a cărei rezolvare s-a incercat prin lucrările de reabilitare efectuate în anul 2013;
- Pe alocuri, există porţiuni în care lemnul şi-a pierdut capacitatea de etanşeizare datorită deformării acestuia în contactul prelungit și alternant cu ploaia sau uscăciunea.
- Fisuri superficiale și pete de umiditate datorate apelor pluviale, precum și rezultate din uzuri funcționale. Există probabil degradări de profunzime ale suportului, acoperite la intervențiile anterioare, greu de apreciat ca amploare în suprafață și profunzime.
Clădirea care adăposteşte astăzi biblioteca şi arhiva Muzeului memorial B.P.Hasdeu” a fost achiziţionată odată cu terenul cumpărat de către B.P.Hasdeu în anul 1893, aceasta fiind construită înaintea momentului respectiv. În această casă la data de 25 august 1907, B.P.Hasdeu s-a stins din viaţă. În prezent, clădirea se află într-o stare moderată de degradare a elementelor structurale şi nestructurale, avarii datorate atât cauzelor seismice dar mai ales, neseismice. (A.B.)

Societatea Filarmonică din Câmpina vă invită la concert

Societatea Filarmonică din Câmpina vă invită sâmbătă, 15 octombrie, la ora 12.00, în sala mare a Casei de Cultură „Geo Bogza“, la un concert dedicat memoriei celor 28 de membri ai Filarmonii care au trecut în nefiinţă. 
Orchestra Filarmonicii va fi condusă de dirijorul Ladislau Csendes. 
Solişti: Lucia Petroianu (oboi), Ladislau Csendes, Corina Bura, Mioara Moroianu (vioară), Petra Pană (flaut), Viniciu Moroianu (pian), Ştefana Tiron (soprană). 
În program: J.S.Bach - Concert pentru vioară şi oboi în Re minor BWV 1060; J.S. Bach - Concert pentru vioară Nr 1 în La minor BWV 1041; J.S.Bach - Concert Brandenburgic Nr 5  în Re major pentru flaut, vioară şi pian BWV 1050; J. Haydn Benedictus din Missa Brevis în Si bemol major.
Intrarea este liberă.

Camelia Tache, artist plastic: „Culoarea este o necesitate. Nimeni nu îşi doreşte o lume în alb şi negru”

Camelia Tache s-a născut în oraşul nostru în anul 1961 şi este membru al Uniunii Artiştilor Plastici, sucursala Câmpina. Este unul dintre artiştii locali de valoare, în lucrările căruia natura prinde viaţă printr-o cromatică absolut hipnotizantă. Ghidată de propria sensibilitate, Camelia Tache reuşeşte, în fiecare tablou, să transmită emoţie, profunzime şi ideea reîntoarcerii la esenţa frumosului, fiind o adevărată binecuvântare să vezi lumea prin ochii săi.


-  Cine v-a insuflat dragostea pentru pictură?
- Pasiunea pentru universul cromatic s-a aprofundat odată cu intrarea la liceu. Talentul este ereditar, atât mama, cât și bunica din partea mamei cochetând cu lumea fascinantă a culorilor. Pe lângă moștenirea maternă, dragostea pentru culoare a fost cultivată de profesori de excepție precum: Dan Strâmbu, Sergiu Rugină și Cornelia Dedu, cu care am rezonat cel mai bine. Până în clasa a VIII-a, desenul era pentru mine un joc de copil, iar viitorul învăluit în incertitudine. Dându-mi seama că trebuie să mă îndrept acolo unde îmi place cel mai mult, m-am gândit la Liceul de Muzică și Arte Plastice din Ploiești, actualul liceu „Carmen Sylva”. La sfatul profesorului de franceză, Emanoil Toma, am făcut în ultima clasă de gimnaziu pregătire în vederea admiterii la liceul visat. Doamna profesor și pictor Cornelia Dedu a fost cea care m-a inițiat în tainele nesfârșite ale culorii. Liceul mi-a deschis orizonturi neașteptate, învățând desen, grafică, artă decorativă, modelaj, pictură. Dintre toate, pictura mi s-a părut calea cea mai elocventă de exprimare a nuanțelor sufletului meu. Astăzi sunt membru U.A.P. (Uniunea Artiștilor Plastici, sucursala Câmpina). 
- Aveţi un fel anume de a gândi arta?
- Consider că felul meu de a gândi în artă este influențat într-o oarecare măsură de Școala de la Ploiești, aflată sub egida unor personalități ca Dan Platon, Doina Moisescu, Sergiu Rugină, Victor Munteanu. Mă bazez pe subordonarea culorii luminii și încerc să dinamizez tabloul, astfel încât să dau privitorului senzația de fereastră spre o nouă lume. Cu cât sunt mai mulți cei care empatizează cu o realitate cromatică, cu atât pictorul se simte mai împlinit.
- Ce se află în centrul universului d-voastră artistic?
- Precum poeții romantici, universul meu artistic se construiește în jurul naturii. Natura e văzută ca un prieten care îmi reveleză înțelesuri noi de lumină și culoare.
- Acesta să fie motivul pentru care în picturile dvs. predomină florile?
- Pentru mine, florile sunt expresia totală a frumuseții naturii. Capacitatea lor de metamorfozare de la un anotimp la altul e impresionantă pentru orice pasionat de frumos și de meditație. Florile sunt prelungiri ale căldurii și luminii solare; sunt mesageri ai optimismului pentru fiecare dintre noi.


- Peisajele ocupă, de asemenea, un loc aparte în creaţiile dvs. ...
- Peisajele sunt cadrul ideal pentru mesagerii mei florali. De asemenea, indiferent de anotimp, un peisaj invită la calm sufletesc și detașare. Privind printre ramurile arborilor, mă simt plină de optimism. Îmi plac mult lanurile de grâu pigmentate cu maci roșii pe care le admiram încă din liceu pe drumul Câmpina – Ploiești.
- Dacă ar trebui să daţi o definiţie pentru culoare, care ar fi aceea?
- Culoarea este o necesitate pentru fiecare dintre noi. Nimeni nu își dorește o lume în alb și negru. De asemenea, culorile au semnificații profunde la care oamenii se raportează încă din vremuri străvechi. Cromoterapia are efecte benefice asupra sănătății ființei umane.
- Aveţi o culoare preferată?
- Un pictor nu are o culoare preferată, găsind în fiecare o scânteie de frumusețe. Conform teoriei culorilor, lucrez cu roșu, galben și albastru, acestea fiind culorile esențiale și folosesc și câteva culori de pământ, obținând o largă paletă cromatică.


- În ce constă, după părerea dvs., originalitatea unui artist?
- Cred că originalitatea unui artist e evidentă în modul în care redă lumea pe care o percepe. Ideal este să nu ne inspirăm din reprezentările celorlalți și să încercăm să ne creăm propria viziune despre lume. Arta este prin definiție subiectivă. Când pictez, sunt conștientă că dau viață mai multor lumi parelele: lumea pe care o văd eu, lumea redată de mine prin culoare, lumea pe care o percepe privitorul și poate lumea despre care privitorul povestește unui prieten.
- Transpare din lucrările dvs. o corespondenţă între actualitatea artistică şi tradiţional. Este un proces dificil în actul creaţiei sau totul vine de la sine?
- Prin jocul de lumini și umbre colorate, am tangență cu pictorii impresioniști. Încerc să aduc în actualitate maniera respectivă, trecând-o prin filtrul personal. Nu este un proces dificil, ghidându-mă mai mult după propria sensibilitate.
- Cât timp dedicaţi picturii? 
- Pictez atunci când am timp, iar realizarea unui tablou poate dura mai mult sau mai puțin, în funcție de starea emoțională în care mă aflu. Există și considerente de ordin tehnic, cum ar fi dimensiunea tabloului sau subiectul abordat.
- Ce apreciază în mod deosebit cei care vă achiziţionează tablourile?
- Cumpărătorii sunt atrași de luminozitatea picturilor mele și aplicarea culorii pe pânză cu cuțitul. Pictura mea le place foarte mult și copiilor, care își conving părinții să cumpere un tablou de-al meu. În esență, lucrările mele sunt expresia sincerității și sensibilității mele. Mă bucur că există oameni care rezonează cu acest tip de sensibilitate.
- Lucraţi la comandă? Se întâmplă să aveţi cerinţe pe o anumită temă?
- Nu lucrez la comandă. În primul rând, pictez pentru satisfacția mea, iar tablourile îmi sunt cumpărate doar de cei care îmi apreciază stilul.


- La ce expoziţii aţi participat?
- Majoritatea expozițiilor la care am participat au fost colective. Aceste expoziții au fost organizate de Casa de Cultură „Geo Bogza” din Câmpina și de Muzeul Hasdeu. Am expus și anul acesta în centrul orașului, la Zilele Toamnei. De asemenea, de câțiva ani, în cadrul programului „Artele în stradă”, susținut de Primăria Câmpina și de Casa de Cultură „Geo Bogza”, expun „la Ceas” alături de alți pictori câmpineni. În perioada 11 – 15 octombrie 2016, tablourile mele sunt expuse la Centrul de Informare Turistică din Câmpina. Doritorii încă pot vedea tablouri de-ale mele și la Casa de Cultură, unde am expus câteva lucrări într-o expoziție colectivă.
- Faceţi parte dintr-o familie de artişti. D-voastră pictaţi, soţul sculptează, iar fiica scrie. Se întâmplă să vă influenţaţi, să vă inspiraţi unii pe alţii?
- Într-adevăr, suntem o familie de artiști. Cu toate acestea, nu se întâmplă să ne influențăm reciproc. Soțul meu, Lucian Tache, a donat Bibliotecii Municipale Câmpina bustul savantului C.I. Istrati, Casei de Cultură bustul lui Geo Bogza, iar Școlii B.P. Hasdeu a donat trei busturi, reprezentând membrii familiei Hasdeu. Fiica mea, Anastasia Tache, a câștigat numeroase premii de poezie în toată țara: Botoșani, Brăila, Iași, București, Bacău etc. De asemenea, a câștigat premiul „Cartea anului 2014” în Câmpina și este autor pentru „Literatura de azi”, revistă online aflată sub egida Uniunii Scriitorilor. 
- Care sunt pictorii d-voastră preferaţi şi care este tabloul care vă impresionează cel mai mult?
- Pictorii mei preferați sunt Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ștefan Câlția, Yuko Nagayama, Gustave Klimt și Valentin Serov. De asemenea, îmi plac impresioniștii, în special Claude Monet. Tabloul meu de suflet se numește „Cele trei vârste ale femeii” de Gustave Klimt, pentru că este expresia feminității absolute în evoluția ei.
- Cum v-aţi descrie ca artist?
- Sunt un pictor dedicat care încearcă să progreseze în permanență.
Andreea Ştefan

Aniversarea Bibliotecii Municipale, eveniment major în peisajul cultural câmpinean

În urmă cu mai bine de un secol, un comitet avându-l preşedinte pe B.P. Hasdeu prelua donaţia de carte a doctorului C.I. Istrati şi a altor donatori, înfiinţând o bibliotecă în lăcaşul Şcolii de băieţi nr. 1 condusă de excepţionalul dascăl, învăţătorul Anastasie Scripcă. 
La începutul regimului comunist, se instituise o foarte severă cenzură asupra cărţilor publicate în perioada interbelică, mai ales a celor apărute la Editura Fundaţiilor Regale. Eram elev în clasele primare când cele patru învăţătoare de atunci, doamnele Alanchi, Botez, Georgescu şi Răvoianu, cu un enorm catalog ce cuprindea lista cărţilor interzise, alegeau din rafturi volum după volum şi strângeau în mijlocul clasei un uriaş morman de cărţi, între care şi multe ediţii din clasicii noştri – Eminescu (articolele politice), Alecsandri, Coşbuc, Vlahuţă. Două vagoane cu cărţi confiscate şi din bibliotecile particulare au ajuns astfel în Gara Câmpiniţa, de unde au fost trimise la topit în fabricile de hârtie. 


Biblioteca locală a traversat perioada comunistă păstrând pe lângă cărţile din perioada proletcultistă şi multe cărţi valoroase. Din 1949 şi până în prezent, Biblioteca Municipală s-a îmbogăţit permanent, deţinând în prezent 82.000 de volume, dintre are 11.000 aparţin secţiei de carte în limba engleză. În cadrul bibliotecii mai funcţionează totodată şi o secţie de carte pentru copii.
În ultima zi a lunii septembrie, Biblioteca Municipală „Dr. C.I. Istrati” a aniversat 110 ani de când este prezentă în viaţa oraşului şi 67 de ani de când funcţionează în actuala clădire, aducând o contribuţie importantă la consolidarea dragostei pentru carte şi lectură în rândul câmpinenilor. 


Evenimentul, foarte bine organizat, a început cu un recital de vioară şi a continuat cu o prezentare făcută de subsemnatul despre drumul străbătut de biblioteca noastră timp de un veac. A urmat momentul mult aşteptat al înmânării premiilor pentru cei mai fideli cititori, elevi şi adulţi, care au primit premii în cărţi, însoţite de diplome. Aceştia sunt: Sidonia Silveanu, Larisa Elena Iancu, Drăguşin Mariana, Radi Nicoleta, Brebeanu Laurenţiu, Voicu Iulia, Veliche Andrei, Bumbăcea Andrei Sergiu, Honciu Vlad şi Boşilcă Sebastian, cel mai tânăr cititor premiat având în jur de 7-8 ani. 
Festivitatea a continuat cu lansarea unor cărţi care au văzut lumina tiparului cu sprijinul Bibliotecii şi al Consiliului Local. Protagoniştii acestui moment au fost d-nele Venera Badea (autoarea volumului de poezie „Dincolo de cuvinte”) şi pictoriţa Corina Chirilă, cea care cu mult har a ilustrat acest volum, dar şi Florin Dochia, autorul volumului „Stare de lectură (2)”, carte ce cuprinde texte de critică literară publicate de scriitor, în ultimii doi ani, în diferite reviste de cultură din România. 


Eruditul şi talentatul poet Florin Dochia a prezentat în continuare volumul „Cântece de lăutar pribeag” semnat de Ştefan Al. Saşa, care a absentat motivat, fiind prezent la un festival de poezie la care a fost premiat. Saşa a lăsat însă un foarte izbutit rondel dedicat aniversării bibliotecii şi un CD cu melodii interpretate de el, ştiut fiind faptul că este şi un strălucit muzician. Poetul şi eseistul Codruţ Radi a citit şi el un eseu dedicat acestuia. 
Florin Dochia a continuat expunerea prezentând cartea d-nei Elena Corina Cernica, „Mit şi simbol în proza fantastică românească. I.L. Caragiale, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu”. Excelente amfitrioane, directoarea Bibliotecii, Liliana Ene şi colegele sale au oferit publicului numeros o trataţie apetisantă în cadrul intim al sălii de lectură.
Alin CIUPALĂ

Cu 19 goluri marcate în ultimele două etape, CS Câmpina defilează în Campionatul Judeţean de Juniori A

În ultimele două etape, disputate acasă cu Avântul Măneciu (sâmbătă, 1 octombrie) şi în deplasare cu Tricolorul Breaza (duminică, 9 octombrie), CS Câmpina şi-a consolidat poziţia de lider în clasament, câştigând ambele meciuri cu un total de 19 goluri marcate şi niciunul primit.
Dacă în partida cu Avântul Măneciu, elevii lui Roberto Opaţchi au înscris de nu mai puţin de 14 ori în poarta adversarilor, în deplasarea de la Breaza randamentul echipei a fost mai scăzut (dacă se poate spune aşa), cu numai 5 goluri marcate, unul în prima repriză (Badea, min. 40) şi patru în cea de-a doua (Stancu – min. 52, 57 şi 60, Cordoş – min. 74). 


Singura surpriză neplăcută a meciului a fost absenţa brigăzii de arbitri, care din motive necunoscute nu şi-a onorat delegarea de la Breaza, partida fiind condusă la centru de un oficial al staff-ului gazdelor. 
După cinci etape, CS Câmpina, echipa reprezentativă a oraşului nostru, ocupă în continuare locul I în clasament cu 15 puncte şi un golaveraj de 36 – 0.


Antrenorul Roberto Opaţchi a folosit în deplasarea de la Breaza următoarea formulă de joc: Buţă, Julan, Rece, Banu, Catrina, Badea, Râjnoveanu, Micuţă, G. Dumitru, D. Dumitru, Stancu. Au mai jucat: Bica, Ştefan, Sărăţanu, Vlad şi Cordoş.
Rezutatele etapei a V-a:
Tricolorul Breaza – CS Câmpina 0-5
CS Cornu – Petrolistul Boldeşti 1-3
Gloria Vâlcăneşti – Unirea Urlaţi 3-7
CS Brazi – Avântul Măneciu 6-0
CSO Slănic – Viitorul G. Vitioarei 0-5
Următoarea etapă va avea loc sâmbătă, 15 octombrie, cu următorul program:
CS Câmpina – CS Brazi
Unirea Urlaţi – CS Cornu
Avântul Măneciu – Gloria Vâlcăneşti
Petrolistul Boldeşti – CSO Slănic
Viitorul G. Vitioarei – Tricolorul Breaza
Clasament: 1. CS Câmpina (15 puncte); 2. CS Brazi (12 p); 3. Unirea Urlaţi (12 p); 4. Petrolistul Boldeşti (9 p); 5. Viitorul G. Vitioarei (9 p); 6. CSO Slănic (6 p); 7. Tricolorul Breaza (6 p); 8. CS Cornu (6 p); 9. Gloria Vâlcăneşti (0 p); 10. Avântul Măneciu (0 p).