18 octombrie 2016

Stâna de pe Muscel, un poluator care ascunde multe mizerii?

La finalul ultimei ședințe a Consiliului Local Câmpina, la punctul Diverse, consilierul municipal Constantin Cândea a atras încă o dată atenția asupra neregulilor care se întâmplă la Stâna Muscel, situată în vîrful dealului cu același nume. Problema respctivă a ridicat-o de la prima ședință a noului legislativ municipal, din luna iulie 2016, dar acum vorbele și acuzele sale erau mult mai grave. Acestea din urmă făceau referire la lipsa totală a normelor de protecție a mediului înconjurător în activitatea stânei, la nerespectarea perioadelor legale de pășunat, având ca urmare dispariția vegetației de pe suprafețe întinse ale pajiștilor de odinioară, la poluarea neîntreruptă, vizibilă mai ales după ploi abundente, pe care o produc dejecțiile adunate de la prea multele animale crescute în Stâna Muscel, dejecții aduse de torenți la vale în grădinile de la poalele dealului, dar și pe străzi. Toate mizeriile aduse de apele torenților infestează nu doar aerul, ci și vegetația acestui cartier liniștit și curat, considerat cândva select, chiar rezidențial, dacă luăm în calcul numărul mare de vile ale potentaților locali sau ale celor din Capitală care s-au ridicat pe aceste locuri. 
Constantin Cândea, fost director al Școlii de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr”, fost șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Prahova, azi pensionar, este un cunoscător al domeniului penal, iar avertismentele din finalul intervenției sale au așternut liniște peste sala de ședințe: „Dacă executivul  nu ia măsuri pentru pedepsirea responsabililor și îndreptarea situației, mă voi adresa organelor penale și tuturor instituțiilor abilitate să ia măsuri pentru a opri mizeriile și inegalitățile care se ascund în spatele acestei stâne. O stână din cauza căreia viața multor locuitori ai cartierului Muscel a ajuns un chin, iar în unele perioade, chiar un calvar.” 
Intervenția lui Constantin Cândea ne-a determinat să pornim o anchetă jurnalistică, aflată în curs de desfășurare. Vă prezentăm mai jos prima parte a reportajului realizat la stâna de pe Muscel, cu punctele de vedere ale consilierului Cândea, urmând ca în numărul viitor al Oglinzii, să publicăm partea a doua a demersului nostru gazetăresc, care va conține și opinia altor locuitori ai cartierului, dar și punctul de vedere al conducerii stânei. 



Concesionarea unor pajiști de 87 de hectare

La începutul anului 2013, Consiliul Local Câmpina a aprobat concesionarea unor pajiști în suprafață totală de 87 de hectare, situate în partea nordică a municipiului, la marginea cartierului Muscel.  În studiul de oportunitate și în caietul de sarcini au fost înscrise o mulțime de clauze și obligații, multe dintre ele nefiind însă respectate de către cel care a câștigat licitația deschisă, Cătălin Mihart, un cunoscut om de afaceri local.  
Din studiul de oportunitate, aflăm că suprafata celor 87,50 ha este constituită din mai multe trupuri (perimetre). In perimetrul suprafetei ,,La Popi - Rezervoare Apus“ - Varful Muscelului se afla amplasata stana, care, pe o suprafata de 0,12 ha cuprinde: o camera pentru ingrijitori, o camera pentru depozitatul alimentelor, a casului/branzei si a obiectelor necesare activitatii de la stana, un saivan acoperit pentru adapostirea animalelor si o strunga cu platforma betonata, destinata mulsului oilor. Accesul de la stana (situata in parcela ,,La Popi - Rezervoare Apus“ – Varful Muscelului) la pasune se face in mod direct pentru trupurile Popi - Rezervoare Apus, Plaiul Oilor - Rezervoare Rasarit si Parcela Mare. Pentru trupurile de pasune Belciu I si II, se va utiliza urmatorul traseu: str.Drumul Taberei, str.Voila, str.Buciumului, Drumul forestier Belciu, iar pentru trupurile de pasune Caprarete Apus si Rasarit se va utiliza urmatorul traseu: str.Drumul Taberei, str.Voila, Aleea Silvicultori. Prevederile caietului de sarcini obligau la asigurarea întreținerii corespunzătoare a pajiștilor și ridicarea potențialului productiv al acestora, dar conțineau și măsurile ce trebuie respectate pe timpul sezonului de pășunat al fiecărui an. Prețul minim de pornire a licitației  a fost stabilit la 25,20 lei RON/ha/an (fara T.V.A). Foarte important, caietul de sarcini prevede că pajiștile sunt propuse concesionarii prin licitatie publica, in vederea realizarii pășunatului, in principal pentru ovine, dar și pentru bovine si cabaline, proprietatea concesionarului. Concesionarul urma să achite inclusiv impozitele si taxele aferente terenurilor concesionate. 
Cuantumul redeventei rezultate in urma licitatiei avea să fie indexat anual cu rata inflatiei, in baza indicelui de inflatie comunicat de institutiile abilitate. Durata concesiunii se stabileste pe o perioada de 10 ani, incepand cu data incheierii contractului, in conditiile prevazute in caietul de sarcini si in contractul de concesiune. Astfel, pășunatul de primăvară și de toamnă se face numai în perioada 15 aprilie - 30 mai și 1 septembrie - 30 noiembrie. Concesionarul are dreptul de a inchiria parcelele de faneata crescatorilor de animale, pe perioada intreruperii activitatii de pasunat (1 iunie - 31 august), la tariful stabilit prin H.C.L., anual. 
Concedentul are urmatoarele obligatii: Sa asigure concesionarului o stare corespunzatoare a obiectului concesiunii; Sa informeze in scris concesionarul, cu minim 30 zile inaintea oricarei intentii de modificare a conditiilor din contract, posibil in cazul reconstiturii suprafetelor in baza legilor funciare cat si a unor sentinte judecatoresti.
Concesionarul are, la rândul său, mai multe obligații, dintre care amintim: - să asigure exploatarea prin pășunat rațional a terenului ce face obiectul concesiunii; - să respecte programul de pășunat, respectiv să pășuneze numai în perioadele 15 aprilie - 31 mai și 1 septembrie - 30 noiembrie; - să realizeze anual, pe cheltuiala sa, lucrări de curățare și igienizare a pășunilor, de eliminare a buruienilor toxice, precum și acțiuni contra eroziunii solului; - să execute mutatul strungilor și târlelor pentru a evita formarea noroiului și degradarea stratului fertil de sol;  - să execute toate actiunile sanitar – veterinare (îmbăieri, vaccinări, etc.) ce se impun prin normele sanitar - veterinare;  - să primeasca cu prioritate animalele crescatorilor de animale din localitate, la solicitarea acestora;  - sa nu primeasca animale care nu sunt crotaliate, indiferent de specie; - sa incheie contract scris cu crescatorii de animale din municipiul Câmpina, in momentul preluarii animalelor; - pășunatul in zonele limitrofe (paduri, pajisti, etc.), se va face pe raspunderea concesionarului; concesionarul are obligatia de a instrui personalul din subordine în vederea prevenirii incendiilor; - concesionarul este obligat să respecte încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, respectiv, minimum 207 oi. Costurile pentru realizarea amenajamentului se suporta de concesionarul care foloseste pajistea prin contract. Așa cum avea să constate o comisie a Primăriei Câmpina, Cătălin Mihart  nu și-a îndeplinit multe dintre aceste obligații. Pe de altă parte, și studiul de oportunitate prevede că prin concesiune se urmărește: - o mai buna utilizare a pajistii, prin ridicarea potentialului productiv al acesteia; - efectuarea la timp si in condiții optime a lucrarilor de intretinere si igienizare, in conformitate atât cu normele în vigoare, cât si cu programele de pășunat stabilite;  - efectuarea de lucrari de fertilizare, cu efect ameliorativ asupra însușirilor fizice, chimice și trofice ale solului.

„Patru ani am suportat mizeriile celor de la stână”

Constantin Cândea este ardelean la origine, dar după ce a fost adoptat de orașul Câmpina, prin  1970,  tot nu și-a pierdut proverbialul calm ardelenesc. Ne relatează cu un glas fără patimă cum au trebuit mulți dintre locuitorii străzii Muscel, dar și ai celor învecinate, să îndure patru ani calvarul mizeriilor scurse de la stâna din deal. Ne arată o înregistrare făcută de el însuși, cu o cameră personală, în care se văd foarte clar cum, în timpul unei ploi puternice, o mulțime de dejecții și de resturi putrezite de vegetație sunt aduse la vale, până în mijlocul străzii, de către apa unui torent format prin gradinile a doi vecini. Deasupra unui grilaj de fier prin care refulau apele torentului se formase un strat gros de spumă (probabil, de la chimicalele cu care se spală în incinta stânei), care părea chiar un strat de zăpadă. Dacă nu se rezolvă situația în cel mai scurt timp, interlocutorul nostru ne-a asigurat că va folosi filmul ca probă în fața organelor de cercetare penală,  către care va face o plângere penală. 


„Domnule, cartierul ăsta era liniștit și curat acum cinci ani”, ne povestește interlocutorul nostru. „Plutea în aer un ușor iz de balegă, uneori, în verile caniculare, cum miroase în satele noastre de munte, dar nu mirosea a hoit și a latrină, cum miroase astăzi, de la mizeriile animalelor de la stână. Conform caietului de sarcini, ar fi trebuit să existe la stână doar oi, vaci, cai, dar nu și porci, gâște și alte păsări, cum se întâmplă de fapt. Sunt convins că s-ar fi putut amenaja o stână în perimetrele Belciu I și Belciu II, dar nu s-a vrut, fiindcă era, probabil, prea departe, iar patronul stânei dorește, pesemne, să admire orașul de-acolo de sus. Ați văzut filmul. Atâtea mizerii nici la inundații nu vezi. Sunt multe mizerii la stână, dar și multe în spatele ei. Pentru că eu consider că este păgubos pentru municipalitate contractul încheiat cu Cătălin Mihart. Redevența anuală plătită de concesionar este de 2650 de lei, dar numai de la APIA, pentru cele aproape 90 de hectare, concesionarul primește subvenții în cuantum de 6-7 ori mai mare. Ca să nu mai zic că Primăria, înainte vreme, primea bani nu numai din taxele pentru pășunat, ci și din chiriile pentru parcelele cu fânețe închiriate locuitorilor străzii Muscel, care aveau aproape toți vaci, oi. Acum, nimeni nu mai crește animale, pentru că oamenii nu mai au unde să le ducă la păscut. Eu bănuiesc, subliniez, eu bănuiesc doar, însă nu am dovezi, ci numai indicii că s-au săvârșit și se săvârșesc lucruri necurate cu produsele acestei stâne, din care cred că se înfruptă multe persoane influente din oraș și din afara lui. Iar această bănuială este întărită de faptul că, vreme de patru ani, nimeni din conducerea acestui oraș, dar nici din instituțiile abilitate de la Ploiești, repet, nimeni nu a făcut măcar un control serios la această stână, mai ales că locuitorii cartierului au reclamat multe nereguli. Or, dacă s-au făcut controale, cum oare de nu au fost depistate aceste nereguli? Până la urmă, nu ne interesează unde ajung produsele acestei stâne, ci de ce concesionarul nu respectă, de patru ani, clauzele contractului de concesiune și nu își igienizează corespunzător spațiile din incinta stânei pe care s-a angajat s-o administreze conform legii. În plus, el nu respectă nici perioadele de pășunat prevăzute de lege, ceea ce a dus la dispariția vegetației de pe suprafețe întinse ale pajiștilor de odinioară. Pentru că pășunatul este practicat continuu, iar iarba nu mai poate să se regenereze în timpul verii, se întâmplă adeseori ca animalele să nu mai aibă unde să pască. Atunci, ciobanii lui Mihart, cu mult tupeu și multă nesimțire, își lasă animalele să pască în grădinile oamenilor, după ce găuresc gardurile acestor grădini. Am pățit-o chiar eu, într-o zi, când niște vaci păzite de doi ciobani au ajuns la mine în grădină printr-o spărtură făcută în gard de acei ciobani, care, culmea, atunci când le-am cerut socoteală, m-au acuzat că le-am furat vacile. L-am sunat pe viceprimarul Adrian Pițigoi și am lăsat telefonul deschis ca să audă cum mă agresau verbal ciobanii. Când a ajuns la fața locului, viceprimarul a decis să fiu amendat și eu, și proprietarul stânei, pentru că gardurile despărțitoare nu au fost făcute din materiale corespunzătoare. Fără comentarii... Am vorbit și cu alți vecini, uneori ne pare rău că ne-am mutat în acest cartier, a cărui imagine a suferit mult în ultimii ani. Aceeași deteriorare a imaginii o suferă, însă, și conducerea executivului local. Oamenii s-au săturat. Pentru că le-a ajuns cuțitul la os, iar mizeriile, până peste cap“. (A.B.) 

Editorial. ZGOMOTUL ȘI FURIA

Pe scena politică românească este război. Mai bine zis, nu pe scenă, ci în culise. PSD-ul și ceilalți aliați, mai pe față, mai mascat, lovesc în popor pe două căi: pe de o parte întăresc cât se poate privilegiile Castei, pe de altă parte gâdilă electoratul cu legi făcute să-i dea iluzia că partidul moare de grija lui. O fac fără cel mai mic efort de a-și disimula natura reală a acțiunilor. Legea plagiatelor, întoarcerea la considerarea lucrărilor „științifice” ale pușcăriașilor drept motive  de scurtare a pedepsei, un proiect de reducere a peste 100 de taxe (cu efecte perverse grave, vezi doar cazul taxei Radio-TV), legea dării în plată, legea convertirii creditelor în franci elvețieni, o propunere de ieftinire a unor medicamente etc. Iar în culise, faulturi și dinți sparți ca la Astana. 
Suntem într-un impas major de mentalitate și de soluții practice. Pe de o parte, politicul și-a dovedit caracterul profund nociv și periculos pentru viitorul nostru ca națiune și ca stat. Prin totala decuplare, sau de-a dreptul antagonism față de interesele noastre pe termen lung și chiar scurt, prin răsturnarea valorilor și instaurarea cleptocrației. Pe de altă parte, socialul, aflat într-o anomie absolută. 
Reacțiile la uciderea unui urs (atenție, nu „ursuleț”, cum se scrie manipulatoriu) au fost mult mai vehemente decît față de plagiatul lui Ponta, Tobă, Oprea et comp. Publicul se înfierbîntă pe chestiuni minore, ignorînd suveran faptul că avem raportul cel mai mare de politicieni cu dosare penale din Europa. S-a blocat, pentru a mia oară, sistemul informatic al cardului de sănătate. Enervare generală, suferințe inutile, muncă în plus pentru medici, explicații complicate de care nimeni nu are nevoie. Nu trebuie să fii informatician ca să înțelegi că sistemul este sub-calibrat și conceput într-un fel inutil complicat. A luat-o cineva pe urmele contractelor de acum mulți ani pentru a verifica de ce se blochează azi cardurile de sănătate (de care nici n-aveam nevoie, asta e altă poveste)? Din cîte știu eu, nimeni. Ei bine, nu am văzut reacții publice la această repetată dovadă de eșec, nu am văzut miniștrii și responsabilii de atunci întrebați ce și cum. Asta spune ceva? – cum zic ziariștii… Sigur că da. 
Miza jocului politic nu este la noi politică, ci economică. Și penală. De aceea duritatea luptei din culise, în contrast cu indiferența generală. 


Ultima mare polarizare din politica românească a fost cea dintre „băsescieni” și „anti-băsescieni”, atunci măcar lucrurile erau clare și confruntarea era vizibilă. Și spectaculoasă. Era circ destul pentru toată lumea. Acum, nici măcar circ nu mai este în această bălăcăreală generală, dar foarte tăioasă. Iată atacurile la adresa ministrului învățămîntului. Dacă vă uitați înapoi, vedeți că acest post – secundar în toate guvernele – a fost, paradoxal, dintre cele mai atacate. Omul acesta chiar a încercat să transforme un domeniu cheie și extrem de greu de reformat. Se pare că a deranjat mult. Și pe mulți. Pentru că a atins un domeniu „rezervat”, cel al viitorului. Ce s-ar întîmpla dacă reforma lui ar reuși? În cîțiva ani, numărul de votanți ai partidului-stat-de-dat-ajutoare-sociale-pe-spinarea-celor-care-într-adevăr-muncesc s-ar reduce drastic. Nu importul de formule seci, care în Occident s-au perimat de patru decenii, duce la schimbarea învățămîntului. Ci schimbarea radicală de perspectivă, de filozofie asupra umanului și socialului. 
Dl. Mircea Dumitru, în foarte scurtul interval de timp pe care îl are la dispoziție, încearcă măcar să urnească lucrurile în această direcție. Este ceea ce nu vor cu nici un chip dna. Andronescu și cohortele de oameni cu putere din sfera politică, mediatică, economică pentru care status quo-ul este singura politică acceptabilă. Acum, lor le e cald și bine și le curge lapte și miere de la chiuveta contractelor. Nu observați că din această pre-campanie, anemică și sinistră cum e ea, lipsește cuvîntul schimbare? Vom avea, aproape cu siguranță, o continuitate modernă, cu un popor tot mai fericit că poate „socializa” la mall și tot mai inactiv social, sau activ pentru cauze minore care îi sunt „vîndute” ca esențiale și o clasă politică inexpugnabilă între zidurile ei de privilegii, pe care în curînd nu o va mai deranja nici măcar DNA-ul. Cu atît mai puțin ambasadele străine… 
Un filozof a scris acum multă vreme o lucrare numită „Un nou Ev Mediu“. Cam spre asta ne îndreptăm. O piramidă cu o ierarhie rigidă, în care baza muncește pentru a întreține vîrful. Dacă opriți cîteva minute zgomotul derutant și asurzitor al televizoarelor veți auzi că peste România domnește o tăcere înspăimîntătoare...
Christian CRĂCIUN

Modernizarea secției Pediatrie a Spitalului Municipal

La câteva luni de la modernizarea Ambulatoriului său de specialitate, Spitalul Municipal intră iar în febra unor lucrări de reabilitare. De data aceasta este vorba despre modernizarea secției Pediatrie, a patra secție a spitalului din municipiul nostru care suportă un asemenea tratament, precedentele fiind, în ordine cronologică, ”Boli interne”, ”Chirurgie” și ”Obstetrică-ginecologie”. 


Conducerea Municipalului asigură că programul secției Pediatrie nu va fi afectat de lucrările investiției, al căror cost va fi asigurat cu fonduri de la bugetul local. Pentru această modernizare, Consiliul Local a aprobat alocarea a 800.000 de lei, sumă care trebuie să acopere și achiziționarea de mobilier și echipamente medicale de ultimă generație. Primăria Câmpina a ales ca o firmă din București să realizeze reabilitarea, deoarece constructorul respectiv s-a obligat să finalizeze toate lucrările pentru numai 450.000 de lei. Ca și în cazul reabilitării celorlalte secții ale spitalului, la început se va acționa în una dintre cele două aripi ale Pediatriei, serviciile medicale fiind oferite, cu aceeași calitate, în cea de-a doua aripă.  După o lună, lucrurile se vor inversa, astfel încât, până la finalul anului, secția de pediatrie va fi ca și nouă. (A.B.)

Consiliul Local a aprobat „Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice pentru Municipiul Câmpina”

Recent, consilierii municipali au aprobat un proiect de hotărâre inițiat de primarul Horia Tiseanu, prin care se care propunea “Programul de Îmbunătățire a Eficienței Energetice pentru Municipiul Câmpina”. Este vorba, practic, despre o aprobare pentru întocmirea unei  documentații al cărei scop este îndeplinirea obligației ce decurge din aplicarea art.9, alin.(21) și alin.(22) din Legea nr.121/2014 privind eficiența energetică, modificată și completată. 


Această lege stipulează:
„Art.9, alin.(21) - Autorităţile administraţiei publice locale din localităţile cu o populaţie mai mare de 20.000 de locuitori au obligaţia:
a) să întocmească programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice în care includ măsuri pe termen scurt şi măsuri pe termen de 3-6 ani, cu respectarea prevederilor art.6, alin.(14) lit.a) şi b);
b) să numească un manager energetic, atestat conform legislaţiei în vigoare, sau să încheie un contract de management energetic cu o persoană fizică autorizată, atestată în condiţiile legii, sau cu o persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condiţiile legii.
Art.9, alin.(22) - Programele de îmbunătăţire a eficienţei energetice prevăzute la alin. (20) şi alin. (21) lit. a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul pentru eficienţă energetică şi se transmit acestuia până la 30 septembrie a anului în care au fost elaborate”.
Programul de Imbunătățire a Eficienței Energetice pentru Municipiul Câmpina este un document obligatoriu pentru indeplinirea conditiei de eligibilitate pentru accesare fonduri  POR 2014-2020, Axa prioritara 3 – Sprijinirea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon, creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale, clădirile publice și sistemele de iluminat public.
Așadar, este vorba despre o procedură care, odată îndeplinită, va permite accesarea de către funcționarii primăriei a unor noi proiecte cu fonduri UE. (A.B.)

Primarul din Poiana Câmpina lucrează pentru transformarea comunei în stațiune

Prin turismul medical promovat de Baza de Tratament a Centrului Medical SanConfind, dar și prin alte atuuri pe care le deține localitatea pe care o păstorește (cum ar fi clima blândă, aerul curat și o geografie a locului aproape montană), primarul Alin Moldoveanu, așa cum a promis în aprilie 2015, la inaugurarea Spitalului SanConfind, a demarat procedura de obținere a statutului de stațiune balneară a comunei Poiana Câmpina. Practic, este vorba despre redobândirea acestui statut, deoarece, în anii interbelici, comuna era o bine cunoscută stațiune balneară, fiind renumită în toată țara datorită băilor sale sărate, amenajate prin captarea unui izvor cu o apă de o salinitate deosebită. De remarcat ar fi faptul că, într-un destin reparatoriu, același izvor este folosit și astăzi (desigur, cu mijloacele cele mai moderne și mai performante), de către Baza de Tratament și Recuperare Medicală SanConfind. 


Un bun prilej pentru succesul demersurilor sale l-a constituit Conferința ”Managementul destinațiilor - online și offline”, eveniment care s-a desfășurat, săptămâna trecută, la Brașov, sub egida Autorității Naționale pentru Turism. Participant la această conferință care a avut ca scop creșterea competitivității zonelor turistice din România , primarul Alin Moldoveanu i-a înmânat președintei ANT scrisoarea de intenție privind obținerea statutului de stațiune balneară pentru comuna Poiana Câmpina, document care prevede etapele premergătoare obținerii acestui statut de către localitatea în fruntea căreia Alin Moldoveanu a câștigat un al doilea mandat, la recentele alegeri locale. Edilul comunei este convins că atragerea unor oameni de afaceri importanți, interesați să investească în domeniul turismului, va îmbunătăți imaginea comunei și nivelul de trai al locuitorilor săi. (A.B.)

„Noi pentru Monica“, o campanie umanitară menită să-i redea unei femei şansa de a-şi duce mai departe visurile

Ne-am obişnuit să ne plângem tot timpul, cu sau fără temei, de greutăţile pe care le întâmpinăm, fie ele financiare, familiale ori de altă natură. Am devenit victimele propriilor noastre gânduri negre, pe care le alimentăm continuu, fiind tot mai puţin dispuşi ori capabili să vedem şi lucrurile frumoase care ne înconjoară. Am uitat nu doar că fericirea vine din lucrurile mărunte, dar nu mai ştim nici care sunt acestea. 
Monica Radu nu a uitat, ba dimpotrivă, de mulţi ani se luptă să-şi dovedească sieşi şi lumii că nimic nu-i imposibil atunci când păstrezi speranţa vie şi ai credinţă. 


Un accident de circulaţie, petrecut în urmă cu 20 de ani, a imobilizat-o într-un scaun cu rotile. În ciuda handicapului său locomotor, a dat naştere celor trei copii pe care îi creşte singură, merge la serviciu, conduce o maşină adaptată nevoilor sale, a publicat o carte şi are în continuare multe planuri. Dar pentru ca visurile ei să devină realitate, Monica mai are de trecut printr-o încercare. 
Afecţiunea de care suferă în prezent se numeşte siringomielie şi avansează rapid, riscând să îi paralizeze şi braţele în orice moment. 
Din acest motiv, trebuie să fie din nou operată la coloană, în afara ţării, intervenţie care costă 40.000 de euro şi în urma căreia îi va fi fixată coloana, astfel încât să permită lichidului din măduva spinării să circule normal. 
În urma campaniei „Noi pentru Monica“, s-a reuşit până în acest moment  strângerea a 11.889 de euro din cei 40.000 necesari, aşa că are în continuare nevoie de mult ajutor. Ajutând-o pe ea, ne ajutăm pe noi înşine să fim mai buni, mai pozitivi, mai deschişi la tot ce are frumos de oferit această lume. 
Monica Radu nu este doar o femeie de o frumuseţe şi gingăşie rare, nu este doar o mamă exemplară, este pentru noi toţi un exemplu de urmat. Monica este omul de la care poţi învăţa să vezi din nou lucrurile mărunte ce alcătuiesc fericirea. 

Puteţi dona pentru Monica Radu în conturile ING Bank:
EUR:RO93INGB0000999905246161
RON:RO44INGB0000999904516633

Câmpina a pierdut un prieten: scriitorul Ion Ochinciuc (1927 – 2016)

Născut în Basarabia, la Sculeni, pe malul Prutului, Ion Ochinciuc a purtat toată viaţa dorul de plaiurile lui natale. Provenea dintr-o familie înstărită; după ce pierduse toată averea în Basarabia, tatăl său a reuşit să se descurce bine şi în România, fiind ceea ce numim azi un întreprinzător. La Iaşi, unde au venit în refugiu, acesta a reuşit să devină proprietar pe un cinematograf aflat pe strada Lăpuşneanu şi să administreze diverse afaceri. Venirea regimului comunist i-a sărăcit însă din nou. Dl. Ion Ochinciuc moştenise de la tatăl său puterea de muncă şi darul de a se adapta uşor noilor vremuri. A făcut studii umaniste, terminând Facultatea de Filologie şi a început o frumoasă carieră în radio. Ani de zile a fost realizatorul emisiunii de succes „De toate pentru toţi”. A colindat toată ţara făcând diverse reportaje şi şi-a apropiat intelectuali valoroşi care i-au rămas prieteni pe viaţă. Între ei, actorul şi scriitorul Arcadie Donos, ziaristul Carol Mălinescu, dar şi colega sa de redacţie, pe care o descria drept „strălucitor de frumoasă”, Mihaela Niţescu, căsătorită cu marele pictor Mircea Ciobanu. 
La un moment dat, în plină maturitate, s-a apucat să scrie romane poliţiste, foarte apreciate de public. Romanul de debut „Răzbunarea Ofeliei” (Ed. Tineretului, 1967) a fost cel care l-a consacrat. „Cartea ta o fură muncitorii, pentru că se vinde foarte bine” – îi spunea directorul tipografiei, bucuros de un aşa succes. Timp de trei decenii, Ion Ochinciuc a publicat 14 romane, toate de succes, apărute în tiraje care acum par fantastice, de peste 100.000 de exemplare. 


A fost atras şi de arta dramatică. A scris drame, fantezii, piese istorice, comedii, scenete, scenarii pentru teatru la microfon. Şi-a cules piesele şi volum, publicând trilogia dramatică „Bastardul”, dar şi alte lucrări dramatice.
Trăia cu regretul că multe din piese i-au fost desfigurate de severa cenzură comunistă. 
Încununarea operei sale de scriitor foarte gustat de public a venit la senectute, când a publicat o trilogie memorialistică Volumul I: „Jurnal anapoda” (2012); vol. II – „Viaţa ca anecdotă” (2013); vol. III – „Cine râde la urmă?” (2015). 
De prin anul 2010, an de an şi-a petrecut vacanţa de vară la Câmpina, într-o casă

VAMA: identitatea ignorată a Câmpinei

S-a scurs un an de zile de când în mijlocul orașului se află, decopertate și expuse intemperiilor, vestigiile trecutului Câmpinei. În toamna precedentă, arheologii de la Muzeul Județean Prahova au scos la lumină, se crede, zidurile vămii medievale a Câmpinei, aflate azi în parcul numit „al Trandafirilor” (de la notariate). E curios cum doar un sfert de veac aşterne deja uitarea, nu doar în memoria colectivă, dar până și în documentele specialiștilor. Căci locul mai fusese cercetat arheologic în anii  ’80, de o echipă condusă de arheologul Ștefan Olteanu (azi reputat profesor universitar la București, în vârstă de 89 ani), însă raportul acelor săpături - menționat de ing. Cratochvil în Monografia Câmpinei din 1990 - nu mai este de găsit în arhiva Muzeului Județean!
Pe locul respectiv, câmpinenii mai în puterea vârstei își aduc aminte că au existat niște case vechi cu parter, unde a funcționat ultima oară o gogoșerie, iar mai înainte o cunoscută cârciumă, numită „la Odor” după numele proprietarului – fiul acestuia, dl. Gicu Odor, trăiește și azi la Câmpina și are amintiri din copilăria petrecută în acea casă cu intrare de prăvălie pe colț. Amintiri publicate despre zonă citim în cartea d-lui Alin Ciupală, „Câmpina – file de cronică” (Ed. Fundației Culturale Libra, 2015).

Sigiliul Vămii de la Câmpina, 1824 - exponat unicat aflat în colecţia
Muzeului Naţional de Istorie Bucureşti
Sursa: RMM, Seria Muzee, nr. 5/ 1976
După cutremurul din 1977, autoritățile comuniste au folosit prilejul pentru a demola tot centrul istoric al orașului, inclusiv clădiri valoroase și trainice, care puteau fi salvate, distrugând identitatea Câmpinei. Printre ultimele rămase în picioare au fost și cele două case care suprapuneau beciurile scoase azi la lumină, demolate cu puțină vreme înainte de căderea regimului. Ele fuseseră studiate de echipa cunoscutului arhitect Călin Hoinărescu de la Ploiești, iar din documentația întocmită în anul 1983 - ce include şi relevee - aflăm următoarele: casa de pe colț (fosta cârciumă Odor) era o „locuință orășenească cu prăvălie, de factură sătească, datată la sfârşitul secolului al XVIII-lea și atestată într-un act de vânzare-cumpărare din 30 nov. 1849”. Ea avea un beci cu două încăperi, cu „ziduri din bolovani de râu în casete de cărămidă” – exact cum au găsit acum un an și arheologii, datându-le cu probabilitate în sec. XVII-XVIII, dar demonstrând că încăperea dinspre b-dul Carol este mai veche decât cealaltă, care comunica cu exteriorul. Deasupra beciului se afla un „planșeu din grinzi de lemn cu podină aparentă”, iar zidurile parterului, compartimentat în 10 încăperi, erau din „paiantă cu cărămidă”. Lipită de prăvălie, imediat spre vest, se afla o „locuință orășenească de factură clasicizantă” datată la 1861 (an care se afla inscripționat pe cornișa fațadei de nord, puțin mai înaltă decât cea a cârciumei). Sub această casă construită din zid de cărămidă îngustă, ce avea 7 încăperi, un hol și o verandă, se afla un „beci cu bolți din cărămidă”, ce comunica cu primul beci. Și acest beci a fost decopertat de arheologi acum un an, dar din păcate nu se mai păstrau decât nașterile celor 4 bolți de cărămidă, care au fost demolate odată cu parterul, pentru a se umple cu pământ și moloz beciul.
Prin urmare,

CS Câmpina a câştigat detaşat în derby-ul primelor două clasate

FOTBAL. Campionatul Judeţean de Juniori A

CS Câmpina – CS Brazi 4-1

Sâmbătă, 15 octombrie, pe terenul sintetic de la căminele Petrol, CS Câmpina, ocupanta primului loc în clasamentului Campionatului Judeţean de Juniori A, cu maxim de puncte – 18 (golaveraj 40 – 1), a primit vizita celei de-a doua clasate, CS Brazi, o echipă compactă, cu jucători talentaţi şi pretenţii la câştigarea seriei. Ceea ce se anunţa a fi un derby echilibrat al primelor două clasate a fost, de fapt, un galop de sănătate pentru elevii lui Opaţchi, care au dominat meciul de la început şi până la final. 


După jocul combinativ din prima repriză, câmpinenii au intrat la cabină cu un avantaj de două goluri înscrise în minutele 17 (G. Dumitru) şi 25 (D. Dumitru), iar în repriza a doua şi-au dublat avantajul prin golurile marcate de acelaşi G. Dumitru, golgheterul echipei, în minutele 53 şi 70. 
Golul de onoare al oaspeţilor – primul încasat de câmpineni în cele şase etape – care nu s-au remarcat decât prin introducerea a cel puţin doi jucători ce au depăşit limita de vârstă admisă în campionatul de juniori, a venit pe fondul unei nesincronizări în apărarea gazdelor din care a lipsit Banu, unul din titularii de bază.
Antrenorul Roberto Opaţchi a folosit în meciul cu CS Brazi următoarea formulă de joc: Buţă, Julan, Iordache, Sărăţeanu, Catrina, Badea, Micuţă, Râjnoveanu, Stancu, G. Dumitru, D. Dumitru. Au mai intrat: Alexandru Dumitru şi Ştefan Marian.
Rezultatele etapei a VI-a:
CS Câmpina – CS Brazi 4-1
Unirea Urlaţi – CS Cornu 4-0
Avântul Mănciu – Gloria Vâlcăneşti 0-1
Petrolistul Boldeşti – CSO Slănic 5-2
Viitotorul G. Vitioarei – Tricolorul Breaza 2-1
Clasament: 1. CS Câmpina 18 p; 2. Unirea Urlaţi – 15 p; 3. Petrolistul Boldeşti – 12 p; 4. CS Brazi – 12 p; 5. Viitorul G. Vitioarei – 12 p; 6. CSO Slănic – 6 p; 7. Tricolorul Breaza – 6 p; 8. CS Cornu – 6 p; 9. Gloria Vâlcăneşti – 3 p; 10. Avântul Măneciu – 0 p.
Următoarea etapă va avea loc sâmbătă, 22 octombrie:
Viitorul G. Vitioarei – CS Câmpina
CS Cornu – Avântul Măneciu
Gloria Vâlcăneşti – CS Brazi
CSO Slănic – Unirea Urlaţi
Tricolorul Breaza – Petrolistul Boldeşti

Doi fraţi, două viziuni, două victime ale unui sistem totalitar

Vitregiile vremurilor prin care trece ţara noastră şi care, din nefericire, se manifestă în viaţa politică, culturală, economică şi spirituală a României de azi, ne fac să privim cu admiraţie şi preţuire perioada interbelică, în care s-a constituit acea magnifică ţară România Mare. La distanţă de trei sferturi de veac, timpul a acoperit însă şi deficienţele acestei perioade. Aşa cum ştim, a fost o epocă de înflorire, în special a culturii româneşti în toate domeniile: literatură, artă, muzică, viaţă teatrală. Într-un ritm mai lent s-au dezvoltat şi importante ramuri ale economiei: industria, agricultura, comerţul exterior. Moneda naţională, cocoşeii de aur din timpul lui Carol al II-lea, erau o valută sigură pe toate pieţele financiare europene. Dezvoltarea aceasta s-a făcut însă cu mari sacrificii, pe seama populaţiei. Au fost ani de frământări sociale, culminând cu izbucnirea marii crize economice provocate de crahul bursei din New York în 1929. În România, unele ramuri ale industriei au intrat în criză încă din 1927, cum ar fi industria forestieră. Perioada acestei crize, care a durat până în 1933, a fost marcată de puternice mişcări sociale, cum ar fi grevele de la Lupeni, de la Griviţa ori de la rafinăriile din Ploieşti. Guvernul condus de Alexandru Vaida Voievod a reprimat cu multă brutalitate greva de la Lupeni, armata trăgând în minerii baricadaţi în curtea uzinei electrice a minei. Nu numai Vaida Voievod, care reprezenta PNŢ-ul, a rămas în istorie cu o pată pentru această dură reprimare; în 1932, alt prim ministru, Nicolae Iorga, a aplicat ceea ce se numea, în limbajul epocii, o curbă de sacrificiu, suprimând salariile cadrelor didactice timp de trei luni. O delegaţie de dascăli s-a dus atunci la guvern să protesteze. Marele cărturar, care avea un temperament vulcanic, după ce i-a ascultat, le-a oferit un răspuns uluitor: „Duceţi-vă la mare, luaţi câte un bolovan, legaţi-vă de gât şi aruncaţi-vă în valuri dacă nu mai puteţi trăi, eu nu am de unde să vă dau niciun ban”. Replica a intrat în istoria orală, generaţii de profesori necăjiţi popularizând-o. Unul dintre cei care l-au „încondeiat” în repetate rânduri pe Nicolae Iorga a fost Păstorel Teodoreanu, care i-a dedicat acestuia o serie de epigrame strânse în volumul „Strofe cu pelin de mai pentru Iorga Nicolai” (1931). Iată cum suna una dintre ele: „Cazul nu-i aşa sinistru,/ Căci părosul demiurg/ Doar pe scenă-i prim-ministru,/ La consiliu-i dramaturg”.
Pe acest fond de nemulţumiri se explică apariţia unor partide extremiste pe scena politică. La extrema stângă s-a situat Partidul Comunist din România, înfiinţat dintr-o aripă radicală desprinsă din vechiul Partid Socialist şi care a devenit una din cele mai active secţii ale Internaţionalei Comuniste de la Moscova, având ca lideri, trimişti de acolo, maghiari, ucrainieni, polonezi, evrei, bulgari şi prea puţin români. (Între altele, acest partid milita şi pentru dezmembrarea României Mari). În partea opusă, la extrema dreaptă, a apărut Partidul Liga Apărării Naţional Creştine, condus de prof. univ. A.C. Cuza (vărul domnitorului Cuza), cunoscut şi ca epigramist. Cuziştii, cum erau numiţi, se remarcau şi printr-o acerbă propagandă antisemită. Din această mişcare s-a desprins alta, mult mai radicală, Legiunea Arhanghelului Mihail, care avea ca şef pe studentul la drept Corneliu Zelinski Codreanu (familia lui era de origine poloneză). 
Am prezentat acest tablou istoric al perioadei anilor ‘30 din secolul trecut pentru a înţelege mai bine cât de mult a influenţat contextul politic destinele a doi fraţi. Nicu şi Mitru B. s-au născut într-o familie săracă din Telega. Mama lor, văduvă de război, având mai mulţi copii, a fost nevoită să-i trimită pe cei doi mai mari de mici să lucreze ca să-şi ajute familia. Fiind harnici şi iscusiţi, amândoi au reuşit să facă carieră în două direcţii diferite. Nicu, fratele mai mare, s-a înscris în mişcarea legionară, care era foarte puternică în Telega. Cuprindea intelectuali de valoare ai satului (între ei şi profesorul de latină Alexandru Samoilă, care a murit mai târziu în cumplita închisoare de la Aiud), dar şi mulţi muncitori, atraşi de ideile mişcării. Trebuie precizat că epoca a fost marcată de mari scandaluri de corupţie şi de afaceri oneroase, fiind o perioadă a îmbogăţiţilor de război, atât de criticată în literatura epocii. 
Sărac şi cinstit a rămas Nicu B. toată viaţa, deşi în scurta perioadă de guvernare legionară din toamna anului 1940 ajunsese să ocupe funcţii importante în administraţia judeţului, fiind într-o vreme chiar prefect de Prahova. A încercat atunci să aducă o îmbunătăţire a condiţiilor de trai şi pentru consătenii săi, prin introducerea de gaze la Telega, însă nu a mai apucat. După rebeliunea legionară din 1941 a avut mult de suferit, făcând multă închisoare şi în perioada comunistă. 


Fratele său, Mitru, aproape copil, a fost angajat la un mic atelier mecanic condus de un german ce venise de curând în România. Dl. Luc şi soţia sa îşi făcuseră o casă la Câmpina, vizavi de cârciuma lui Odor, unde aveau şi atelierul. L-am cunoscut pe dl. Luc când era bătrân; venise din Germania să-şi viziteze fiica, pe Ela, care fiind căsătorită cu un român, nu se refugiase în 1944,  împreună cu familia sa, în Germania. Îmi amintesc că i-am întrebat pe cei doi bătrâni, care vorbeau foarte bine româna, ce i-a determinat să vină la noi în ţară, iar d-na Luc, cu o voce încărcată de emoţie, mi-a spus:

În curând, se va deschide Secția obstetrică-ginecologie SanConfind

În următoarele săptămâni, se va da în folosință Secția obstetrică-ginecologie din cadrul Centrului Medical SanConfind. Medicul primar obstetrician Răzvan Mateescu, doctor în științe medicale, unul dintre cei mai buni specialiști din domeniu, ne vorbește despre cum va arăta secția pe care o va conduce.


- Ați fost 20 de ani șeful secției Obstetrică-ginecologie la Spitalul Universitar de Urgență Elias din Bucuresti. Acum, cu noua secție de profil pe care o veți conduce la SanConfind, practic, începeți un nou drum. Veți avea la SanConfind tot ce vă trebuie ca să ieșiți învingător și din această provocare? 
- În curând, se va deschide secția de obstetrică-ginecologie din cadrul Centrului Medical Sanconfind din Poiana Câmpina. Secția are 14 paturi pentru internare continuă și internare de o zi - în rezerve de unu și două paturi, cu grup sanitar propriu, modern, mobilate și dotate cu aparatura medicală necesară. În rezervele de un pat este posibilă cazarea unui însoțitor. Pentru sistemul rooming-in, rezervele dispun de pat pentru nou-născut,  masă de înfășat, chiuvetă specială pentru toaleta nou-născutului. De menționat că secția are o rezervă dedicată și utilată corespunzator pentru pacientele cu dizabilități. Blocul operator al secției dispune de o sală de operație modernă cu suprapresiune, ce asigură condiții de lucru optime pentru chirurgi, anesteziști, neonatologi, cu sisteme performante de sterilizare. Aici se pot efectua intervenții chirurgicale complexe, de mare amploare. Sala de preanestezie, compartimentul ATI cu trei paturi și nucleul pentru primele îngrijiri acordate nou-născutului extras prin operație cezariană, alături de vestiare, spălătoare pentru chirurgi, spații de depozitare etc., dispuse pe circuite funcționale corecte din punct de vedere igienico-sanitar, completează componența blocului operator. Secția are două săli de naștere pe cale naturală, dotate la cele mai înalte standarde, permițând o monitorizare corectă a travaliului și o naștere în condiții de siguranță pentru parturientă și nou-născut. Sălile de naștere sunt cuplate cu o rezervă de post-partum imediat, unde lăuzele vor fi monitorizate în primele două ore după naștere. Secția mai are în componență o sală de tratamente și mici intervenții pentru ginecologie, o sală de tratamente pentru lăuze, oficiu dietetic, sală de primire parturiente, camere de gardă pentru medici, unitate asistente etc. Activitatea din secție este intricată cu cea din cabinetul de obstetrică-ginecologie din Ambulatoriul spitalului. Asociat secției este și compartimentul de neonatologie. În secție își desfășoară permanent activitatea doi medici primari de obstetrică-ginecologie, foști șefi de secție, un specialist neonatolog și doi medici ATI. Vom avea colaborări cu Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu, condus de domnul profesor dr. Nicolae Suciu, Maternitatea din cadrul Spitalului Universitar de Urgență Elias, condusă de domnul profesor dr. Radu Vlădăreanu și, desigur, cu secția de obstetrică-ginecologie din Spitalul Municipal Câmpina și cu cea din Spitalul Județean de Urgență Ploiești. Suntem deschiși oricărei colaborări fructuoase pentru ambele părți, în beneficiul bolnavelor.                                      
Cadrele sanitare medii și personalul de îngrijire au fost angajate pe criterii de profesionalism, disciplină, corectitudine, moralitate și loialitate. Activitatea secției va fi susținută și de munca personalului din laboratoare, din centrul de imagistică, din farmacie, de activitatea recepționerelor și a personalului tehnico-administrativ.  După cum se vede, punerea în funcțiune a unei maternități este deosebit de complexă, dificilă, implicând un efort deosebit de resursă umană și financiară. Pentru toate acestea avem un singur autor: domnul Ioan Simion, președintele Consiliului de Administrație. Personal, sunt impresionat de dârzenia, profesionalismul și tenacitatea cu care domnul Ioan Simion a realizat, până la cele mai mici amănunte, concepția și construcția acestei unități sanitare private. Acesta este și motivul pentru care am venit să lucrez la Poiana Câmpina. Secția se va deschide doar atunci când vom fi complet pregătiți, când vom putea face față, încă din prima zi, oricărei provocări medicale.  
- Chirurgia oncologică din domeniul obstetrică-ginecologie, specialitatea dvs, ar putea deveni unul dintre punctele forte ale Spitalului SanConfind?
- După cum se știe, țara noastră ocupă în Europa un loc nedorit și neonorant în ceea ce privește incidența cancerelor ginecologice. În ultimele trei luni, la un număr de 500 de consultații ginecologice efectuate în Ambulatorul spitalului, am diagnosticat cinci cancere genitale si peste 30 de leziuni precanceroase. Este mult, aș zice, de neacceptat! Lipsa controalelor ginecologice preventive are consecințe grave pentru sănătatea femeii. Avem posibilitatea depistării leziunilor displazice, preneoplazice și a cancerelor incipiente care, corect tratate, duc la vindecare. În acest sens, este de aplaudat inițiativa primarului din Băicoi, care a trimis la consult ginecologic întreg personalul feminin al Primăriei. Este un exemplu care ar trebui urmat de toate instituțiile judetului Prahova.  Având dotările necesare și o experiență de peste 30 ani în domeniul chirurgiei ginecologice oncologice, în secția noastră putem rezolva chirurgical o patologie oncologică diversă și complexă, care implică totodată și colaborarea cu centre de radioterapie și chimioterapie, cu laboratoare de imunohistochimie și anatomie patologică.                                                     
- Ce sfaturi ați da femeilor gravide aflate în ultimele zile de sarcină?
- Obstetricianul trebuie să dea sfaturi femeii încă dinainte de concepție, pe întreg parcursul sarcinii, nu numai în ultimele zile ale sarcinii, când poate fi prea târziu. Sfaturile medicului trebuie să fie adecvate, specifice fiecărei perioade a sarcinii. O corectă dispensarizare a gravidei este unul din elementele care asigură un rezultat favorabil la naștere. Desigur, în ultimele zile de sarcină legătura obstetrician-gravidă este mai strânsă, mai aplicată, la nivel de amănunte. Totul este ca sfaturile să  fie corecte, să fie însușite și aplicate întocmai de către gravidă.                            
- De ce ar trebui să vină pacienții la secția Obstetrică-ginecologie SanConfind? 
- Dorinţa domnului Ioan Simion este ca secția de obstetrică-ginecologie din cadrul Centrului Medical SanConfind să fie un model de asistență sanitară preventiv-curativă, de înaltă ținută profesională și morală. Aceasta este și dorința întregului personal al secției. Profesionalismul cadrelor medicale, dotările cu aparatură modernă, existența permanentă a medicamentelor și a materialelor sanitare necesare unei asistențe medicale de calitate, grija permanentă  pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, disciplina, corectitudinea, ținuta morală a personalului secției, condițiile de cazare și masă și, nu în ultimul rând, prețurile mult mai mici decât în alte unități sanitare private, constituie suficiente motive pentru care pacientele se vor adresa cu încredere secției de obstetrică-ginecologie din cadrul Centrului Medical Sanconfind din Poiana Câmpina.