08 noiembrie 2016

160 de ani de catolicism câmpinean

ÎPS Ioan Robu, arhiepiscopul romano-catolic de București, prezent la aniversarea parohiei catolicilor câmpineni

La sfârșitul săptămânii trecute, biserica parohiei romano-catolice din orașul nostru (construită în stil romanic de către meșteri germani) a îmbrăcat încă o dată haine de sărbătoare. De fapt, de dublă sărbătoare, reprezentată de două evenimente emoționante. Este vorba despre oficierea slujbei de duminică de către ÎPS dr. Ioan Robu, Arhiepiscopul Mitropolit romano-catolic de București, venit special la Câmpina, într-o zi cu totul specială pentru excelența sa, tocmai pentru a omagia trăinicia prezenței catolicilor pe aceste meleaguri, dar și pentru a sublinia importanța lansării, cu acest prilej, a unei valoroase monografii a parohiei și a bisericii romano-catolice din municipiul nostru. 


Interesanta lucrare, realizată de dr. Dănuț Doboș și Tereza Sinigalia (doi specialiști în istorie și, respectiv, în istoria artei), vine să omagieze prezența de 160 de ani a creștinilor romano-catolici pe meleagurile dintre Prahova și Doftana. Arhiepiscopul Ioan Robu, cel care îi păstorește pe catolicii din sudul țării (din Oltenia, Muntenia și Dobrogea – teritoriul Arhidiecezei romano-catolice de București), a venit, așa cum am menționat ceva mai devreme, într-o zi cu totul specială, deoarece a împlinit duminica trecută 72 de ani, iar venirea Arhipăstorului chiar în ziua sa aniversară la această sărbătoare aniversară a catolicilor câmpineni a dat o strălucire aparte evenimentului, valorizându-l cu asupra de măsură. Excelența sa este cel mai tânăr conducător al Arhidiecezei de București, pe care o conduce de la vârsta de 44 de ani. S-a născut la Târgu Secuiesc, în 1944, într-o familie de moldoveni originari din județul Neamț. În data de 8 decembrie 1984, profesorul Ioan Robu a fost consacrat episcop la Roma, de către cardinalul secretar de stat Agostino Casaroli. În același an a fost numit în fruntea diecezei de București, ca episcop-administrator apostolic. La 14 martie 1990, după restabilirea relațiilor diplomatice oficiale dintre România și Sfântul Scaun, Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit pe episcopul Ioan Robu în funcția de arhiepiscop și mitropolit de București. Din anul 2001 este membru de onoare al Academiei Române.  


Primii catolici la Câmpina
Începuturile vieții catolice la Câmpina coincid cu perioada de dezvoltare a orașului în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu descoperirea primelor zăcăminte de petrol în zonă. Dumnezeu a avut grijă de Câmpina încă de la înființarea ei, dăruindu-i o protectoare geografie a locului și o climă binecuvântată, plus un vad comercial deosebit pe cel mai important drum care lega Țara Românească de Transilvania. Localitatea nu a fost binecuvântată de Dumnezeu doar cu o climă blândă, ci și cu locuitori gospodari, echilibrați și toleranți, ortodocși, după religia străbună, alături de care au conviețuit în pace oameni de diferite confesiuni religioase care s-au așezat aici ulterior. Multe secole, localitatea a fost una dintre cele mai importante vămi ale Munteniei, statut care i-a permis să se dezvolte continuu. După mutarea vămii la Predeal, în jurul anului 1840, târgul Câmpinei decade, vreme de două-trei decenii, până la descoperirea primelor zăcăminte de țiței, când începe să se dezvolte din nou, la început mai timid, apoi exploziv, căci bogatele sale zăcăminte de petrol care au dat naștere unei importante industrii petroliere (de exploatare, dar și de prelucrare a țițeiului), de recunoștere națională și chiar internațională. Căci între 1895 și 1897 compania „Steaua Română” construiește la Câmpina o rafinărie modernă, cea mai mare din Europa acelor vremuri. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Câmpina era deja un oraș cosmopolit, în care conviețuiau în pace români ortodocși și străini catolici sau protestanți, precum și localnici de alte religii. 


Monografia menționată mai sus se numește „Catolicii din Câmpina”, dar are și un subtitlu („160 de ani de prezență pe Valea Prahovei”) care evidențiază faptul că, deși parohia catolică este întemeiată la Câmpina în 1899 (primul paroh fiind preotul Augustin Kuczka), primii catolici se așază pe aceste meleaguri pe la mijlocul anilor 1850. Mai exact, primele mențiuni documentare despre prezența catolicilor la Câmpina sunt din anii 1855 – 1856. Dezvoltarea spectaculoasă a localității după anul 1885 a determinat o creștere rapidă a numărului de catolici veniți aici din țări vest-europene, dar și Polonia, catolicii câmpineni fiind deserviți spiritual, la început, de preoți din Sinaia. 

Preoții parohiei
Părintele paroh Augustin Kuczka (originar din Polonia), primul care a păstorit Parohia romano-catolică din Câmpina (în perioada 1899 – 1900), a deschis seria unor preoți parohi străini, cei mai mulți, etnici polonezi, serie care se încheie în anul 1951. După Augustin Kuczka, arhiepiscopul Francisc Xaveriu von Hornstein îl numește în fruntea parohiei pe preotul Julius Dwucet (și el, tot polonez), care a stat la Câmpina cinci ani (ianuarie 1900 – decembrie 1904), și a fost înlocuit pentru câteva luni de preotul Thomas Zdechlik (ianuarie 1905 – august 1905), ce a condus Parohia Câmpina în calitate de provisio excurendo. Acesta din urmă a fost urmat de preotul Frank Paterok (august 1905 – iulie 1914), în timpul căreia a fost ridicată biserica romano-catolică din oraș, cu hramul „Sf. Anton de Padova”. Arhiepiscopia romano-catolică de București era condusă, la vremea aceea, de arhiepiscopul Raymund Netzhammer. Același arhiepiscop avea să-l numească paroh la Câmpina pe Hugo Bannerth (1914 – 1932), succedat de preotul polonez cu obârșii nobiliare Jean de Krassowsky  (iulie 1932 – octombrie 1951). 
După acesta începe seria preoților români, inaugurată de părintele Ioan Dragomirescu (1951 – 1977), cel care a stat în fruntea parohiei catolicilor câmpineni cea mai lungă perioadă, despre care se spune că a fost cel mai erudit și cel mai înzestrat preot al Parohiei Câmpina. Predicile sale erau adevărate lecții de dragoste creștinească, dar și de retorică. Deși urmărit de Securitatea comunistă, așa cum au pățit probabil toți preoții catolici, în condiții vitrege (la venirea sa, existau doar 40 de familii de catolici, multe dintre ele mixte, iar casa parohială era plină de chiriași repartizați abuziv de autoritățile comuniste), părintele Dragomirescu a știut să conducă bine parohia, înmulțind considerabil numărul familiilor catolice din Câmpina, până în anul morții sale survenite din cauza unui accident vascular cerebral. De la el încoace, numărul catolicilor câmpineni a oscilat foarte puțin, azi parohia ajungând să numere aproximativ 200 de familii. După moartea sa, regretată de întreaga comunitate catolică, au urmat la conducerea parohiei preoții Eugen Blăjuț (1977 – 1979), Petru Cojan (1979 – 1981), Iosif Enășoae (1981 – 1983), Alois Ilieș (1983 – 1994), Emil Diac (1994 – 2003), Pavel Encuță (2003 – 2013) și Claudiu Cojan (din 2013 până în prezent).


160 de ani de catolicism câmpinean
ÎPS Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu consideră că „se împlinesc, anul acesta, 160 de ani de la așezarea strămoșilor catolicilor câmpineni în această frumoasă localitate. În toată această perioadă, catolicii au avut un rol proeminent în dezvoltarea așezării și ridicarea acesteia la rangul de oraș, iar după fondarea Parohiei, în 1899, la progresul cultural-spiritual al Câmpinei. Drept mărturie o reprezintă și astăzi maiestuoasa biserică „Sf. Anton de Padova”, construită în perioada 1904 – 1906 de o personalitate ilustră a Câmpinei, ing. Anton Raky, edificiu pe care arhiepiscopul Raymund Netzhammer îl descria drept „a doua biserică frumoasă” din Arhidieceza Romano-Catolică de București, după catedrala „Sf. Iosif” din Capitală”. În următorii ani, se vor face demersuri pentru ca biserica să intre în patrimoniul clădirilor istorice.

Oaspeți din conducerea orașului
Slujba de duminică a fost oficiată de arhiepiscopul Ioan Robu, asistat de un sobor numeros, cu preoți veniți de la București și din diferite parohii din țară, doi dintre ei, foști parohi ai catolicilor câmpineni. Printre invitați, s-au remarcat primarul Horia Tiseanu, consilierul său personal, Marian Dulă și administratorul public al orașului, Remus Bădulescu. Arhiepiscopul Ioan Robu a subliniat în predica ținută că „deși catolicii câmpineni formează o minoritate mică, ei trebuie să fie mândri că fac parte din Biserica Universală, care are adepți și reprezentanți pe toate continentele și în toate țările lumii”. În întrega lume, azi trăiesc peste un miliard de catolici. Primarul Horia Tiseanu i-a înmânat arhiepiscopului un album ilustrat al Câmpinei, edilul primind, la rându-i, monografia „Catolicii din Câmpina”.  (A.B.)

Editorial. ALTFEL DESPRE TAXA RADIO

Împlinesc deja două săptămîni de cînd nu am mai dat drumul deloc la televizor. Nici măcar la sport. Credeți-mă, este ceva mai sănătos decît renunțatul la fumat! În schimb, ascult mult Radio România. Și spiritul meu cîrcotaș are a observa multe despre cum funcționează Actualitățile. Felul cum s-a cuplat a 88-a aniversare a radioului cu campania împotriva suprimării Taxei Radio-TV e profund discutabil. Sigur, propunerea de suprimare a taxei este de un populism grețos. Însă, indiferent de finanțare, ambele instituții media sunt sub controlul Statului și e utopic să vorbim despre „independență editorială”. Sunt și foarte diferite, și ar fi o greșeală să le discutăm la pachet, falimentul financiar al televiziunii ar fi impus pur și simplu închiderea ei. Există, desigur, o mulțime de oameni dedicați și plin de har în Radio, dar instituția ca atare s-a degradat editorial, precum sănătatea ori învățămîntul. Autopromovarea insistentă nu provoacă decît o senzație neplăcută de saturație. Mai ales  că radioul nu s-a putut opri să mintă (prin omisiune și discretă manipulare) nici măcar la ceasul aniversar. De exemplu, ni s-a dat o înregistrare de la cutremurul din 4 martie 1977. Dar înregistrarea era de la radiojurnalul de a doua zi, de la 7 dimineața, cei care au trăit evenimentele  își amintesc poate că în noaptea respectivă, Ceaușescu fiind plecat prin Africa, radioul n-a avut curaj să dea nicio știre despre cutremur pînă spre dimineață, cînd acesta s-a întors. Ne informam de la Europa Liberă, lăsată atunci pentru cîteva zile „la liber”, care organizase un fel de „lanț uman informativ” prin care oamenii puteau afla știri de la rude. 

Radioul nostru tace discret despre anii cînd a fost un simplu instrument de propagandă, nu spune nimic despre cum a reflectat Mineriadele sau încercarea de lovitură de stat din 2012. Degradarea editorială de care vorbeam se face simțită printr-un spațiu excesiv, disproporționat, după părerea mea, acordat muzicii „ușoare” (ore întregi devine simplu radio tonomat) și sportului (în speță fotbalului). Actualitățile (doar despre ele vorbesc aici) s-au deculturalizat masiv în ultimii ani. Nu mă interesează că există postul Cultural  și cel Muzical, ele sunt pentru oamenii deja avizați. Mă interesează

În legislatura 2012 – 2016, Virgil Guran a fost cel mai activ parlamentar prahovean și printre primii 10 cei mai activi din întreg Parlamentul României

În legislatura care se încheie, deputatul liberal Virgil Guran a fost cel mai activ parlamentar din județul Prahova, mărturie în acest sens stând statisticile de pe site-ul Camerei Deputaților: în cele peste 126 de ședințe la care a participat, a luat cuvântul de 150 de ori, prilejuri cu care a prezentat 103 declarații politice și a inițiat 115 propuneri legislative (dintre care opt s-au finalizat fericit, fiind promulgate sub forma unor legi de către președintele Iohannis). De asemenea, demn de remarcat este faptul că deputatul câmpinean a avut 110 interpelări prin care a solicitat unor miniștri și conducători de organizații centrale răspunsuri la numeroasele probleme de interes national, dar și de interes județean și chiar local. Dintre interpelările sale care au vizat rezolvarea unor probleme ale zonei Câmpina, putem aminti cele privind: situaţia lucrărilor pe tronsonul de autostradă Comarnic-Braşov; situaţia fostei tabere şcolare de pe Voila; situaţia DN1- intersecţia cu drumul de acces în localitatea Cornu şi DN1 - intersecţia cu drumul judeţean 100 D, la intrarea în comuna Băneşti, județul Prahova; Programul 10.000 km drumuri judeţene şi de interes local -"Modernizare străzi în mun. Câmpina"; situaţia terenurilor excedentare aparţinând unităţilor MAI din Câmpina; situaţia sediului ANAF Câmpina; posibilitatea dotării parcului auto al Liceului Tehnologic Mecanic Câmpina cu autovehicule scoase din uz; transferul de autovehicule cu normă de utilizare îndeplinită de la instituţiile publice centrale către Liceul Tehnologic Mecanic din Câmpina; repartizarea către Serviciul de Ambulanţă Câmpina a cel puţin unei autospeciale noi, utilizată pentru servicii de urgenţă; recunoaşterea ASOCIAŢIEI „INIMA SFANTĂ A LUI ISUS" din Câmpina ca fiind de utilitate publică; Montarea separatoarelor de sens pe DN1 între Comarnic şi Ploieşti; contractul privind paza autostrăzii Bucureşti – Ploieşti; Sprijinirea unui grup de elevi de la Liceul Tehnologic Energetic din Câmpina pentru a participa la un prestigios Concurs Internaţional de Informatică ce are loc în SUA; au fost alocate sume în bugetul pentru 2015 pentru infiinţarea unui teren de sport în mun.Câmpina precum şi pentru înfiinţarea de cămine culturale în mediul rural? Lista ar putea continua, dar ne oprim aici din lipsă de spațiu tipografic. 


Deputatul liberal Virgil Guran este singurul politician câmpinean care are toate șansele să ajungă în Parlament, el ocupând poziția a doua în lista pentru Senat a PNL Prahova, un loc perfect eligibil. Pentru a continua proiectele pe care nu le-a putut promova în Parlament, cu toate insistențele sale, Virgil Guran merită votul nostru. 
Continuăm prezentarea discuției noastre cu deputatul Virgil Guran, prima parte fiind prezentată în numărul precedent al Oglinzii. L-am mai întrebat pe Virgil Guran de ce nu a candidat pentru încă un mandat de deputat, iar răspunsul său nu s-a lăsat așteptat:

Bazinul Didactic de Înot ar putea fi administrat de Clubul Sportiv Câmpina, instituţie aflată în subordinea Consiliului Local

După o experienţă de aproximativ şase ani în care Bazinul Didactic de Înot a fost administrat de o firmă privată (Gercom Business SRL), municipalitatea studiază şi discută aprins în aceste zile, în comisiile de specialitate din Consiliul Local, dar nu numai, posibilitatea ca baza sportivă construită cu fonduri europene şi inaugurată în anul 2010?, să treacă sub directa jurisdicţie a administraţiei publice locale. Primul pas concret s-a făcut deja joi, 3 noiembrie, ziua în care Comisia de sport, cultură şi învăţământ a Consiliului Local a organizat, în prezenţa tuturor factorilor de răspundere din executivul Primăriei şi a mai multor consilieri locali, o amplă dezbatere pe tema Bazinului de Înot. 


Variantele de lucru luate în discuţie, prezentate cât se poate de transparent şi cu argumente, au fost următoarele: fie administraţia publică locală întocmeşte un nou caiet de sarcini şi organizează licitaţie pentru ca Bazinul Didactic de Înot să fie administrat de o firmă privată cu experienţă în domeniu, fie Bazinul va intra sub jurisdicţia directă a municipalităţii, fiind administrat de Clubul Sportiv Câmpina, al cărui unic acţionar este Consiliul Local. După mai multe ore de dezbateri, care s-au desfăşurat şi în baza mai multor documente cu informaţii juridice şi economice (în principal balanţa veniturilor şi a cheltuielilor publice înregistrate la bazin în ultimii ani), concluzia, susţinută în unanimitate de toţi cei prezenţi, a fost aceea că ar fi mult mai bine ca baza sportivă să fie administrată de municipalitatea locală prin instituţiile ei. Următorul pas firesc ar fi acela ca după încheierea discuţiilor în comisii, propunerea deja conturată să fie înaintată dezbaterii Consiliului Local, iar acesta să hotărască în consecinţă. Cu cât mai repede, cu atât mai bine, având în vedere că în prezent bazinul este lăsat oarecum de izbelişte.

Victor Ponta și Dan Șova au ajuns de râsul șoferilor de pe DN1

Victor Ponta și Dan Șova sunt doi politicieni care au dovedit că mint așa cum respiră. În anul 2013, atunci când guvernul ex-premierului Ponta era la apogeul puterii (sprijinit de o majoritate parlamentară de peste 70%), cei doi nu știau cum să mai promită (ca lumea să îi creadă, dar să și rămână cu gura căscată), că autostrada Comarnic – Brașov va fi gata în anul 2016. Șova promitea că ”terminăm autostrada chit că mă mut cu cortul pe ea”. Ponta, un micron mai lucid, simțind probabil dureri în șale de la meciurile de baschet indoor, garanta doar că nu va mai candida deloc, dacă autostrada Comarnic - Braşov nu e gata până în 2016. Candidatura lui Ponta la președinție nu se pune, că a fost în 2014, nu în 2016, dar acum Ponta, dacă ar avea onoare, măcar onoarea unui șoricel (să-și ducă fiecare crucea poreclei), nu ar trebui să accepte să fie trecut pe nicio listă de candidați la parlamentarele din 11 decembrie. Aș, ți-ai găsit… Amândoi se fac că nu mai țin minte promisiunile mincinoase. 


Dar pentru că i-a luat apa minciunilor (nici măcar nu erau în vreo campanie electorală), în 2013, acum, în 2016, au ajuns de i-a luat în tărbacă deputatul Virgil Guran. Parlamentarul liberal  a instalat un cort în mijlocul DN1 (între Comarnic și Sinaia) și îi invită pe fostul premier Victor Ponta și pe fostul ministru al Transporturilor  Dan Șova să se mute amândoi acolo. Guran nu este câtuși de puțin sadic, întrucât cortul este de două persoane, care încap în el cu lejeritate. Deși poate ar fi fost mai bine să le dea celor doi un cort pentru o persoană, să se înghesuie strânși unul la pieptul celuilalt, ca să se încălzească și să nu le fie frig de la apa înghețată a minciunilor marca Ponta – Șova. Marcă înregistrată, nu așa, orice… (A.B.)

Balul Bobocilor la Școala Postliceală „Louis Pasteur”

Vineri seara, în foaierul mare al Casei Tineretului, a avut loc a 17-a ediție a Balului Bobocilor de la Școala Postliceală „Louis Pasteur”, fondată de Fundația AMUS din Câmpina.  A fost o sărbătoare reușită, deschisă de un vals dansat de șase cupluri de boboci. 


Înainte de aceasta, președinta fundației AMUS, Elena Murariu a rostit un cuvânt de bun-venit tuturor oaspeților invitați, mai puțini anul acesta, din cauză că mulți au trebuit să participe la evenimentul Zilele Medicale Prahovene, organizat la Sinaia. La rândul său, directorul Școlii, Ciprian Murariu, a rostit multe cuvinte de gratitudine în alocuțiunea sa: „Suntem mândri de foștii noștri elevi, asistenți generaliști și asistenți medicali de farmacie, pentru ce au știut să fie după terminarea școlii, adică oameni de folos comunității. Asta arată și că școala noastră este apreciată de comunitatea câmpinenilor, iar această realizare a fost posibilă datorită cadrelor didactice care au reușit să facă în așa fel, încât instituția noastră să fie percepută ca una serioasă. Le mulțumesc cadrelor didactice, pentru că au contribuit la dezvoltarea școlii și dincolo de atribuțiile de serviciu, adică pur și simplu prin prestația lor în societate, de fiecare dată, în fiecare zi.” 


Concursurile nu s-au mai desfășurat după tiparele clasice, ci după unele originale, nonconformiste, în care protagoniștii scenetelor apăreau în pijamale. În final, Miss Boboc 2016 a fost aleasă Andra Pavel, iar omologul ei masculin, Mister Boboc, s-a numit George Pavel (fără ca între cei doi să fie nici cea mai îndepărtată legătură de rudenie). (A.B.)

Ştefan Al. Saşa, un incurabil trubadur al Câmpinei

Repere biografice
Îndrăgit de câmpineni pentru îndelungata sa activitate pe tărâmul muzicii şi al literaturii, Ştefan Alexandru Saşa a văzut lumina zilei în Câmpina, la data de 6 iunie 1950. Se trage dintr-un mediu muncitoresc, tatăl fiind şofer de cursă lungă, iar mama casnică. Fiind pasionată de lectură, mama a fost aceea care a manifestat o mare influenţă asupra sa, transmiţându-i dragostea pentru cuvântul scris. Saşa se numără printre miile de absolvenţi valoroşi ai Liceului „Nicolae Grigorescu”. A urmat apoi cursurile Şcolii Tehnice de Maiştri Mecanici, pe care a terminat-o ca şef al promoţiei 1986-1987. Şi-a început activitatea profesională ca muncitor la Uzina Neptun, unde a avansat treptat în funcţii importante. Timp de 30 de ani a lucrat la această mare uzină (care exporta reductoare pe trei continente), apoi timp de 10 ani a fost metodist la Casa de Cultură „Geo Bogza”, unde a format o echipă eficientă cu directorul Florin Dochia, bifând multe realizări în domeniul culturii câmpinene. Multe şi frumoase colaborări a avut cu această instituţie şi pe vremea când director era regretatul Costică Radu.


Poet şi epigramist înzestrat cu mult har, Saşa a devenit membru al Clubului Umoriştilor Prahoveni „Ion Ionescu Quintus”, al Uniunii Epigramiştilor din România, dar şi un factor foarte activ în Cercul Literar „Geo Bogza” în care a intrat încă din 1967. În acest fel a legat prietenii cu mulţi oameni de litere din întreaga ţară, dar şi cu exponenţi ai culturii din zona noastră precum Florin Dochia, Gherasim Rusu Togan, C. Trandafir, Serghie Bucur, Christian Crăciun ori Florin Frăţilă, toţi grupaţi în recent înfiinţata Societate a Scriitorilor Prahoveni. A avut şi prietenii de suflet, amintindu-şi cu drag şi azi de Liana, o înzestrată cântăreaţă de muzică folk, ori de Cristina Goran, solistă de muzică uşoară angajată la Teatrul Muzical Braşov. Nu i-au lipsit nici admiratoarele, care îl remarcau pe diferite scene când activa în formaţia Meteor şi care i-au lăsat multe amintiri plăcute. În viaţa lui agitată de muzician şi de remarcabil literat, s-a găsit loc şi pentru sport, fiind pasionat de înot, tenis de masă ori fotbal, nemaipunând la socoteală faptul că este nelipsit de bicicleta sa.
Rugându-l să arunce o privire în trecut şi să facă o paralelă între fenomenul cultural de atunci şi cel din prezent, mi-a răspuns, nu fără o undă de regret:

La Secția Obstetrică-ginecologie SanConfind poți da naștere mai ușor, într-o totală siguranță

În următoarele zile, Secția Obstetrică-ginecologie a Centrului Medical SanConfind își va putea primi primele paciente. Inaugurarea unității a fost puțin întârziată din cauza încetinelii cu care s-au derulat ultimele proceduri birocratice. În prezent, toate avizele și autorizațiile de funcționare au fost obținute, dar mai sunt în curs de desfășurare ultimele cursuri de perfecționare ale personalului sanitar mediu, deoarece asistentele medicale au un rol important în realizarea unui act medical de înaltă calitate. Cât despre medicii care vor activa aici, aceștia nu mai au nevoie de nicio prezentare, fiind toți niște profesioniști desăvârșiți, cu multă experiență în domeniu. 
Secția Obstetrică-ginecologie va fi condusă de medicul primar Răzvan Mateescu, doctor în științe medicale, unul dintre cei mai buni specialiști din domeniu, care a condus 20 de ani secția de profil a Spitalul Universitar de Urgență Elias din Bucuresti. Alături de doctorul Mateescu, își va desfășura activitatea un alt medic primar obstetrician cunoscut, doctorul Ioan Nica, cel care a condus multă vreme secția de obstetrică-ginecologie din Spitalul Municipal Câmpina. Compartimentul ATI care deservește această secție va fi condus de doctorul Dorin Arhire, medic primar ATI foarte cunoscut în această disciplină, care vine de la București și care și-a câștigat de-a lungul carierei sale o reputație fără cusur. În cadrul acestui compartiment mai activează un al doilea doctor ATI, medicul specialist Delia Bucur, un doctor cu multă experiență, în ciuda vârstei. 


Integrat secției este compartimentul Neonatologie, unde nou-născuții vor fi îngrijiți cu cea mai mare atenție de către medicul specialist neonatolog Eugenia Grumuzescu, un doctor cu o bogată experiență și total dedicat meseriei sale. Toate echipamentele medicale ale Spitalului SanConfind sunt de ultimă generație, produse de firme de prestigiu. Curățenia și igiena desăvârșite din toate spațiile secției fac imposibile infecțiile nosocomiale și orice alte deficiențe apărute în sistemul sanitar românesc în ultimii ani, probleme care au dus la agravarea stării de sănătate a unor pacienți, externați mai bolnavi decât la internare.
Secția Obstetrică - ginecologie SanConfind are 20 de paturi pentru internare continuă și internare de o zi - în rezerve cu unu și două paturi, cu grup sanitar propriu, modern mobilate și dotate cu aparatura medicală necesară. În rezervele cu un pat este posibilă cazarea unui însoțitor. Pentru sistemul rooming-in, rezervele dispun de pat pentru nou-născut, masă de înfășat, chiuvetă specială pentru toaleta nou-născutului. Demn de remarcat este faptul că secția are o rezervă dedicată și utilată corespunzător pentru pacientele cu dizabilități. Blocul operator al secției dispune de o sală de operații modernă cu suprapresiune, ce asigură condiții de lucru optime pentru chirurgi, anesteziști și neonatologi, cu sisteme performante de sterilizare. Aici se pot efectua intervenții chirurgicale complexe, de mare amploare. Sala de preanestezie, compartimentul ATI cu trei paturi și nucleul pentru primele îngrijiri acordate nou-născutului extras prin operație cezariană completează componența blocului operator. Secția are două săli de naștere pe cale naturală, dotate la cele mai înalte standarde, permițând o monitorizare corectă a travaliului și o naștere în condiții de siguranță pentru parturientă și nou-născut. Sălile de naștere sunt cuplate cu o rezervă de post-partum imediat, unde lăuzele vor fi monitorizate în primele două ore după naștere. Secția mai are în componență o sală de tratamente și mici intervenții pentru ginecologie, o sală de tratamente pentru lăuze, oficiu dietetic, sală de primire parturiente, camere de gardă pentru medici, unitate asistente etc. Activitatea secției se completează cu cea din cabinetul Obstetrică-ginecologie din Ambulatoriul spitalului. Asociat secției este și compartimentul de neonatologie. În secție își desfășoară permanent activitatea doi medici primari de obstetrică-ginecologie, un medic neonatolog și doi medici ATI.
Orice gravidă își dorește o naștere fără probleme, prin care să aducă pe lume un nou-născut sănătos. De aceea, suntem convinși că viitoarele mămici vor aprecia Secția Obstetrică-ginecologie a spitalului nostru și se vor simți cu adevărat împlinite după ce vor naște în Maternitatea SanConfind, în condiții deosebite, demne de un spital cu adevărat european. Cu medicii deosebiți de la SanConfind poți da viață mai ușor.
www.sanconfind.ro

Gimnastul Alin Jivan a venit la Câmpina pentru o conferinţă... Altfel

Joia trecută, fostul component al lotului de gimnastică al României, medaliatul la mondiale Alin Jivan, a fost unul dintre invitații Conferinței “Altfel“, care a avut loc la Colegiul Tehnic „Constantin Istrati“ din Câmpina. În fața a peste 80 de elevi și profesori, cel mai bun gimnast al României la juniori în 1998 și la seniori în 2005 a vorbit despre succes, mentalitatea de învingător, viața de abstinență a unui performer, dar și despre capcanele în care tinerii cad victime astăzi, apoi se resemnează și ajung să-și facă viața grea. „Întotdeauna când încep antrenamentele cu copii le spun: cum vă antrenați azi, așa veți participa la Olimpiadă mâine!“, a mai spus gimnastul, care a strâns peste 200 de medalii în carieră. 


„L-am invitat pe Alin Jivan la liceu, pentru că e unul din oamenii reper. Nu doar că a făcut performanță sportivă, iar astăzi este antrenor la Steaua București, unde are copii medaliați la concursuri, ci pentru că a devenit model pentru mulți tineri din România“, ne-a declarat Nicolae Geantă, promotorul Conferințelor „Altfel“, care a precizat că Jivan are în particular o viață de „sfânt“. Împreună cu soția sa, Florina, Alin Jivan este unul dintre cei mai renumiți cântăreți evanghelici din România. „Nu e doar sportiv, ci și compozitor și cântăreț renumit, melodiile sale depășind milionul de accesări pe You Tube“, ne-a mai spus N. Geantă înainte ca Jivan să facă o demonstrație elevilor asistenți. „Fostul gimnast este unul dintre evanghelicii care a misionat pe mai multe continente, iar dorința lui este să devină pastor!“. În final, prof. Nicolae Geantă a vorbit despre trei pași ai succesului: trebuie să riști ca să câștigi, să învingi orice circumstanță obstacol și să nu te dai bătut niciodată. 

CS Câmpina încheie en-fanfare turul de campionat

Fotbal. Campionatul Judeţean de Juniori A

CS Câmpina – Petrolistul Boldeşti 5-1

Sâmbătă, 5 noiembrie, în ultima etapă a turului de campionat disputată pe teren propriu, CS Câmpina a câştigat fără drept de apel partida jucată în compania Petrolistului din Boldeşti, formaţie cotată printre cele mai bune din serie, clasată pe locul 4 la finalul acestei stagiuni. 
Fără să forţeze prea mult şi cu un joc combinativ, ce a demontat în multe situaţii apărarea adversă, tinerii elevi ai lui Roberto Opaţchi conduceau în minutul 70 cu 5 – 0, un scor ce nu a reflectat fidel realitatea din teren, ce se putea fructifica, dacă ar fi să contabilizăm toate marile ratări din faţa porţii adverse, cu încă cinci goluri pe tabela de marcaj.
Dar cum în fotbal ratările se răzbună, în loc de 10 – 0, partida s-a încheiat cu un rezultat de 5 – 1 printr-un gol marcat de oaspeţi pe final. Astfel, CS Câmpina încheie en-fanfare turul de campionat cu o linie de clasament demnă de invidiat: 27 de puncte din tot atâtea posibile şi un golaveraj de 59 – 3. 
Antrenorul Roberto Opaţchi a folosit în partida cu Petrolistul Boldeşti următoarea formulă de joc: Buţă, Julan, Sărăţeanu, Banu, Catrina – Badea, Rece, Micuţă, Stancu – G. Dumitru, D. Dumitru. Au mai jucat: Călugăru, Iordache, Ştefan, Iatan, Mârzea şi Vlad.
Marcatori: G. Dumitru (2 goluri), Iatan (2 goluri), Stancu (un gol).
Rezultatele etapei a IX-a:
CS Cornu – Gloria Vâlcăneşti 3-0
CSO Slănic – CS Brazi 3-8
Tricolorul Breaza – Avântul Măneciu 3-0
Viitorul G. Vitioarei – Unirea Urlaţi se dispută în 12.11.2016
CS Câmpina – Petrolistul Boldeşti 5-1
Clasamentul final al turului de campionat:
1. CS Câmpina (27 puncte); 2. CS Brazi (21 p); 3. Unirea Urlaţi (16 p); 4. Petrolistul Boldeşti (15 p); 5. Viitorul G. Vitioarei (12 p); 6. CS Cornu (12 p); 7. Tricolorul Breaza (10 p); 8. CSO Slănic (9 p); 9. Gloria Vâlcăneşti (3 p).