13 decembrie 2016

33 de tineri din Câmpina au primit Burse de Merit din partea TenarisSilcotub

271 de elevi cu rezultate școlare excelente din Câmpina, Călărași și Zalău primesc burse de merit și premii de excelență din partea TenarisSilcotub, o investiție de 383.100 lei în educația viitoarelor generații.
33 dintre aceste burse merg către elevii din Câmpina, indiferent de școala la care sunt înscriși sau de linia de studiu urmată și fără ca beneficiarii să aibă, la rândul lor, vreo obligație față de companie. Valoarea fiecărei burse este de 1.500 de lei, sumă care va fi virată în conturile beneficiarilor începând cu această săptămână.
„Când am început, acum 12 ani, Programul Burse de Merit, ne-am gândit din start că este un angajament pe termen lung. E nevoie ca generații întregi să simtă că sunt susținute în efortul lor de a învăța pentru a schimba lumea în bine. Noi, cu siguranță, ne simțim inspirați de exemplul vostru”, a spus Mirela Mihalcea, Coordonator Dezvoltare Socială TenarisSilcotub, în timpul evenimentului de premiere organizat la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”.


Această școală este, de altfel, instituția de învățământ cu cei mai mulți elevi premiați în cadrul programului Burselor de Merit. Pe locul al II-lea ca număr de burse se află Colegiul Tehnic Forestier. Lista câștigătorilor include tineri de la ambele licee care au obținut, în anul școlar trecut, medii generale de minim 9,95. Aceştia sunt următorii: Andra Maria Voicu, Ruxandra Ioana Ciocea, Nicoleta Ialama, Magda Ioana Miclea, Ioana Moraru, Isabela Alexandra Neagoe, Ioana Irina Păcuraru, Cristina Pridie, Anca Gabriela Tudor, Cătălina Diana Uşurelu, Tabita Adriana Voiculescu, Andreea Dogaru, Jessica Maria Anastasescu, Florin Iustin Dragomir, Ruxandra Ana Manole, Ana Maria Nuţu, Ioana Cuitacu, Miruna Ana Corneanu, Andreea Ruxandra Simion, Alexandra Georgiana Dobrescu, Sabina Adriana Pavaloiu, Ionela Denisa Neagoe, Teodora Ştefania Tănase, Alexandra Nanu, Alexandra Ioana Buzăţoiu, Mihai Emanuel Anastasescu, Ştefan Tiberius Briscan, Maria Aida Cărămidaru, Andreea Bianca Nichitoiu, Paula Şerban, Larisa Gabriela Dumitrache, Ioana Maria Răuţă, Cerasela Alexandra Iordache. 
Pentru TenarisSilcotub, educația este principala prioritate a programelor sale de dezvoltare socială. De la începuturile programului Burse de Merit, din 2005, au beneficiat de această formă de sprijin financiar un număr de 2.290 de elevi. Totodată, la Zalău, compania acordă începând din 2015 burse tehnice celor mai buni elevi de la liceele cu profil tehnic din oraș.


Despre TenarisSilcotub 
TenarisSilcotub – divizia de producție a Tenaris în România – este cel mai important producător român de țevi fără sudură de diametre mici, utilizate în diverse aplicații din industriile energiei, mecanică și auto. Cu o echipă de 1.700 de oameni în România, TenarisSilcotub are unități de producție la Zalău, Călărași și Câmpina. Prin programele de dezvoltare socială, compania investește anual în educație, sănătate, cultură și mediu.

PSD a câştigat detaşat alegerile parlamentare şi în Prahova

Rezultate parţiale în Prahova:
PSD – 43,68%, PNL – 22,24%, ALDE – 9,88%, USR – 8,51%, PMP – 5,63%
Rezultate parţiale la Câmpina:
PSD – 40,13%, PNL – 17,34%, USR – 13,93%, ALDE – 8,46%, PMP – 8,12%

Alegerile parlamentare de duminică, 11 decembrie, au fost câştigate detaşat de către Partidul Social Democrat condus de Liviu Dragnea, care a obţinut peste 45% din sufragiile electoratului şi asta înainte de a avea loc redistribuirea mandatelor care ar fi revenit partidelor ce nu au depăşit pragul electoral. Potrivit calculelor, în urma redistribuirii, PSD ar putea avea la nivel naţional aproape 50%, PNL 22% şi USR aproximativ 10%.
Victoria zdrobitoare a PSD vine, conform specialiştilor în politologie, pe fondul absenteismului la urne, având în vedere că doar 39,49% din români au mers la vot. 
În Prahova, lucrurile nu stau cu mult diferit faţă de rezultatele înregistrate în ţară. Astfel, conform numărătorii a peste 95% din voturi, partidele au obţinut în judeţul nostru următoarele scoruri: PSD - 43,68%, PNL - 22,24%, ALDE - 9,88%, USR - 8,51%, PMP - 5,63%.


Dacă rezultatele la nivel naţional par a fi, până în momentul de faţă, sensibil egale cu cele de la nivel judeţean, la Câmpina statisticile sunt diferite. Constanta rămâne PSD, care reuşeşte un scor important (40% - aproximativ 5400 de voturi din 13.707 exprimate) într-un oraş în care nu a mai câştigat alegerile de foarte mulţi ani, iar surpriza neplăcută vine de la PNL, care obţine doar 17% (aproximativ 2300 de voturi), după ce în urmă cu doar câteva luni, în iunie 2016, câştiga alegerile locale. 
Tot în seria surprizelor se pot înscrie şi USR, ALDE şi PMP, care au strâns 14%, 8,46% şi respectiv 8,12% din preferinţele electoratului câmpinean cu opţiuni politice de dreapta, dar şi naţionaliştii de la Partidul România Unită (4,20%) şi Partidul România Mare (1,40%), care au fost votaţi în total de aproximativ 900 de câmpineni. 
Având în vedere că rezultatele arătate mai sus nu sunt cele definitive, lista viitorilor parlamentari de Prahova ar putea, cel mai probabil, să fie următoarea: pentru Camera Deputaţilor – din partea PSD, Rodica Paraschiv, Cornel Nanu, Andrei Nicolae, Mihaela Moagher, Ludmila Sfârloagă; din partea PNL – George Ionescu şi Răzvan Prişcă; din partea PMP – Cătălina Bozianu; USR-ul va fi reprezentat de Dan Rădulescu şi ALDE de Graţiela Gavrilescu.
La Senat, PSD va avea doi reprezentanţi din Prahova, Emanoil Savin şi Radu Oprea, în timp ce PNL doar pe Iulian Dumitrescu. 
Aşadar, PSD va avea în Prahova cinci deputaţi şi doi senatori, PNL doi deputaţi şi un senator, iar PMP, ALDE şi USR vor avea câte un deputat. După redistribuire ar mai putea intra în Parlament Roberta Anastase de la PNL, la Camera Deputaţilor şi candidaţii la Senat din partea ALDE sau USR. 
Câmpina nu va avea niciun reprezentant în Parlamentul României. 

Editorial. BLOCAREA VIITORULUI

Scriu aceste rînduri sîmbătă, desigur cu gîndul la alegerile de mîine. Precizez că niciodată, din 1990 încoace, n-am fost mai decuplat de o campanie electorală, acum nu am urmărit niciun clip publicitar, nicio dezbatere televizată sau radiodifuzată, m-am informat numai din lectura directă a fluxurilor de știri și din hărțuielile on line. Observația principală: parcă nu am mai parcurs nici o sesiune de alegeri mai lipsită de orizont și de oameni. Să știi că un număr impresionant dintre candidați au probleme judiciare, și totuși ei să fie bine merci prezenți pe liste, arată că măduva morală a societății românești este grav bolnavă. Să lași lucruri vădit false să otrăvească spiritul public (campania cu Soros exprimă nu doar ticăloșia penală a unor media, ci și idiotizarea adresanților care „pun botul” la asemenea propagandă) arată complicitate. Membrii CNA ar trebui să răspundă penal, în solidar cu posturile respective, pentru a nu-și fi îndeplinit atribuțiunile. 


Dar nici măcar acesta nu-mi pare aspectul cel mai revoltător. Ci scîrba cu care o mulțime de „oameni subțiri”, rafinați, culți inteligenți, educați ne anunță că lor le pute, că nu votează pentru că nu au cu cine. De acord, parcă niciodată oferta umană și de programe nu a fost mai dezesperant de săracă. Niciodată lipsa unei alternative reale la neo-bolșevismul iliescian  și mafiotismul năstasiot nu a întunecat mai profund orizontul. Dar tocmai de aceea trebuie votat.  Votul are importanță nu prin cel pe care îl votezi, ci ca act al libertății cîștigate! Votul trebuie exercitat nu pentru Ponta, Dragnea, Tăriceanu, Băsescu, Udrea, Oprea, Bogdan Diaconu, Ghiță, fiica lui X, fiul lui Y, ejusdem farinae. Ci pentru morții din decembrie 1989. Pentru morții de la mineriade. Pentru morții de la Colectiv. Pentru morții cu zile din spitalele noastre. Pentru, mai înainte, morții din pușcăriile comuniste. Haideți să facem, dacă nu se poate altfel, din votul de mîine măcar un decent parastas! Pentru milioanele de români obligați să-și vîndă munca în străinătate. Pentru zecile de mii de tineri educați să nu creadă în viitor. 
Milioanele de oameni care (nu) votează identic din 1990 încoace au reușit să blocheze treptat, treptat viitorul României. În ciuda evidențelor, au votat numai la dictatul stomacului și al televiziunilor. România îmi pare, din cîte citesc și eu, țara cu cea mai mică porție de viitor rezervată. Și nu din vina politicienilor. Din vina

În 2017, paza unităților de învățământ câmpinene va fi finanțată de municipalitate

La ultima ședință ordinară a Consiliului Local, viceprimarul Adrian Pițigoi a propus finanțarea pazei în unitățile școlare câmpinene cu fonduri de la bugetul local. În prezent, unitățile de învățământ din Câmpina își asigură paza pe cont propriu, cu o singură excepție. În opinia inițiatorului ei, această măsură se impune pentru o mai bună asigurare a liniștitei desfășurări a activității grădinițelor, școlilor și liceelor din municipiul nostru. De asemenea, solicitarea Școlii Gimnaziale ”Al.I. Cuza”, care nu are pază, de a fi ajutată în acest sens de către administrația publică locală se pare ca a stat la originea demersului numărului 2 din Primăria Câmpina. Municipiul nostru are cinci licee, șapte școli generale (după desființarea, acum mulți ani, a Școlii nr. 5 din Slobozia), și șase grădinițe. De fapt, numai patru școli gimnaziale au personalitate juridică, întrucât Școala nr. 4, cea de la Golești, aparține de Colegiul Național ”Nicolae Grigorescu”, Școala nr. 3 intră în structura Școlii Gimnaziale ”Al. I. Cuza”, iar Școala nr. 6 este subordonată Liceului Mecanic. 


În plenul multor ședințe ale legislativului municipal acest subiect a fost îndelung dezbătut, dar în timpul discuțiilor respective au existat multe păreri pro și contra. La ultima lor întâlnire de lucru, aleșii câmpinenilor se pare că au căzut de acord că este imperios necesară implicarea Consiliului Local în susținerea cheltuielilor cu paza în toate unitățile de învățământ din Câmpina. Mai mult ca sigur, suma necesară va fi alocată în bugetul din anul 2017 al Câmpinei, cuantumul acestei sume ridicându-se la aproape jumătate de million de lei. (A.B.) 

Primăria încearcă din nou reabilitarea fostului Cămin Energetic, parterul și primul etaj

I se spune Căminul Energetic, deoarece așa i-a rămas denumirea, de pe vremea îndelungată când imobilul (situat în apropierea Podului Raky), aparținea Liceului Energetic. După mai multe decenii de istorie ca gazdă a elevilor de la Energetic, și numai după ce liceul respectiv nu a mai avut niciun elev căminist, lucru care anula scopul pentru care fusese construită clădirea, aceasta a fost solicitată de către municipalitatea câmpineană de la Ministerul Educației și Învățământului. Reprezentanții administrației publice locale și-au motivat cererea înaintată ministerului de resort pe lipsa elevilor ce solicitau găzduirea în cămin, precum și pe lipsa spațiilor de locuințe din fondul locativ de stat. În acest sens, se arăta în cererea cu pricina, clădirea urma a fi compartimentată în vederea creării acolo a câtorva zeci de garsoniere pentru cei care așteptau pe lista solicitanților unei locuințe de la Primărie. 


Compartimentarea respectivă s-a făcut în urmă cu mai mulți ani, dar numai la etajele superioare (etajele 2 și 3), adică cele la care Ministerul Educației a renunțat, după îndelungate insistențe. Garsonierele amenajate pe aceste etaje au fost repartizate unor chiriași cu probleme familiale. Parterul și etajul 1, care au continuat să rămână în proprietatea ministerului amintit, au continuat totodată să se deterioreze, diriguitorii învățământului lăsându-le de izbeliște. Aceștia s-au gândit să le cedeze și pe acestea Primăriei Câmpina abia în vara anului trecut. De atunci, s-au realizat studiul de fezabilitate și documentația tehnică aferentă, iar la ultima ședință a Consiliului Local au fost aprobați indicatorii tehnico-economici pentru reabilitarea radicală a parterului și a primului etaj de la fostul Cămin Energetic. Această aprobare dă undă verde pentru demararea procedurilor de achiziție publică ce vor avea ca finalitate desemnarea firmei care va realiza lucrările de reparații capitale ale spațiilor ajunse aproape o ruină și un focar de infecție. Pentru remedierea situației grave din prezent, se va construi o fosă de dimensiuni considerabile, pentru colectarea apelor menajere care au ajuns, de mulți ani, să inunde parterul imobilului. La parter și etajul 1 vor fi amenajate 28 de spaţii locative reprezentând 24 de garsoniere şi patru apartamente cu două camere, ultimele fiind posibile prin recompartimentarea spălătoriilor de pe fiecare nivel al clădirii. Fiecare locuință va avea grup sanitar propriu. Costul total al lucrărilor este estimat la aproape 900.000 de lei, dar, așa cum se întâmplă de regulă, valoarea investiției va scădea cu cel puțin 25-30% în urma licitației pentru adjudecarea lucrărilor la acest obiectiv de investiții așteptat cu interes de multă lume și de multă vreme. (A.B.)

La Școala de Poliție „Vasile Lascăr“, „bobocii” se numără toamna, dar se sărbătoresc iarna

O vorbă veche din popor spune că „toamna se numără bobocii”. Semnificația ei este îndeobște cunoscută: păsările eclozează vara, însă nu toţi puii care ies din ou supravieţuiesc și, de aceea, bobocii se numără toamna, când au devenit mai rezistenţi, nu vara, după ce au ieşit din ou. Adevărul acestei cunoscute expresii populare, valabil în multe situații din viața cotidiană, se aplică riguros, chiar neînvăluit metaforic, și la Școala de Poliție „Vasile Lascăr”. Cu atât mai bine cu cât, decenii de-a rândul, porecla unității de învățământ a fost „Cloșca din Câmpina”, întrucât scotea anual mii de agenți ai ordinii statale. 
„Bobocii” Școlii de Poliție, elevii primului an, se numără la începutul toamnei, după examenul de admitere, dar se sărbătoresc la începutul iernii, după ce se vor fi acomodat puțin cu condițiile și viața din această unitate impregnată puternic cu parfumul dulce-amărui al rigorilor ei militare, numai bune de format și modelat caractere puternice, fără de care nu ar fi posibilă asigurarea ordinii în treburile dinlăuntrul patriei române. 


La fel s-a întâmplat și anul acesta cu ”bobocii” promoției 2016-2018. După ce au fost învățați, pentru început, să-și deschidă aripile și să bată aerul cu ele într-o pedagogică fâlfâire, cadențată aproape ca la defilările parăzilor de 1 Decembrie, elevii primului an au primit OK-ul de la conducerea Școlii să își sărbătorească proapăta apartenență educațională în cadrul clasicului „Bal al bobocilor”. 


Evenimentul a avut loc, la începutul acestei luni, la Sala Mare a Casei Tineretului. Pentru a treia oară, evenimentul s-a desfășurat în afara unității (de regulă, Balul se desfășoară în Sala de sport a Școlii de Poliție), și de fiecare dată sărbătoarea s-a întâmplat la Casa Tineretului. În opinia noastră și a multora dintre cei prezenți în sala de spectacole, ediția din acest an a sărbătorii „bobocilor” a fost una dintre cele mai reușite. 


În sală, băieți înalți și chipeși, fete zvelte și frumoase foc, elevi din toate clasele unității, toți cu fețe luminoase și debordând de optimism și atitudini pozitive, însuflețind permanent spectacolele artistice prezentate de colegii lor talentați care au urcat pe scenă. Miss Boboc a fost aleasă Alina Pârvu, iar Mister Boboc, Cătălin Gheorghiță, dar simpatii numeroase au câștigat și alte perechi de „boboci”. Noul director al Școlii de Poliție, comisarul-șef Vasile Tache, a urcat pe scenă pentru a felicita toate perechile participante, nu doar perechile câștigătoare de premii, oferind elevilor prezenți pe scenă și în sală, ca dar din partea conducerii unității, urări de sănătate și împliniri numeroase în activitatea școlară. 


Printre spectacole de muzică și coregrafie, s-au desfășurat și alte probe care au evidențiat talentul și spontaneitatea elevilor. Întrebându-l ce impresie i-a lăsat desfășurarea balului, comisarul-șef Vasile Tache ne-a declarat: „I-am lăsat pe elevi să-și organizeze balul cum au dorit ei, cum au crezut de cuviință. Și cred că am făcut bine, deoarece ei știu mai bine decât cadrele didactice ce au de făcut pentru reușita evenimentului. Iar evenimentul a fost într-adevăr o reușită, căci a permis descătușarea energiilor creatoare și a talentelor celor care au susținut spectacolele artistice.” (A.B.) 

Viaţa politică post-decembristă la Câmpina (1)

Parcă ieri a fost acel decembrie 1989 care a schimbat faţa României şi cu toate că a trecut mai bine de un sfert de secol de atunci, imaginile mi s-au întipărit în memorie ca secvenţele unui film. Noaptea de 22 decembrie 1989 a fost una ca de primăvară. Stăteam afară, privind cerul brăzdat de trasoare şi de proiectile antiaeriene, probabil chiar şi de rachete sol – aer care explodau necontenit. În jurul oraşului erau două zone în care acest bombardament a continuat până aproape de dimineaţă: zona barajului de la Paltinu şi cea de la uzina din Floreşti. Nici acum nu îmi pot explica cum profesioniştii de la unitatea de rachete, camuflată în pădurea de la Voila, au putut fi înşelaţi (mai târziu s-a spus că au fost nişte ţinte electronice false) şi au dezlănţuit acel foc continuu ce amintea de bombardamentele din cel de-al doilea război mondial. Cele mai fantastice zvonuri începuseră să circule şi domnea în zilele acelea o confuzie totală. Se spunea că teroriştii care se ascundeau în tabăra de pionieri de la Telega au otrăvit apa din lacul de la Paltinu şi că se pregătesc să arunce în aer imensul baraj. Un individ îmbrăcat în haine de ofiţer (mai târziu am aflat că era un cunoscut medic oculist) s-a prezentat la primărie având o geantă plină cu resturi metalice, spunând că provin de la un elicopter al teroriştilor doborât în zona lacului de acumulare. 


Confuzia a durat câteva zile şi după arestarea lui Ceauşescu, iar cineva din umbră profita de această incertitudine ca să acapereze puterea. Armata, securitatea şi miliţia îl părăsiseră pe Ceauşescu. În noaptea de 22 decembrie s-a anunţat la radio că şcoala de miliţie din Câmpina a trecut de partea revoluţionarilor. Câteva zile mai târziu, a apărut în teritoriu o maşină militară, iar căpitanul Cercel trecea din primărie în primărie instalând câte un embrion al noii puteri. Se foloseau de oamenii fostei administraţii, pe care-i păstrau în funcţie şi de o serie de cetăţeni plini de entuziasm care, ieşiţi pe stradă, ocupaseră primăria şi sediile de partid. S-a creat o debandadă totală: au distrus

CĂLĂTOR PRIN LUME. Thailanda – ţara oamenilor liberi (2)

Bangkok – oraşul celor 300 de temple

Încheiam articolul anterior cu vizita la Templul lui Buddha de Aur, situat la un capăt al Oraşului Chinezesc. Pentru a ne continua drumul, traversăm oraşul spre insula Rattanakosin, centru istoric şi cultural al Bangkok-ului, unde se află... 

Palatul Regal şi Wat Phra Kaeo –templul lui Buddha de Smarald
Drumul pe care mergem este primul construit în oraş în 1862 din ordinul Regelui Mongkut şi leagă Palatul Regal de cartierul comercial chinezesc. Până atunci, transportul şi singura legătură cu acesta se puteau face doar cu barca, pe râul Chao Phraya, cel ce traversează oraşul şi astăzi. La plecarea din ţară, fuseserăm anunţaţi că nu vom putea vizita complexul Wat Phra Kaeo şi Palatul Regal din cauza decesului regelui Thailandei şi a funerariilor naţionale care vor dura un an de zile. Dar, spre bucuria noastră, aflăm că începând chiar de astăzi, este posibilă vizitarea acestor două obiective importante. Autocarul ne lasă undeva destul de departe de complexul de temple Wat, traficul fiind oprit în zonă deoarece bulevardul ce duce spre palat este înţesat de cei ce vin să aducă un ultim omagiu regelui dispărut. Este foarte cald, sunt peste 32 de grade şi niciun pic de umbră, dar din loc în loc, voluntari ce contribuie la ordinea şi disciplina din zonă ne oferă sticle cu apă minerală pentru a ne hidrata. 


Lăsăm Palatul Regal de un alb strălucitor în dreapta noastră şi intrăm într-o curte interioară unde rămânem minute bune muţi, frumuseţea pe care o avem în faţă lăsându-ne fără grai. Vedem aici una din marile minuni ale Asiei – Templul lui Buddha de Smarald înconjurat de minunate construcţii sacre, turle aurii ce parcă înţeapă cerul, pavilioane extrem de împodobite, „păzite” de statui reprezentând personaje mitologice, cum ar fi Kinaree (jumătate om, jumătate pasăre) sau Morasings (lei feroce). Nu ştii la ce să priveşti mai întâi! Totul în jur este aurit. Trecem pe lângă Mondop, biblioteca unde se ţin textele sacre budiste, apoi pe lângă o stupa, unde se ţin urnele cu cenuşa membrilor familiei regale. Eşti ameţit de atâta frumuseţe ce te înconjoară, uşi încrustate cu sidef, statui aurii, iar punctul culminant, momentul mult aşteptat este...


Wat Phra Kaeo – templul lui Buddha de Smarald
Cea mai importantă structură religioasă a Thailandei, lăcaşul este în acelaşi timp şi templu regal. A fost constuit în sec. XVIII de către Rama I, pentru a adăposti statuia lui Buddha de Smarald,