28 februarie 2017

Târgul Mierii 2017 – o ediție cu mai puțini participanți și vizitatori

Ediția din acest an a Târgului Mierii, desfășurată în perioada 24-26 februarie, a arătat că evenimentul care promovează cel mai bine Câmpina în țară (după Școala de Poliție „Vasile Lascăr” și cele două muzee memoriale – B.P. Hasdeu și Nicolae Grigorescu), se poate organiza și cu mai puțini bani alocați din bugetul municipiului. Totuși, Mihai Apostolescu, președintele Asociației Apicole ”Valea Prahovei”, cea care organizează acest eveniment, a ținut parcă să arate, de asemenea, că o finanțare mai redusă a Târgului îi poate știrbi acestuia din strălucire. În rest, fiindcă acest lucru mai rămânea de subliniat aici, iubitorii de produse apicole care au venit la Târgul Mierii au putut să-și aleagă mierea dorită dintre multe sortimente de miere expuse, de la cele obișnuite (salcâm, tei, polifloră), până la cele mai deosebite (mierea de păducel, de mană, de mentă, mierea din flori de mure, mierea de prun și alți pomi fructiferi, mierea din anghinare produsă în Delta Dunării).



Inaugurare cu multe oficialități
Vineri, la ora 11.00, a avut loc inaugurarea Târgului Mierii, la care au participat multe oficialități: primarul Horia Tiseanu, viceprimarul Adrian Pițigoi, administratorul public Remus Bădulescu și aproape toți consilierii municipali. Nu au lipsit nici invitați de onoare: deputatul Rodica Paraschiv (fostul prefect al județului Prahova), fosta atletă Mirela Dulgheru, multiplă campioană la săritura în lungime, precum și un grup de apicultori veniți tocmai de la Cimișlia (Republica Moldova), localitate înfrățită cu Câmpina. 


După numărul de reprezentanți ai administrației publice locale, a fost inaugurarea cu cele mai multe oficialități, iar acest lucru a venit parcă în compensarea numărului de vizitatori sosiți în cele trei zile de desfășurare a Târgului Mierii. În alocuțiunea sa de deschidere, edilul orașului a ținut să mulțumească invitaților prezenți, dar și organizatorilor evenimentului. „Vreau să mulțumesc Asociației Apicole Valea Prahovei, care organizează cu succes acest Târg al Mierii de 11 ani încoace”, a declarat Horia Tiseanu, care a ținut să sublinieze vechimea apiculturii pe meleagurile câmpinene, amintind faptul că prima atestare documentară a Câmpinei în registrul de vamă al Cetății Brașovului face referire la un localnic, Mansul din Kympena, care adusese spre vânzare o cantitate însemnată de ceară de albine. „Suntem fericiți că avem din nou Târgul Mierii în Câmpina, o manifestare care promovează municipiul nostru în toată România. Ca de obicei, sunt foarte mulți producători, iar vizitatori vor veni, pentru că acum a fost doar deschiderea festivă. Sunt convins că și în acest an, ca și în anii trecuți, Târgul Mierii va fi un eveniment de succes,” a mai spus Tiseanu. Vizitatori au venit, dar mai puțini decât în alți ani. Însă acest lucru nu înseamnă că Târgul nu a reprezentat, și în această ediție, un eveniment de succes. Cine a dorit să cumpere aproape orice produs realizat din munca albinelor și a oamenilor, sau te miri ce utilaj apicol, a putut face acest lucru la Târgul Mierii 2017.


Mai săraci în gestiune, mai săraci și-n acțiune
Orice s-ar spune și din orice parte ai privi lucrurile, ediția din acest an a avut mai puțini participanți decât edițiile ultimilor ani, dar și mai puțini vizitatori (desigur, și vremea urâtă a influențat lucrurile într-un sens nedorit). De asemenea, din programul acestei manifestări, mult mai bogat altădată, au lipsit mai multe concursuri cu tematică apicolă, standurile educative ale elevilor unor școli ș.a. Mai exact, din cinci-șase concursuri câte se organizau în anii precedenți, anul acesta a mai avut loc doar unul: „Cel mai bun degustător de miere”. Nu am avut parte anul acesta nici de programe artistice, dar latura aceasta de entertainment muzical, trebuie să recunoaștem, nu a fost prezentă la fiecare din edițiile trecute. M-am oprit la standul cu produse apicole așezat cel mai strategic (primul pe dreapta, de lângă ușa de la intrare), și am întrebat de ce este oare atât de puțină lume, iar răspunsul primit a fost următorul: „Anul acesta, nu l-am mai organizat noi, cei din Asociația Apicolă «Valea Prahovei». S-a băgat Primăria și nu a fost bine, fiindcă Târgul nu a mai fost promovat cum trebuia”. Îmbiat de interlocutor, am luat un borcan de pe masă ca să-l cercetez mai bine și să aflu ce fel de soi de miere conține, și ce credeți că am citit la producător? Stupina „Mihai Apostolescu”. Așa deci, vericule, nu ți-a trecut supărarea, mi-am zis. Dacă nu o fi vreo coincidență de nume (și nu poate fi), se pare că organizatorul evenimentului, supărat că nu a mai obținut de la legislativul municipal finanțările dorite (după ce consilierii i-au demonstrat aritmetic că îi sunt suficiente încasările obținute din taxa de participare colectată de la 100 de standuri), nu s-a mai ostenit cu promovarea Târgului, lăsând pe seama celor din Primărie treaba aceasta. De unde se vede treaba că dulce e mierea, dar cam amară promovarea ei.  


Scurt istoric al Târgului Mierii
Nașul Târgului Mierii, ajuns la a XII-a ediție, poate fi socotit primarul Horia Tiseanu, pentru că sub oblăduirea sa a avut loc, în 2006, prima ediție a evenimentului, denumit atunci Zilele Mierii. Începând cu 2007, perioada de desfășurare a Zilelor Mierii a fost mutată din decembrie în februarie, manifestarea începând a fi promovată sub denumirea Târgul Mierii. La a doua sa ediție, evenimentul a adunat peste 1000 de oameni. Organizatorul Târgului, Asociaţia Apicolă „Valea Prahovei” a luat fiinţă tot în anul 2006, din necesitatea apicultorilor de a avea un organism reprezentativ  la nivel local și național. Avem aici de-a face cu o fericită coincidență a nașterii în același an și a Târgului, și a Asociației organizatoare, coincidență altoită pe inteligența vizionarilor lideri ai apicultorilor câmpineni, care s-au gândit rapid la o asociere cu municipalitatea condusă de Horia Tiseanu (la primul mandat), pentru organizarea în parteneriat a unui târg național al apicultorilor. În 2008, Târgul Mierii a luat amploare; s-a născut Albina Nina, mascota târgului, iar prezenţa acesteia în şcoli, dăruind miere, a adus o mare bucurie copiilor. Târgul Mierii desfăşurat în 21-22 februarie 2009 a adus la Câmpina aproximativ 4000 de persoane, iar prin mediatizarea de care s-a bucurat, a adus beneficii directe şi pe termen lung vânzărilor de miere, dar și un important capital de imagine municipiului nostru. În următoarele ediții, evenimentul a luat o și mai mare amploare. La cea de-a şasea ediţie „modernă”, Târgul Mierii din Câmpina a devenit cea mai importantă manifestare de profil din țară. În timp, au fost organizate tot mai multe concursuri („Cel mai dulce cuplu”; „Cel mai bun degustător de miere”; „Concurs de fotografii pe teme apicole”; „Concurs de prăjituri sincere cu miere”; „Cel mai bun mâncător de miere”, „Cea Mai Bună Miere”), la care numeroşii participanţii au fost răsplătiţi cu produse apicole. De asemenea, pe lângă apicultori și firme producătoare de produse apicole, după primii ani, au venit la Târg și companii producătoare de echipamente apicole, firme românești, dar și străine (din Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Franța etc.). Tot după câteva ediții, a început să fie organizat ”Balul stuparilor”. (A.B.)

Editorial. CU DREPTU-N STÎNGA

Capacitatea „socialiștilor” români de a inventa personaje malefice este inepuizabilă. Am crezut cu toții că, după Năstase, nu se poate ceva mai rău, a venit glumețul Ponta. La fel, speranță, mai rău de-atît nu se poate, și a venit Dragnea, lupul cel flămînd. România trăiește un coșmar cu repetiție. Acum dl. Dragnea și-a propus să revoluționeze și știința dreptului, introducînd o distincție între legalitate și oportunitate pe care nu știu ca de la Lex Cornelia încoace, adică de mai bine de 2000 de ani, vreun jurist să o fi impus. „Vom defini în Parlament, indiferent de presiuni, în mod clar distincția dintre legalitate și oportunitate”. Dumnezeule mare, cum să faci o asemenea distincție? Adică ar putea fi ceva oportun dar ilegal? Iar autoritatea (aici era un discurs adresat primarilor) nu este prima care ar trebui să respecte strict legea? Vă dați seama în ce abis ne aruncă fraza asta obscură a lui Dragnea? Abia ea împarte România în două: a noastră, care trebuie să respectăm legile, și a lor, care ar fi deasupra acestei nimicnicii a neamului prost, ei avînd doar oportunități. Nu mai zic că se calcă flagrant Art.1/5 din Constituția României, cel care spune că respectarea legilor este obligatorie. Pe șleah spus, îndemnul lui Dragnea e clar, și l-au înțeles toți: furați, fraților, din banul public, că noi vă vom născoci „oportunități”. Adică niște „chestii” deasupra legilor. Sigur, gura mincinosului spune adevărul, șeful socialiștilor penali români a exprimat doar enorma frustrare că DNA-ul s-a băgat peste afacerile lor. Explicația se poate da în două cuvinte, sigur DNA-ul nu are a sancționa oportunitatea construirii unui drum comunal, dar poate analiza dacă drumul costă de zece ori mai mult decît normalul sau dacă el nu duce doar spre o vilișoară din pădure construită pentru amanta primarului (caz recent). Cum definește oportunitatea în asemenea cazuri președintele de partid? 
Alt exemplu: firoscoasa doamnă Firea vrea înființarea a vreo 20 de firme ale primăriei, pentru tot felul de lucrări care pînă acum erau externalizate. Vă dați seama, dacă oamenii ăștia au putut să cîștige (spun rechizitoriile) milioane de lei numai din plantarea panseluțelor, evaluate la sute de lei firul, ce vor face cînd vor avea ditamai firmele cu facilitățile fiscale puse iar la cale de același diabolic Dragnea? Oportunitate, cică. Problema socialismului românesc de azi este că nu conține decît metodele de manipulare, propagandă și represiune specifice originalului stalinist. Nici măcar minimele avantaje ale aceluia. O școală serioasă de exemplu, sau un sistem de sănătate adecvat. 


O spun iarăși direct, cu riscul de a-mi trezi mari adversități, școala românească în anii 70 era mai bună (per ansamblu) decît cea de acum, la fel sistemul sanitar. Un lider striga azi la mitingul de la Tîrgoviște: promisiunile noastre electorale au devenit realitate. Nu zău! Așa repede? E culmea perversiunii represive (cum a demonstrat excelent Gabriel Liiceanu în România gurilor știrbe) să faci victima să te aplaude cu dragoste că ai salvat-o. S-o fi gîndit la creșterea salariilor, cel de la tribună, nesemnificativă și nesustenabilă, cum arată toate prognozele interne și externe corecte. Dar peste 4 ani, cînd cel de la tribuna de azi va fi mult mai bogat, iar cei ce-l aplaudau în ploaie mult mai săraci,  nu se știe dacă va mai putea salva cineva România din marasmul economic și moral. Sunt patetic, îmi spune un cunoscut, pesedist fanatic. Normal că sunt patetic, adică mă doare. Urmăriți faptele guvernului-parlament (nici vorbă de separarea puterilor): de la legea care dezincriminează tăierile abuzive ale pădurilor, la problemele asigurării vaccinurilor, de la dărîmarea a ceea ce a mai rămas din învățămînt, la numirile halucinante în tot felul de posturi, de la pregătirea jafului economic (vezi articolul  lui Florin Cîțu - Jaful perfect), la subordonarea radioului și televiziunii naționale și concedierea ziariștilor incomozi din presa „independentă”. Problema ivită între timp este una cutremurătoare: ura. Trebuie spus clar: ura a început odată cu contra-mitingurile organizate de putere, nimic din ea în manifestațiile din Piața Victoriei, acolo a fost creativitate, spirit ludic, ironie pînă la miștoul inteligent, chiar cînd a atins zone de vulgaritate, au fost toate astea, dar nu ură. Pe cînd, la mitingurile de la Cotroceni, Pitești, Tîrgoviște nu s-a auzit decît un singur discurs, foarte vechi, al urii de clasă. Înregistrările stau mărturie, grea ca de plumb. Un amănunt: „Piața Victoriei” nu a strigat, nu s-a adresat „celorlalți”. Numai unei guvernări a fără-de-legii. Pe cînd ceilalți nu au strigat decît împotriva #rezistenților. Falia a fost creată, în bună tehnică bolșevică. Feliile societății sunt gata să se înghită reciproc. Nimic nou. Ce urmează, e cumplit. OUG 13 e istorie, se dovedește că nu a fost decît picătura care a umplut paharul, acum cei de la putere spun: gata, nu mai există OUG 13, ce naiba mai vreți? Din păcate pentru ei, mînăria de la miezul nopții nu a făcut decît să reveleze nu programul de guvernare, ci tehnica guvernării. Adică o tehnică a abuzului oficializat, aflat abia la început. Așa cum vrea Dragnea să oficializeze abuzul administrativ. Asistăm la o revoluție în drept. Soluții? Ce va urma? E bine măcar că ne-am întors capul spre viitor. E un început. O vorbă de optimism neaoș răsucit spune cam așa: ce-a fost rău a trecut, ce-i mai rău de-acuma vine!
Christian CRĂCIUN

Autorităţile s-au hotărât să analizeze situaţia locaţiilor cu grad ridicat de risc pentru minori

De două luni şi de două interpelări energice în Consiliul Local a fost nevoie pentru ca autorităţile locale să dea semne că vor analiza aspectele privitoare la prezenţa tot mai numeroasă a minorilor câmpineni în cluburi de noapte, cazinouri ori săli cu jocuri mecanice. 
Joi, 23 februarie, în cadrul şedinţei lunare a legislativului local, consilierul Florin Frăţilă a interpelat din nou executivul Primăriei pe această temă, atrăgând atenţia că fenomenul ia amploare, iar autorităţile responsabile nu par să reacţioneze în niciun fel.


Vă reamintim că la prima sa intervenţie, în şedinţa din ianuarie a Consiliului Local, Frăţilă prezenta printre argumentele sale şi incidentul soldat cu rănirea gravă a mai multor elevi minori, petrecut la începutul acestui an în parcarea unui club de noapte din oraş şi le cerea responsabililor din administraţie să se implice mai mult în prevenirea unor astfel de situaţii şi să urmărească respectarea legislaţiei în vigoare: „Nu este normal să ne facem că nu vedem ceea ce se întâmplă cu copiii noştri. Barurile şi cluburile de noapte sunt pline de minori sub 16 ani care au acces la băutură, tutun şi la altele. În plus, nu cred că este normal ca un copil de 13, 14, 15 şi chiar 16 ani să-şi petreacă nopţile în locuri frecventate de tot felul de indivizi dubioşi. Nu mai vorbesc de faptul că minorii au acces neîngrădit la băuturi alcoolice şi ţigări peste tot unde acestea sunt comercializate. Aş vrea să rog executivul să iniţieze discuţii pe această temă cu reprezentanţii Poliţiei şi Jandarmeriei şi să stabilească un set de măsuri pentru stoparea acestui fenomen, cât nu este prea târziu” - spunea la acea dată Florin Frăţilă.
Din câte se pare, insistenţa alesului local ar putea urni lucrurile din loc, având în vedere că miercuri, 1 martie, administraţia publică s-a hotărât să convoace Comisia de ordine publică, constituită din reprezentanţi ai executivului Primăriei, ai Consiliului Local, ai Poliţiei Locale şi Naţionale, singurul organism local deliberativ cu putere de decizie în astfel de situaţii. Rămâne de văzut ce măsuri vor fi luate şi ce efect vor avea acestea. 

De la 1 februarie 2017, se majorează tariful pentru colectarea deșeurilor menajere

În plenul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, aleșii câmpinenilor au aprobat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifului practicat de S.C. Floricon Salub S.R.L. pentru colectarea, transportul și depozitarea deşeurilor menajere, începând cu 1 februarie 2017. Proiectul de hotărâre a fost inițiat de membrii Comisiei de administrație publică locală, juridic și relații cu publicul (Costantin Cândea, Ioan Petrescu, Mihaela Petrovici, Daniel Ioniță și Robert-Cătălin Minea). 
După explicațiile date de managerul-general Florin Constantinescu, care a lămurit temeiurile ce au stat la ajustarea tarifelor de salubrizare practicate de operatorul Floricon Salub, au fost aprobate mai multe ajustări, după cum urmează: 
- pentru persoane fizice - de la 8,02 lei/persoană/lună (fără T.V.A) la 9,57 lei/persoană/lună (fără T.V.A); 
- pentru agenții economici și instituțiile publice, cu excepția celor aflate în subordinea Primăriei - de la 72,61 lei/m.c. (fără T.V.A) la 82,44 lei/m.c. (fără T.V.A); 
- pentru Primărie și instituțiile publice aflate în subordinea acesteia - de la 72,61 lei/m.c. (fără T.V.A) la 80,63 lei/m.c. (fără T.V.A). 


În sprijinul cererii sale de ajustare a tarifelor de salubrizare a orașului (din punct de vedere al colectării deșeurilor menajere), Florin Constantinescu a adus mai multe argumente. Astfel, a fost invocată Hotărârea nr.3 din data de 17 ianuarie 2017, emisă de Adunarea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor Prahova”, care a aprobat modificarea tarifului pentru deșeurile municipale depozitate la Rampa Boldeşti-Scăieni, noul tarif, începând cu data de 1 februarie 2017, fiind de 69,58 lei/tonă (fără TVA), față de 59,92 lei/tonă (fără TVA). Al doilea argument a fost faptul că, de la 1 februarie 2017, salariul minim brut garantat în plată este de 1.450 lei, în conformitate cu H.G.R. nr.1/2017. Cele două creșteri ale elementelor de cheltuieli din componența tarifului pentru colectarea deșeurilor menajere și similare, de la persoane fizice și juridice, sunt independente de voința prestatorului de servicii, solicitarea ajustării tarifului de salubrizare fiind justificată pe baza argumentelor amintite mai devreme, așa cum a reieșit și din memoriul tehnico-economic. Pentru persoanele fizice, tariful se majorează cu 1,55 lei/persoană/lună (fără TVA), respectiv, de la 8,02 lei/persoană/lună (fără TVA) la 9,57 lei/persoană/lună (fără TVA), luându-se în considerare numărul de persoane abonate în prezent. 
La 31.12.2016, erau în evidențele Floricon Salub 21.025 de persoane abonate, reprezentand circa 60% din totalul populației municipiului, iar acest numeric a rămas aproape neschimbat la acest moment. Cu doar puţin peste jumătate din populaţie abonată la serviciile de salubrizare, Câmpina rămâne departe de standardele europene în domeniu, o mare parte din locuitorii săi dovedind că nu au spirit civic şi gospodăresc şi că nu sunt decât bieţi epigoni ai câmpinenilor de acum un veac, cetăţeni ai unei aşezări denumite „Oraşul florilor”. (A.B.)

Un podeț va înlocui vechiul pod secular dintre Câmpina și Bănești, prăbușit acum trei ani

La propunerea primilor demnitari ai Câmpinei – primarul Horia Tiseanu și viceprimarul Adrian Pițigoi, consilierii municipali au aprobat  indicatorii tehnico – economici pentru realizarea obiectivului ”Amenajare podeț peste râul Doftana”. Este vorba despre proiectul unui podeț care nu sună prea isteț, mai ales că el ar fi trebuit să fie un pod în toată regula. Cum s-a ajuns aici numai ei știu. Ei, care ar fi trebuit să știe că s-ar putea ajunge aici. În primăvara anului 2014, după o serie de precipitații bogate, apele Doftanei s-au umflat și au rupt unul dintre pilonii podului secular care lega așezările câmpinenilor și băneștenilor încă de pe vremea domnitorului Unirii Principatelor.


Podul, vechi de aproximativ 160 de ani, fusese construit după rețeta acelor vremuri și chiar a rezistat foarte bine, dacă socotim la câte solicitări a fost supus din partea oamenilor și a stihiilor naturii. La finele anului 2014, se realiza o asociere în participațiune între Consiliul Local Câmpina, Consiliul Local Bănești și Consiliul Județean Prahova, cu scopul de a construi un nou pod, pe amplasamentul celui vechi, care urma să fie dărâmat complet. Investiția era una importantă, de aproape 3.000.000 de lei, dar proiectul nu a fost nici măcar început, fiind lăsat să zacă probabil în vreu sertar, acoperit de praful uitării. Probabil, s-a considerat că pentru cele câteva sute de navetiști (angajați și elevi, majoritatea din Bănești), nu se merita o asemenea osteneală. Astăzi, cele două administrații locale plus cea județeană (prin conducerile lor, aproape tot alea din 2014), s-or fi gândit că, totuși, în economia refacerii unei căi de comunicație între cele două localități stau oamenii, nu animalele fără stăpân, și că acestea din urmă nu plătesc impozite și taxe locale, pe când navetiștii amintiți mai devreme, da. Astfel, a fost nășită o nouă asociere între Consiliul Local Câmpina, Consiliul Local Bănești și Consiliul Județean Prahova, cu scopul de a construi nu un nou pod, ci un podeț pietonal, numai bun pentru navetiști, un podeț situat în aval de vechiul pod, dar nu departe de acesta. La ultima lor ședință, membrii legislativului municipal au aprobat indicatorii tehnico-economici ai investiției, din care rezultă că podețul pietonal, cu o lungime de aproximativ 250 de metri și o lățime de 1,2 metri, va avea o structură metalică și va fi prevăzut cu balustradă. Costurile construcției se vor ridica la 977.450 lei, fără TVA. Municipiul Câmpina și comuna Bănești vor contribui fiecare cu câte 5% din valoarea investiției, iar Consiliul Județean va acoperi restul cheltuielilor. Lucrările ar putea  începe anul acesta. Vechiul pod nu va putea fi refăcut cu fonduri europene, cum se credea la un moment dat, fiindcă nu este încă declarat (clasificat), ca monument istoric. (A.B.) 

Bazinul de înot didactic va fi închis timp de o săptămână

Trecerea Bazinului de înot didactic din administrare privată în administrarea municipalităţii prin intermediul Clubului Sportiv Câmpina aduce după sine şi o scurtă perioadă de tranziţie, în care noul administator va avea la dispoziţie o săptămână pentru preluarea inventarului, reparaţii şi igienizări la baza sportivă. 


Astfel, în perioada 26 februarie – 5 martie, bazinul va fi închis, urmând ca activitatea să reintre în normal începând cu data de 6 martie, având la bază prevederile noului regulament de funcţionare aprobate în Consiliul Local şi un nou regulament de ordine interioară. 

În Ambulatoriul SanConfind s-a deschis un cabinet de pneumologie

De astăzi, Ambulatoriul Centrului Medical SanConfind este mai bogat cu un cabinet, mult așteptat de pacienții cu afecțiuni pulmonare. Este vorba despre cabinetul Pneumologie, care va funcționa în Câmpina, la ”Casa cu lei”, lângă Liceul Forestier. În cadrul acestui cabinet va acorda consultații doamna doctor Elena Dumitrescu, directorul medical al Spitalului SanConfind. 


În afara unei consultații medicale de înaltă calitate, pacienții pot beneficia de examinări profesioniste prin spirometrie (o metodă neinvazivă şi foarte precisă de apreciere a funcţiei pulmonare, ce măsoară cum şi cât de bine respiră pacientul), pulsoximetrie (determinarea saturației oxigenului în sângele periferic, o metodă non-invazivă care permite monitorizarea oxigenării hemoglobinei unui pacient) ș.a. Deocamdată, nu vor fi consultații medicale în fiecare zi, ci numai în zilele de marți și joi, în intervalul orar 8.00 – 12.00. Se fac demersuri pentru ca noul cabinet să intre cât mai rapid în relații contractuale cu CJAS Prahova, situație în care gama de servicii medicale se va mări considerabil (se vor elibera nu doar scrisori medicale și rețete compensate, ci și prescripții pentru concentratoare de oxigen), iar zilele de funcționare a acestui cabinet vor acoperi întreaga săptămână de lucru (medicul specialist va avea un program cu jumătate de normă, dar în două ture: și dimineața, și după-amiaza). 
Programările se pot face la telefon 0372.327.440

Cabinetul Pediatrie-Neonatologie SanConfind și-a mărit programul de lucru

De la începutul lunii februarie, cabinetul Pediatrie-Neonatologie SanConfind, care funcționează, de anul trecut, la ”Casa cu lei” din Câmpina, își va mări considerabil programul de lucru, pentru a veni în întâmpinarea nou-născuților și sugarilor care au venit pe lume la Maternitatea SanConfind, dar și în alte unități spitalicești de profil. Mărirea activității cabinetului a fost posibilă o dată cu venirea în cadrul acestei structuri a Ambulatoriului SanConfind a doamnei doctor Eugenia Grumuzescu, medic specialist neonatolog, care coordonează Compartimentul Neonatologie din cadrul Secției Obstetrică-Ginecologie a Centrului Medical SanConfind Poiana Câmpina. Doamna doctor Eugenia Grumezescu, printr-un screening complet, poate testa nou-născutul sau sugarul pentru a-i depista bolile metabolice rare (fenilcetonuria, hipotiroidismul congenital etc). 


Prin confirmarea diagnosticului şi aplicarea tratamentului precoce și a unei dietei specifice corespunzătoare, se poate preveni apariția de complicații severe și tulburări în dezvoltarea psihomotorie și neurologică a sugarului.  De asemenea, în  cabinetul Pediatrie-Neonatologie SanConfind se poate efectua și audiometria la nou-născuți și sugari pentru depistarea precoce a deficiențelor de auz. Procedura de testare a auzului este neinvazivă și total nedureroasă, iar cu cât depistarea unei hipoacuzii este mai rapidă, cu atât tratamentul este mai eficient.  
În  cabinetul Pediatrie-Neonatologie SanConfind lucrează doi medici specialiști. Doamna doctor Florentina Bicuți are program de luni până sâmbătă, între orele 8.00 – 14.00, iar doamna doctor Eugenia Grumezescu  acordă consultații de luni până joi, în intervalul orar 14.30- 16.00. 
Programările se pot face la telefon 0372.327.440.

21 februarie 2017

Adrian Pițigoi, viceprimarul Câmpinei: „Vom realiza multe investiții frumoase în anul 2017”

Zielele trecute, am stat de vorbă cu viceprimarul Câmpinei, Adrian Pițigoi, despre obiectivele de investiții care se vor realiza în acest an cu bani din bugetul local. Iată ce am aflat de la al doilea demnitar al orașului.  

- În primele săptămâni ale lui 2017, executivul local nu a urcat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) documente tehnice ale unor proiecte de investiții publice, documente necesare la organizarea ulterioară a licitațiilor pentru atribuirea lucrărilor respective. S-a vorbit despre un blocaj al funcționarilor publici din Primărie, care nu mai semnau de frica procurorilor DNA, o fobie care, zice-se, a străbătut ca un fir roșu toate administrațiile publice ale țării. Așa au stat lucrurile sau a fost doar un zvon al liderilor politici, naționali sau județeni, care se simțeau cu musca pe căciulă? 
- Nu au stat lucrurile așa. S-a lucrat încă de la începutul acestui an la documentele pe baza cărora se vor organiza licitațiile aferente. Aceste activități de pregătire nu au avut însă un ritm susținut, și pentru că au fost multe zile libere, dar și pentru că nu s-a reușit promovarea bugetului local, în lipsa celui central. După promulgarea bugetului de stat, vom putea trece, în curând, bugetul municipiului prin Consiliul Local, iar lucrurile vor intra pe făgașul normal. Angajații Primăriei nu au stat totuși degeaba, întrucât s-a lucrat la finalizarea tuturor documentațiilor tehnice de pregătire, necesare a fi urcate pe SEAP după aprobarea finanțărilor de la bugetul local alocate obiectivelor de investiții. Noi am pregătit documentațiile pentru a fi cât mai aproape de faza urcării lor pe SEAP. 
- Bugetul de stat a fost promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Bugetul local este definitivat sau se mai lucrează la el? 
- Bugetul local este creionat pe partea de cheltuieli și investiții planificate a se realiza în acest an. Pe partea de venituri nu am putut finaliza bugetul, deoarece ne lipsesc sumele pe care urmează să le primim de la guvernul României (sume defalcate din cota de TVA, cele pentru echilibrarea bugetelor etc). În bugetul local nu intră numai sumele colectate din impozitele și taxele locale sau din amenzi. De aceea, până nu primim sumele de la guvernanții actuali, nu putem închide bugetul local pe 2017. Pe partea de investiții avem multe proiecte frumoase. Sperăm că finanțarea acestora va fi îndestulătoare și că nu vom fi nevoiți să facem prea multe rectificări bugetare pe parcursul anului. 


- Care sunt cele mai importante obiective de investiții ce se vor realiza în 2017?
Avem de continuat unele investiții mai vechi, dar și de realizat altele noi. Avem de finalizat mai multe lucrări: reabilitarea unor etaje ale clădirii fostului Cămin Energetic; reabilitarea și modernizarea Parcului de la Soldat (avem aprobați indicatorii tehnico-economici, dar mai trebuie să facem proiectarea instalațiilor electrice pentru a putea urca apoi toate documentele pe SEAP); realizarea unei construcții care să conserve situl arheologic din Parcul Trandafirilor. Acestea ar fi lucrările cele mai mari. Indicatorii tehnico-economici pentru situl arheologic îi vom discuta la viitoarea ședință de Consiliu. Valoarea realizării acestui proiect este mare, dar ea va fi reajustată și diminuată cu circa 20%. Nu vor scădea prea mult cheltuielile, pentru că aceste lucrări de restaurare și conservare a siturilor arheologice se execută doar cu firme specializate, agreate de Ministerul Culturii, firme care sunt doar câteva în toată țara și care au tarife mult mai mari decât cele practicate pe piața clasică a construcțiilor civile și industriale. Mai mult nu putem scădea cheltuielile fără riscul de a prejudicia proiectul și de a afecta calitatea și perioada conservării sitului. Ne dorim să facem în 2017 și câteva investiții noi, așa cum este skate-parcul de pe strada Podului, din jos de Bdul Culturii (va fi amenajat pe o terasă ce coboară spre Prahova, lângă parcul amenajat deja, și va fi destinat tinerilor care se dau cu rolele și cu skate-ul). De asemenea, vrem să modernizăm circa 15-20 de străzi (covor asfaltic complet). Cea mai mare provocare o reprezintă modernizarea infrastructurii stradale din zona Calea Doftanei – Bobâlna – Voila, proiect în care suntem blocați și condiționați de finalizarea programului european de modernizare a rețelelor de apă-canal gestionat de operatorul Hidro Prahova. L-am întrebat, zilele trecute, pe dl Semcu, directorul general de la Hidro, când preconizează că se vor relua lucrările de canalizare, iar acesta mi-a răspuns că nu are un răspuns. L-am întrebat dacă va avea loc reintrarea firmei Cast la finalizarea lucrărilor sau dacă se va organiza o nouă licitație. Am aflat că abia la sfârșitul lunii martie au termen la Curtea de Arbitraj, unde ori se va da un nou termen, ori se va decide reintrarea firmei Cast în program (care s-ar putea întâmpla prin mai 2017), ori se va hotărî organizarea unei noi licitații (care nu se va putea desfășura decât la finele anului, ceea ce înseamnă cea mai rea variantă). Oricum, am vorbit și cu dl primar și am decis să nu intrăm în iarnă cu aceste străzi în starea lor jalnică din prezent, ci să le reabilităm, dar numai cu primul strat de asfalt (binder). Din nefericire, dacă nu vom avea finanțările necesare pentru străzile Calea Doftanei, Bobâlna și Voila, va trebui să renunțăm la alte investiții mai mici. Există și posibilitatea de finanțare prin accesarea unui credit bancar investițional. O altă investiție importantă pe care vrem s-o facem în 2017 este Ștrandul Tineretului (de lângă Casa Tineretului), pentru al cărui SF am alocat 40.000 de lei. Vrem să realizăm aici o piscină publică modernă, pentru cei care doresc să se îmbăieze în orice perioadă a anului. O piscină care nu va fi dedicată cursurilor de înot pentru copii, căci pentru acest lucru există bazinul didactic de înot. O dată cu Ștrandul Tineretului, vom înlătura și neînțelegerile și certurile pentru folosirea bazinului didactic de înot de către adulți. Vom face un SF în două variante: ștrand acoperit și ștrand descoperit. În prima variantă, ne-am gândit la un perete fix din zidărie, la care vor fi alipite vestiarele și toaletele, plus diverse anexe. Ceilalți trei pereți și acoperișul vor fi executați din structuri ușoare și glisabile, care se vor strânge vara, când este timp frumos, piscina devenind astfel descoperită și scăldată total în razele soarelui.
- Coordonați în mod direct serviciile ADPP și Urbanism. Sunteți mulțumit de activitatea acestora? 
- Departamentele ADPP și Urbanism sunt în plin proces de reinventare. Pentru eficientizarea activității, am realizat proceduri interne și interdepartamentale. ADPP dă comenzi și Atelierului de reparații infrastructură străzi, a cărui organigramă va fi complet încărcată pentru a putea realiza lucrări mai complexe, ajutați și de dotările cu mașini și utilaje moderne. (A.B.)

Editorial. AŢI CÎŞTIGAT!

În mod firesc, după o lună de proteste serale, a intervenit și o oarecare oboseală. Bine stimulată de agenții demobilizării, colportatorii lozincilor de tip: toți sînt la fel, sînt mari interese mondiale, ei fură și voi stați în frig, bine că ne-au mărit salariile, sîntem manipulați de „servicii”, occidentalii vor să ne colonizeze, Soros plătește totul, lăsați guvernul să guverneze, se dezbină țara, vor să ne ia Ardealul, oricum ei fac ce vor șamd. Recunoașteți în sintagmele de mai sus repertoriul „televiziunilor de știri”, puroiul cel mai greu de curățat al societății românești. 

Foto: Mihai Petre/ Wikipedia
Și totuși, ceva enorm s-a cîștigat în acest răstimp. Speranța. Nenorocita de ordonanță 13 a fost de mult depășită, dacă dl. Dragnea nu și-ar fi pierdut uzul rațiunii și s-ar fi grăbit într-atît, ar fi putut găsi o cale mai bună de a-și rezolva problemele penale, ale sale și ale companionilor săi. Nici faimoșii săi consilieri străini nu trebuie blamați: nimeni n-ar fi putut anticipa amploarea și forța și forma inedită de rezistență a societății civile. De altfel, cred că exagerăm mult capacitățile acestor „consilieri”, crezîndu-i un fel de semizei sau de șamani, capabili de adevărate războaie psihologice și punerea în mișcare de enorme mase de oameni. Cred că abia asta e forma lor supremă de a ne manipula, veche și banală de altfel: să ne facă să credem că sînt mult mai puternici decît sînt de fapt. N-au putut nici măcar anticipa că va cîștiga Trump în SUA, centrul Răului, nu-i așa? 
În acest moment „strada” a cîștigat. PSD-ul, cu o lipsă de inteligență managerială stupefiantă, n-a găsit altceva decît să-i contrapună acel miting pictat de un Goya coșmaresc din fața Cotrocenilor. Numai că, miza între timp a crescut enorm. Ceea ce n-au anticipat strategii de imagine ai PSD, scontînd doar o febră ușoară care trece cu o aspirină, a fost că, ținînd prea mult oamenii în stradă, reacționînd la cererile lor tîrziu și inadecvat, aceștia au devenit conștienți de forța lor. Și, brusc, nu mai pot fi controlați. Cerințele lor au devenit maximale. De aceea spun că „strada” a cîștigat. A depăși rapid frica, indiferența, comoditatea, autismul social și a căpătat conștiința de sine și speranța. PSD-ul a oferit generos populației arma cea mai eficientă cu care  să fie înfrînt. 
Sigur, cum scriam și săptămîna trecută, rămîne ca toate astea să fie consolidate. Guvernul lucrează la turație maximă nu pentru a construi ceva (fizic ori instituțional), ci pentru a distruge tot ce s-a făcut înainte. Numirile de oameni din eșaloanele doi și trei sînt stupefiante, în fiecare zi mai aflăm despre o instituție care funcționa și care este decapitată, despre altă OUG care mai bate un cui în coșciugul democrației, presa face un rău enorm, greu de măsurat… doar cînd îi vedem pe oamenii ăia repetînd delirant ce le-a spus cu seară înainte televizorul ne dăm seama ce profund e răul. Apropo: sînt acolo strigate lozinci xenofobe, antisemite, antidemocratice de care dl. Grindeanu, dacă ar exista cu adevărat și nu ar fi o simplă ficțiune propagandistică, ar trebui să se delimiteze rapid. Vorba ceea: ferește-mă, Doamne, de  susținători, că de protestatari mă apăr singur! Dar nu, greșesc, de o scindare a României este totuși vorba. Dar impusă tocmai din partea puterii ilegitimate. 
În Piața Victoriei nu s-a auzit nicio scandare împotriva altei părți a populației, doar împotriva unei puteri abuzive. La Cotroceni se urlă împotriva multinaționalelor, a corporatiștilor, a studenților șamd. Acum, cînd scriu, are loc un miting la Pitești de susținere a guvernului Dragnea-Grindeanu. Apuc să aud o doamnă strigînd la microfon: România să fie a românilor. Slogan de cea mai pură rezonanță fascistă, la care mi-e teamă că aderă (la slogan, nu la fascism…nu prea au habar ei de asta) majoritatea membrilor Parlamentului, indiferent de partide. Iar alt individ (cică parlamentar, condamnat cu suspendare) strigă și el de la înalta tribună: vrem președinte român! Domnul Dragnea chiar nu-și dă seama ce deservicii uriașe fac asemenea sloganuri pitecantropice nu numai partidului său (personal, nu-mi pasă!), ci țării (care mă doare)? Oare ce rapoarte fac în seara asta ambasadorii NATO și UE? Am revelația că PSD-ul nici nu își mai ascunde dubla rădăcină național-socialistă și stalinistă. 
Manifestațiile ultimelor săptămîni arată ruptura tragică dintre guvernați și guvernanți, PSD-ul conduce altă țară decît România reală, el se mai crede în anii 90 și nu bagă de seamă că nu poți conduce o țară din 2017 cu oameni de sub-nivel intelectual gen Daea, Șerban, Firea, Olguța etc (dau mereu numele astea, ele sunt bombe atomice de prostie cu fragmentare în interiorul țării). Pericolul pentru România pe care-l reprezintă acest partid crește de la o zi la alta. Pe ei nu procurorii, nici măcar Kovesi nu-i sperie, ci presiunea ambasadelor străine, singurul element de „autoreglare” al societății valahe pînă la actualele proteste, care au arătat că o reacție de apărare poate veni și din interior. Numai că, sîntem abia la început. Ce facem cu partea de țară care trăiește în sclavaj informațional? E ușor să-i disprețuiești, să faci glume…dar, ceva trebuie făcut chiar înainte de a schimba clasa politică! Ce facem apoi cu cancerul media? Fără o instituție credibilă de control, total independentă de politic, fără un control academic (ei, da!), media va rămîne un instrument de îndobitocire (Giovani Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gîndirea). Bătălia de iarnă am cîștigat-o. Rămîne să o cîștigăm și pe cea de primăvară. Sîntem la început!
Christian CRĂCIUN

Administraţia locală a început discuţiile pe tema înfiinţării unui club al tineretului

Una dintre temele abordate, la sfârşitul săptămânii trecute, în şedinţa de lucru a Comisiei de cultură, sport şi tineret a Consiliului Local a fost şi aceea referitoare la înfiinţarea unui club în care tinerii câmpineni, elevi şi studenţi, să-şi poată petrece timpul liber în mod constructiv şi în deplină siguranţă, departe de tentaţiile nocive ale cluburilor de noapte. 
Ideea lansată de consilierul municipal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei, vine în întâmpinarea necesităţii identificate în comunitatea câmpineană de a oferi tinerei generaţii o alternativă concretă – un loc special amenajat, cu acces controlat, destinat distracţiei şi socializării. În plus, la comisie s-a mai lansat şi ideea ca acest club să beneficieze, în baza unui parteneriat între administraţia publică şi ONG-uri, şi de un program de consiliere a tinerilor, atât din punct de vedere emoţional-comportamental, cât şi în ceea ce priveşte orientarea educaţional-profesională. Următoarea întâlnire pe această temă a comisiei va avea loc cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie, atunci când organizatorii şi-au propus să invite la discuţii toate părţile ce ar putea fi implicate în acest viitor proiect, respectiv reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvenamentale, ai autorităţii locale, ai tinerei generaţii (liceeni şi studenţi) şi chiar ai asociaţiilor de părinţi din şcolile câmpinene.

O clădire-anexă a Spitalului Municipal ar putea fi transformată în locuințe de serviciu pentru medici

În finalul ultimei ședințe ordinare a legislativului municipal, în cadrul discuțiilor de la rubrica Diverse de pe ordinea de zi a ședinței, consilierul Monica Clinciu a venit cu două propuneri interesante și chiar utile pentru comunitatea câmpinenilor. Prima propunere, care s-a și materializat între timp, și care a fost benefică pentru imaginea orașului nostru la nivel național, a fost participarea Câmpinei, pentru prima dată, la Târgul Național de Turism găzduit, săptămâna trecută, de Complexul Romexpo din București. 


A doua propunere a doamnei consilier a vizat alocarea de la bugetul municipiului pe anul 2017 a sumei de 20.000 de lei, necesară pentru expertizarea  unei clădiri a Spitalului Municipal, situată pe strada Vasile Alecsandri, în imediata vecinătate a Secției de recuperare medicală. Monica Clinciu, care este și președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Municipal Câmpina, i-a informat pe colegii săi consilieri despre intenția conducerii spitalului de a reabilita acest imobil construit acum mai bine de un secol, care are statut de clădire – anexă, pentru a-l compartimenta ulterior și a-l transforma în locuințe de serviciu pentru medicii pe care managerul Călin Tiu vrea să-i convingă să lucreze în cadrul acestei unități spitalicești. ”Cu cei 20.000 de lei pe care aș dori să-i alocăm din bugetul acestui an am putea face expertiza imobilului construit în 1905, ca să știm dacă poate fi reabilitat sau dacă îl dărâmăm și construim unul nou, în care să amenajăm apoi locuințe pentru medici”, le-a propus Monica Clinciu membrilor Consiliului Local. Edilul-șef al orașului nu a fost convins de utilitatea acestei propuneri. ”Ideea realizării unor locuințe de serviciu în clădirea din Vasile Alescandri mi se pare cam futuristă. Când am avut cele șapte locuințe în blocul ANL scoase pentru specialiști, a venit un singur medic, așa că nu înțeleg de ce crede managerul spitalului că acum vor veni mai mulți medici și, prin urmare, că ar fi nevoie de o astfel de investiție în acel spațiu”, a fost părerea primarul Horia Tiseanu. (A.B.)

Câmpina a participat pentru prima dată la Târgul de Turism de la București

Săptămâna trecută, municipiul nostru a participat pentru prima dată la Târgul Național de Turism, tradițional găzduit de Complexul Romexpo din București. Câmpina a avut un stand interesant la acest eveniment de referință al turismului autohton, ce s-a desfășurat în perioada 16 – 19 februarie 2017. Municipiul nostru a fost reprezent la această manifestare a industriei turismului din România de către Carmen Găman, coordonatoarea Centrului de Informare și Promovare Turistică, situat în imediata vecinătate a clădirii care găzduiește Banca Comercială Română și Administrația Financiară. Standul Câmpinei, realizat de CIPT și în care doritorii au putut găsi tot felul de materiale promoționale (albume, pliante, flyere), a funcționat într-un spațiu alocat Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova. 


Tot în acest ultim spațiu amintit a avut un stand propriu și Centrul Medical SanConfind din Poiana Câmpina, un tot mai important promotor al turismului medical și o unitate spitalicească într-o continuă dezvoltare, care va fi, la finalul tuturor amenajărilor și extinderilor sale, cel mai mare spital privat din județul Prahova. SanConfind a participat pentru a doua oară la acest târg de turism, prima sa participare consumându-se la ediția din 2016. Inițiativa participării Câmpinei la Târgul Național de Turism nu a venit din partea conducerii executivului local, ci de la unul din membrii legislativului municipal. 


Astfel, în plenul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, consilierul Iozefina Clinciu a propus conducerii Primăriei Câmpina să facă toate demersurile și să depună toate diligențele pentru a se reuși o participare câmpineană la manifestarea turistică de la București, cel mai important eveniment de profil din țara noastră. ”Vorbim de mai multă vreme despre turismul câmpinean, despre Câmpina turistică, dar nu acționăm prea energic în acest sens. Părerea mea este că, pentru a ne dezvolta din punct de vedere turistic, trebuie să ieșim în exterior și să arătăm lumii, prin tot felul de campanii de promovare, de ce este acest oraș atrăgător și chiar fermecător. Trebuie să ne promovăm singuri obiectivele turistice pe care le avem, să mergem noi în întâmpinarea celor interesați, nu să așteptăm să vină turiștii singuri la noi. Iar o bună promovare am putea face participând la ediția din acest an a Târgului Național de Turism„, le-a spus colegilor săi Monica Clinciu. Rămâne de văzut dacă, până la sfârșitul anului 2017, Câmpina va fi vizitată de mai mulți turiști decât anul trecut, și, de asemenea, dacă afluența turistică va avea ca destinații doar cunoscutele muzee B.P. Hasdeu și Nicolae Grigorescu, sau orașul nostru va deveni un atractiv centru de vilegiatură și prin alte obiective ale sale. (A.B.)

Majoritatea burselor școlare vor avea cuantumul mărit

La ultima lor întâlnire în plen, aleșii câmpinenilor s-au gândit și la elevii beneficiari ai burselor acordate de către municipaltate, hotărând să mărească, începând cu acest an, cuantumurile unor asemenea burse. Acordarea de burse este justificată de necesitatea sprijinirii elevilor câmpineni cu rezultate bune în procesul educațional, sau cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, dar și a elevilor cu probleme de sănătate sau a celor provenind din familii cu venituri mici. Faptul că elevii primesc o recompensă a eforturilor depuse la învățătură constituie un element motivațional suplimentar menit să crească performanța învățământului din municipiul nostru. 
În baza solicitărilor transmise de fiecare unitate școlară de învățământ, se vor aloca și repartiza sume pe fiecare unitate liceală de învățământ, printr-o hotărâre ulterioară a Consiliului Local Câmpina, ce va fi promovată dupa aprobarea bugetului local pentru anul 2017. 
Repartizarea sumelor pe unitățile de învățământ se va face pe baza solicitărilor directorilor acestor instituții, dupa aprobarea în bugetul local a sumei globale. Unitățile de învățământ vor stabili criteriile specifice, vor nominaliza beneficiarii burselor și vor transmite semestrial (iulie și decembrie), la Consiliul Local, lista nominală a elevilor beneficiari de burse de performanță, de merit și de studiu. 
Dintre cele patru tipuri de burse: bursa socială, bursa de studiu, bursa de merit și bursa de performanță, doar la primele trei s-a mărit cuantumul, în procente cuprinse între 20% și 60%. Astfel, valoarea bursei de merit s-a mărit la 120 de lei. Într-un procent sensibil mai mare, s-a mărit cuantumul bursei de studiu, care, începând cu acest an, va fi de 100 de lei. Cu o majorare procentuală de 60 de unități, cel mai mare salt valoric l-a înregistrat bursa socială, care acum este de 80 de lei, față de 50 lei, cât era în anii precedenți. Bursele se acordă lunar. Bursa de performanță (acordată liceenilor din ultimul an de studiu care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele și concursurile școlare naționale), a rămas neschimbată, având în continuare valoarea de 200 de lei. Bursele de performanță, de merit și de studiu se acordă doar în perioada desfășurării anului școlar propriu-zis, iar bursa socială se acordă inclusiv pe perioada vacanțelor, deci pe întreg anul calendaristic.
Inițiativa acordării burselor școlare de către administrația publică locală, care aparține consilierilor Elena Albu și Marian Dulă, a devenit tradiție, prima promovare a proiectului având loc în urmă cu șapte ani. (A.B.)

Pentru trei zile, Câmpina devine cel mai dulce loc din România!

Dragobetele îndulcește fetele la a XII-a ediţie a Târgului Mierii, care va avea loc în perioada 24-26 februarie 2017, la Casa Tineretului, interior şi exterior.
La intrare în Marele Post al Paștilor, participanții vor găsi la Târgul Mierii 2017 peste 20 de sortimente diferite din minunatul produs al naturii: de la miere de tei și de salcâm, polifloră, până la sortimente rare precum: miere de mană sau mentă și flori de baltă; de la delicioșii faguri cu miere până la mierea cu nuci, ghimbir sau scorțișoară, precum şi zeci de alte produse cu miere.


Evenimente organizate în cadrul manifestării:
- Târg de miere și produse apicole
- Târg de faguri și ceară
- Târg de echipamente și utilaje apicole
- Târg de stupi și componente din lemn pentru stupi
- Târg de meșteșuguri și artă populară
- Târg de prăjituri sincere cu miere
Concursuri:
- Cea Mai Bună Miere - secțiune deschisă tuturor producătorilor apicoli din țară.
- Concurs Foto: "Omul, albinele şi mierea"
Adunarea generală a Federației 
- Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS
- Balul stuparilor … și al stupărițelor
Prin numărul de evenimente găzduite, suprafața expozițională și numărul de vizitatori, Târgul Mierii Câmpina este cea mai importantă manifestare de profil din țară.

CS Câmpina îşi continuă pregătirea centralizată de iarnă

După o lungă perioadă de acumulare fizică în cantonamentul de iarnă început încă din luna ianuarie, fotbaliştii de la CS Câmpina au intrat, de aproximativ două săptămâni, în cea de-a doua etapă a stagiunii centralizate de pregătire şi anume aceea a jocurilor amicale de verificare.
Sâmbătă şi duminică, pe 18 şi 19 februarie, CS Câmpina a disputat, pe terenul sintetic de la căminele Petrol, două meciuri de verificare foarte utile, în compania juniorilor de la Petrolul 95 şi respectiv a echipei de seniori de la Valea Doftanei, ce activează în prima ligă judeţeană. 


Dacă în faţa juniorilor de la Petrolul 95 (liderul grupei A de juniori din campionatul judeţean) elevii lui Opaţchi s-au descurcat foarte bine, învingând cu scorul de 5-2, în confruntarea de duminică, cu Valea Doftanei, juniorii câmpineni au întâmpinat ceva probleme la construcţia jocului, mai ales în repriza a doua, terminând la egalitate (5-5) un meci destul de aprig disputat.
Chiar şi aşa, după meciul cu Valea Doftanei, antrenorul Roberto Opaţchi s-a declarat mulţumit de evoluţia jucătorilor săi în cele două meciuri de pregătire şi optimist în perspectiva returului de campionat, la sfârşitul căruia CS Câmpina vizează titlul de campioni la Juniori A Prahova.
Victoria de sâmbătă în faţa juniorilor petrolişti poate fi considerată una de moral, având în vedere că este foarte probabil ca finala campionatului să readucă faţă în faţă cele două ehipe.
Următorul meci de verificare va avea loc sâmbătă, 25 februarie, atunci când CS Câmpina va primi vizita Tricolorului Breaza, echipă de seniori antrenată de Florin Stăncioiu. Meciul va începe la ora 10.30 şi se va disputa pe terenul sintetic de la căminele Petrol. 

Un mesaj de solidaritate venit din Irlanda

Am primit de la d-ra Miruna, doctor în astrofizică al Universităţii din Dublin, fiica familiei de fizicieni Florin şi Valentina Popescu, vechi câmpineni, un desen deosebit de frumos însoţit de un mesaj emoţionant. Reproduc în continuare, cu exacitate, vibrantele rânduri de încurajare adresate celor care participă în aceste zile la protestele de stradă care au cuprins întreaga ţară, mulţumindu-i totodată expeditoarei pentru gestul său: 


«Sunt născută din părinţi revoluţionari. Din ăia fără certificate. Din ăia care au mers la Revoluţie în 1989 ca să fim liberi. Liberi de comunişti, de corupţie, de idioţi. Îmi amintesc zilele când priveam cu groază Revoluţia de la TV-ul alb-negru, singură acasă, întrebându-mă dacă părinţii mei mai sunt în viaţă. Căci, atunci, „se trăgea”. Aveam atunci 16 ani. Şi a început speranţa de mai bine. Acum, după 27 de ani, este un protest paşnic, curat, sincer, dar parcă cu şi mai multă mânie în suflet. Atunci măcar aveam speranţă. Acum... o mai avem? Haideţi să ne cerem speranţa înapoi! Ce se întâmplă cu ţara în care m-am născut? Pentru ce am luptat acum 27 de ani? Pentru ca să avem acum „corupţie legală”? Nu! Copiii celor care au ieşit în stradă la Revoluţie sunt, acum, în stradă pentru a-şi cere drepturile. Şi nu numai ei. Toţi românii cu sufletul curat. Dreptul de a fi cetăţenii unei ţări libere, democrate, parte din Europa şi din lumea civilizată. Mă doare sufletul că suntem călcaţi în picioare de politicieni fără scurpule. Nu pot decât să strig un mesaj: nu vă lăsaţi, români! Haideţi să renaştem ca pasărea Phoenix. Haideţi să ne eliberăm de povara corupţiei. E prea grea. Nu o merităm. Avem o şansă. Haideţi să luptăm pentru o viaţă normală. O merităm. Miruna”.
Alin CIUPALĂ

Câmpina, tărâm de istorii şi de amintiri. Un document inedit (1)

Zilele trecute, căutând în bibliotecă o carte (biblioteca mea e o gaură neagră, unde cărţile stau înghesuite pe trei rânduri), am regăsit un document deosebit de interesant pentru istoria învăţământului câmpinean, posibil singurul exemplar care mai există – „Gimnaziul din Câmpina. Anuar pe anul şcolar 1921 – 1922. Publicat de direcţiunea şcoalei” (1923, Tipografia şi legătoria Mihail S. Gheorghiu Câmpina). Anuarul şcolar a fost redactat de diaconul Ştefan Popescu, care deţinea în perioada aceea funcţia de director.
Ulterior, până în ultimul an al vieţii sale (s-a stins în anul 2015), venerabilul profesor Georgică Stanciu, fost director al Liceului „Nicolae Grigorescu”, s-a străduit să alcătuiască un anuar complet al acestui liceu care timp de aproape un secol a fost o unitate de învăţământ model. Anuarul acesta, care se referă la începuturile aşezământului local de învăţământ şi cultură, ne arată, între altele, mentalitatea şi comportamentul fruntaşilor câmpineni care se străduiau pentru propăşirea oraşului nostru.
La alcătuirea Anuarului au participat profesori, preşedintele Comitetului Şcolar - Constantin R. Bărbăcioru şi unul din elevii fruntaşi, Angelescu I. Ioan. Pentru a păstră parfumul epocii în care a fost făcută scrierea, aproape centenară, reproduc cu fidelitate textul:


„După teribilul război mondial la care au fost angajate toate popoarele, au urmat o serie întreagă de prefaceri pe toate tărâmurile şi a făcut să reînvieze şi la noi principiul democraţiei ce la alte popoare exista cu mult mai dinainte. Democraţia adevărată se sprijină însă pe cultura cea mai largă a poporului şi iată deci nevoia de a se înfiinţa şcoli cât mai multe şi în centrele mici. În acest sens, în toamna anului 1919, când cele mai mult din şcolile noastre erau în reparaţii radicale din cauza stricăciunilor făcute de armatele inamice, pe una din cele mai frumoase văi, Valea Prahovei, în centrul de netăgăduită bogăţie naţională a petrolului, în Orăşelul Câmpina s-a pornit o însufleţită şi statornică mişcare în vederea înfiinţărei unui gimnaziu pentru învăţătura mai înaltă a numeroşilor elevi din localitate şi a unui foarte mare număr din comunele învecinate, contribuind prin această instituţiune nouă la instrucţiunea şi educaţiunea lucrătorului industriaş din această regiune petroliferă, făcând din el un bun român, cu minte luminată. Această mişcare a fost susţinută de dl. Dr. Angelescu, fost atunci şi actualul ministru al instrucţiunii publice, care hotărâse înfiinţarea mai multor gimnazii în orăşelele mai mici de provincie, între care se numără şi Câmpina. (Gimnaziul era atunci o şcoală formată din şase clase, care se încheiau, la finalul studiilor, cu un examen sever numit Capacitate – n.r.). Greutăţile de înlăturat erau numeroase, căci afară de acelea care întovărăşesc tot d’auna începuturile, se mai adăuga şi aceea a lipsei de Profesori, lipsă datorată războiului nostru naţional (mulţi profesori au căzut la datorie pe front – n.r.), războiul pentru întregirea neamului. Stăruinţa depusă de cetăţenii Câmpinei cari au răspuns cu cea mai mare bunăvoinţă şi am convingerea că vor răspunde ori de câte ori interesele culturii o va cere, munca uriaşă depusă de Onor Comitetul Şcolar al Gimnaziului, care şi-au sacrificat din timpul D-lor, contribuind prin ajutorul moral şi material la înjghebarea acestui Gimnaziu, piedicile de tot felul s-au înlăturat făcându-şi loc faptul urmărit cu atâta hotărâre, înfiinţarea Gimnaziului. 
Iată deci că la 15 Oct. 1919, după sosirea a doi profesori străini de localitate, gimnaziul aprobat de Onor Ministerul Instrucţiunii, susţinut de donaţiile părinţilor şi a multor persoane de bine, s-a inaugurat în localul şcoalei de băeţi No.1 din oraş, mobilierul nostru nefiind gata, iar localul neisprăvit de reparat. Dragostea şi interesul pentru instrucţiune şi educaţie a tuturor elementelor de orice treaptă din oraş şi împrejurimi s’a manifestat în mod îmbucurător înscriindu-se de la început un număr de peste 190 elevi şi eleve (20%) repartizaţi în patru clase şi una paralelă. Trei din clase (I, II, III) au fost întreţinute de stat, iar două (IV şi I B) de comitetul şcolar al gimnaziului. Rolul acestei şoli în această regiune bogată şi neîntrecută prin clima sa este cât se poate de important şi a putut să se manifeste în toate ocaziunile cu rost cultural naţional datorită corpului didactic şi numărului mare de elevi. 
În primul an de există a şcolii am stăruit pentru facerea unei biblioteci. Graţie muncii depuse de colegul Stoica Teodorescu pe atunci profesor de Lb. Română, cu donaţiile elevilor fie în bani, fie în cărţi şi cu banii donaţi de comitetul şcolar s’a putut număra la finele anului şcolar 1919 – 1920 un număr de 1088 volume de literatură şi ştiinţă şi două reviste, Educaţia şi Răsăritul. Aceste cărţi erau citite de elevi fie acasă, fie la şezătorile ce le ţineau Duminica sub conducerea aceluiaşi Profesor de română şi la care luau parte şi alţi colegi. În felul acesta căutam noi să infiltrăm în sufletul elevilor dragostea pentru literatură şi ştiinţă, dezvoltându-le spiritul de iniţiativă. La 1 Ianuarie 1920, localul fiind complet reparat, mobilierul gata, ne-am mutat în clădirea închiriată de Comitetul Şcolar, local vechiu de la 1872, proprietatea D-nei şi D-lui Conte de Blome. (Contesa Martha era fiica prinţului Dimitrie Barbu Ştirbey, care locuia în castelul de la Voila şi nepoata domnitorului Barbu Ştirbey, care în incinta ocupată azi de colegiul Grigorescu, avea o reşedinţă, Curtea Domnească, unde îşi petrecea verile în vremea în care oraşul nostru era staţiune balneară – n.r.). Am căutat ca instalarea în localul nostru să se facă în prezenţa unei autorităţi şcolare superioare. La această solemnitate au luat parte: D-l Inspector şcolar Petre Marinescu, primarul oraşului, membrii Comitetului Şcolar, părinţii elevilor şi mai multe persoane de vază din oraş. Cu tot timpul nefavorabil, sala era neîncăpătoare faţă de publicul numeros. Am ţinut cu această ocazie o cuvântare prin care arătam rolul şcoalei în educaţie, că fiecare şcolar prin cultura câştigată îşi va putea afla locul cel mai potrivit în mijlocul păturii sociale unde va ajunge, că între şcoală şi familie trebuie să existe o strânsă legătură, lucrând amândouă de comun acord, pentru progresul neamului românesc. 
Venind anotimpul călduros, ne-am gândit să facem excursiuni, deoarece mijlocul cel mai bun de educaţie pentru şcolari sunt excursiunile, ele fiind hrană trupească şi sufletească, fiindcă mintea se îmbogăţeşte cu diferite cunoştinţi nouă. Orice excursie mare sau mică, lărgeşte orizontul de gândire şi vedere (...). Excursiile deşteaptă şi întăresc spiritul de observare al elevului, face ca o mulţime de fenomene să devie clare în mintea lor. Ele pregătesc pe şcolar şi îl formează pentru a putea lupta mai cu hotărâre în viitor. Prin excursii căpătăm cunoştinţele practice care adăugate la cele teoretice, obţinute în şcoală, facem ca puterea de înţelegere a fenomenelor să aibă o bază solidă. Excursiile ce s’au făcut la Gimnaziul Câmpina au fost mici şi mari. Mici în împrejurimi ca la: Brebu, Piţigaia, Breaza şi Voila etc. Aici la Brebu există vechea mănăstire zidită de Matei Basarab şi un muzeu nou. Mari, în Transilvania. În acest scop s’a dat o serbare în iunie 1920, la care cetăţenii Câmpineni au răspuns în număr mare contribuind cu mult drag, s’a realizat un beneficiu în total 10.000 lei. Cu această sumă, în ziua de 1 iulie 1920, am pornit cu 44 elevi şi 6 colegi şi colege spre Gara Câmpina, unde ne aştepta un vagon de cl. a II-a de 50 persoane. O însufleţire de nedestris printre elevi. Elevii foarte entuziasmaţi cântau, iar trenul străbătea cu o iuţeală foarte mare locurile acestea necunoscute de mulţi, deşi toţi erau de pe Valea Prahovei. S’a vizitat oraşele: Sibiu, Ocna Sibiului, Turda, Cluj şi Oradea Mare. Fiecare din ele mai frumoase unul decât altul. După un drum de zece zile s’a terminat această excursie, una din cele mai frumoase şi mai importante, dându-ne prilejul să cunoaştem întinsele câmpii cu bogăţiile lor, oraşele, patria şi neamul, apreciindu-l şi iubindu-l. 
Rezultatul la finele anului şcolar a fost: din 190 înscrişi, 120 promovaţi, 51 corigenţi, 15 repetenţi şi 4 retraşi. Ministerul Instrucţiunii a mai numit un titular de Română şi Latină, şcoala fiind în câştig, numărând deci trei titulari de studii şi trei de dexterităţi. 
Numărul elevilor a fost de 314 repartizaţi în opt clase, patru întreţinute de stat, patru de comitetul şcolar. Deci în al doilea an de existenţă (1920 – 1921 - n.r.), s’a desfăşurat o activitate foarte bogată în diferite direcţiuni, dovedind prin aceasta că profesorii şi-au făcut datoria cu cel mai mare succes. Activitatea desfăşurată în acest an se poate vedea în Anuarul şcolar.
Anul şcolar 1921 – 1922 a început la 1 septembrie. În acea zi, la ora 10 a.m., s-a sfinţit apa de Preotul Paroh al catedralei, după care a urmat cuvântarea Preşedintelui comitetului şcolar, urând elevilor şi profesorilor sănătate şi spor la muncă.
Disciplina internă a şcolii a fost destul de mulţumitoare. Cei mai mici au fost mai ordonaţi, cei mai mari s’au arătat mai slabi, dând de multe ori motive de observaţii D-lor Profesori. O problemă şcolară foarte importantă este curăţenia, unde la gimnaziul nostru cu şase clase s’a obţinut rezultate foarte bune. Graţie bunăvoinţei D-lui Director al Rafinăriei de petrol din Câmpina, Dr. (inginer chimist – n.r.) Gh. Sava, s-a oferit de două ori pe lună băi gratuite. (Rafinăria a avut o baie cu instalaţie de aburi, folosită şi de cetăţenii din oraş, care a funcţionat până în timpurile noastre – n.r.). Elevii au fost conduşi de d-nii Profesori Stoica Teodorescu, C. Ionescu, C. Rădulescu. Greutatea consta în faptul că elevii nu prea voiau să meargă, cu toată constrângerea noastră. Cuvinte de laudă se cuvine celor mici, care se întreceau în a merge la baie. Dorinţa de a ceti în afară de materiile de studiu este, de sigur, un motiv de laudă la adresa elevilor şcolii noastre. Aceasta se poate vedea din volumele utilizate în cursul acestui an şcolar din biblioteca înfiinţată încă din primul an de existenţă prin stăruinţa noastră şi donaţiile lor. Singura schimbare ce s-a făcut a fost repartizarea cărţilor avute şi cele cumpărate din nou pe clase, catalogate şi numerotate. Condiţiile de viaţă a bibliotecei au fost foarte mult uşurate de elevii aleşi dintre ei şi însărcinaţi cu repartiţia cărţilor. 
Şezători. La şcoala noastră funcţionând secţia reală, elevii au simţit nevoia de a face o secţie ştiinţifică a societăţii literare. S’au separat astfel în societatea literară şi cea ştiinţifică. Cea literară sub conducerea d-lui Pavel Papadopol, cea ştiinţifică sub conducerea d-lui Mircea Dăscălescu. Secţia literară a ţinut cinci şezători, cea ştiinţifică şase şezători. Gimnaziul cu şase clase din Câmpina a dat în acest an două serbări şolare. La una s’a reprezentat piesa Harţă Răzeşul şi diferite coruri, declamaţiuni etc. Rezultatul a fost foarte bun, ieşind peste 4000 lei destinaţi unei excursiuni şcolare. A doua şezătoare a fost la 10 iunie 1922, cu piesele Îmbogăţitul de Război şi Arvinte şi Pepelea, comedie într-un act de V. Alecsandri. Apoi diferite coruri şi solo. (...)
În urma stăruinţii mai multor elevi ai şcoalei ne’am prezentat şi în satul Buştenari, comuna Telega, unde am dat şi aici o serbare şcolară cu acelaşi program. (...). Ţin să aduc cu această ocazie mulţumiri d-lor membri «Fii apărători ai patriei» din Buştenari şi în special d-lui Fănică Gh. Stroe, care ne-a dat cel mai preţios concurs, în plus dându-ne şi sala de spectacole în mod gratuit. 
Excursiuni s’au făcut patru din care 2 mici şi 2 mari. Una la Cornu, cu întreaga şcoală şi d-nii Stoica Teodorescu, P. Papadopol, M. Dăscălescu, C. Rădulescu (...). Plecarea a fost la 7 a.m. pe un timp foarte frumos. După o oră am ajuns la Cornu şi am mers cu toţii la biserică unde am asistat la slujbă. După aceea ne-am dus la şcoală unde am luat masa. La ora 3 p.m. am dat o şezătoare la care au luat parte o mulţime de săteni, aşa că sala era neîncăpătoare.
A doua excursie mică a fost făcută de elevii clasei II B cu D-l Profesor Dinu de la Bucureşti şi D-l Papadopol de aici, la penitenciarul Mislea, unde s-a dat o şezătoare deţinuţilor. 
(va urma)
Alin CIUPALĂ

Tomografia computerizată colo-rectală de înaltă calitate de la SanConfind

Doamna doctor Gabriela Toma, șefa Secției de imagistică medicală din cadrul Spitalului SanConfind Poiana Câmpina, ne vorbește astăzi despre depistarea cancerului colo-rectal cu ajutorul echipamentelor ultraperformante din această secție.


- Ce este cancerul colo-rectal?
- Cancerul colo-rectal este o tumoră a tractului gastro-intestinal, una dintre cele mai frecvente. Ea apare, în special, la pacienții cu vârste între 60 și 80 de ani, cu predilecție la sectorul masculin, o mare incidență având cancerul rectal.
- Care sunt factorii care favorizează apariția acestui tip de cancer?
- Dintre factorii predispozanți putem să amintim: o dietă săracă în fibre, dar bogată în grăsimi și proteine animale, o boală inflamatorie intestinală, un istoric familial de tumoră colonică (dacă a mai avut pe cineva în familie cu această problemă), dacă pacientul respectiv a mai avut un alt tip de cancer etc.
- Care sunt primele semne care ar trebui să-i dea de gândit pacientului, determinându-l să se adreseze dvs?
- Pacienții ajung la noi din diferite motive. Cele mai frecvente ar fi tulburări ale tranzitului intestinal, constipație, diaree și alternanța acestor două afecțiuni, probleme legate de anemie, deoarece aceste cancere se asociază și cu sângerări și, deci, pierderi de sânge. De asemenea, situații acute în care se produce o ocluzie intestinală, un blocaj intestinal, din cauza tumorii.
- Ce investigații de imagistică medicală trebuie făcute pentru a depista cât mai rapid această boală?
- Din punct de vedere imagistic, tomografia computerizată este foarte bună în stadializarea cancerului de colon, atât local – privind extinderea în circumferință a colonului, în lungimea acestuia, în grăsimea pericolonică, cât și în ceea ce privește extinderea la distanță – în ganglioni, în ficat, plămâni, oase.
- Mai există și alte investigații imagistice care pot completa computerul tomograf și clarifica mai bine diagnosticul afecțiunii?
- Pe lângă tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică ajută și ea la depistarea cancerului colo-rectal. De exemplu, în stadializarea locală, aparatul IRM este mult mai bun decât computerul tomograf., deoarece ”vede” mult mai bine straturile peretului rectal, invazia adiacentă în grăsime (mezorectală), și astfel aduce un plus de informație, necesar chirurgului, în vederea operației. Noi, medicii de la Imagistică, putem recomanda, în funcție de localizarea cancerului, și o investigație IRM.  Dacă, de exemplu, este un cancer de transvers, care se vede foarte bine  la CT, investigația se oprește aici. Dacă există alte complicații, cum ar fi metastaze în ficat, care sunt incerte, neștiind prea multe despre istoricul pacientului, uneori sunt necesare examinări suplimentare prin rezonanță magnetică, pentru a evalua mai bine leziunile hepatice sau ale altor organe interne. Tomografia computerizată se face, în general, cu substanță de contrast, administrată intravenos, dar și oral, cu excepția pacienților la care există o alergie cunoscută sau care au contraindicații clare la substanța de contrast.  
- De ce ar trebui pacienții să facă investigații CT sau IRM la SanConfind?
- În primul rând, ar trebui să vină la Departamentul Imagistica Medicală SanConfind, pentru că este cea mai bună secție, dotată cu aparatură de ultimă generație. Aici avem aparate extraordinare, care oferă imagini foarte bune, de înaltă calitate, achiziția este rapidă, iar pacientul nu are niciun disconfort. Interpretările acestor investigații sunt deosebite, iar toate aceste lucruri îl ajută pe pacient atunci când se va adresa medicului curant sau medicului chirurg, în funcție de caz. Pentru depistarea cancerului colo-rectal se face examinare abdomen și pelvis.    

14 februarie 2017

Şcoala de actorie finanțată de municipalitate, la a patra promoție de actori-elevi

În noiembrie 2011, Adrian Dochia, un localnic îndrăgostit incurabil de teatru, marele maestru al scenei româneşti, Mircea Albulescu, şi actorul şi regizorul Dan Tudor (de la ”Naționalul” bucureștean) au înfiinţat Asociaţia Culturală “TEATRUL PROIECT”, o organizaţie neguvernamentală cu scop cultural, care avea să înființeze la Câmpina primul teatru cu adevărat profesionist. În urmă cu câteva decenii, funcționase la Câmpina un teatru popular modest, cu actori amatori, angajați în întreprinderile câmpinene ale acelor vremuri.  Obiectul de activitate al Asociaţiei Culturale “TEATRUL PROIECT” fiind foarte extins (producţie şi promovare a spectacolelor de teatru, muzică, dans, balet, operă, circ etc, promovarea oricărui tip de creaţie, organizarea de concerte, festivaluri, gale de premiere, recitaluri, seminarii, simpozioane, turnee, expoziţii, conferinţe, dezbateri publice, ateliere de creaţie etc), Adrian Dochia a avut și ideea înființării unor cursuri de actorie pentru elevii din Câmpina. Ideea a fost materializată în mai 2012, la câteva luni după înființarea Teatrului Proiect din Câmpina, care, ulterior, avea să ia numele maestrului Mircea Albulescu. La început, conducerea Asociației și a Teatrului Proiect Câmpina avea următoarea componență: Mircea Albulescu (preşedinte onorific), Dan Tudor (preşedinte executiv) şi Adrian Dochia (secretarul ei executiv). După o vreme, Dan Tudor s-a retras din asociație, iar președintele ei a ajuns Adrian Dochia, cel care a coordonat permanent participările trupei de elevi-actori la festivalurile de profil din țară. După ce a fost ales consilier municipal, la alegerile din iunie 2016, Adrian Dochia s-a retras din conducerea Asociației și a Teatrului de Proiect ”Mircea Albulescu”, pentru a nu intra într-o situație de conflict de interese și de incompatibilitate. Totuși, a continuat să se ocupe de participarea elevilor la diferite festivaluri. Mai exact, cu organizarea transportului și al cazării în diferite orașe, unde trupa actorilor liceeni din Câmpina era invitată la importante evenimente și manifestări artistice. Cursurile de actorie s-au desfășurat la Casa de Cultură, unde, în urmă cu două săptămâni, a avut loc spectacolul de absolvire a celei de a patra promoții. 



Începuturile Școlii de actorie pentru elevi 
Trupa de teatru (de elevi) ”Mircea Albulescu” a fost înființată  la initiativa Asociatiei Culturale  Teatrul Proiect , în mai 2012,  cu elevi ai Colegiului Național ”Nicolae Grigorescu”. Ulterior, în trupă auu venit și elevi ai altor licee (Colegiul Tehnic ”C.I. Istrati”, Liceul Tehnologic Energetic). La începutul anului 2013, la iniţiativa Comisiei de cultură din cadrul legislativului municipal, Consiliul Local Câmpina a aprobat finanţarea unor cursuri de actorie, cu precădere pentru elevii din şcolile câmpinene, dar şi pentru doritori cu vârste mai înaintate. Organizarea i-a revenit Teatrului Proiect Câmpina, mai exact, preşedintelui instituţiei în acel moment, Adrian Dochia, coiniţiator, împreună cu consilierul municipal Florin Frăţilă, al acestui demers. Practic, prin aceste cursuri gratuite (pentru cursanţi), finanţate cu 10.000 de lei de la bugetul local (bani cu care s-au plătit profesorii cursanţilor), s-a înfiinţat la Casa de Cultură, pentru prima dată după 1989, o mică şcoală de actorie pentru amatori. Cu relaţii în lumea teatrelor din Bucureşti, Adrian Dochia i-a adus ca profesori pregătitori ai acestei şcoli pe doi actori ai Teatrului Naţional din Capitală, Toni Cristin (lector al UATC Bucureşti), şi Ovidiu Cuncea. În decembrie 2013, Adrian Dochia ne declara: ” Din dorinţa de a face cursuri serioase de teatru pentru tinerii amatori din oraş, într-un mod organizat, am vorbit cu doi actori cunoscuţi din Capitală, Toni Cristin şi Ovidiu Culcea, care au o experienţă bogată în munca aceasta şi în domeniul teatrului de amatori. Aceştia au pregătit elevii câmpineni în cadrul unor cursuri săptămânale, în care cursanţii au învăţat multe lucruri pe care le învaţă studenţii de la UATC: cum să porţi un dialog şi să-l stăpâneşti, având un interlocutor incomod în faţă, cum să vorbeşti frumos, adică arta retoricii, cum să-ţi concentrezi cât mai bine atenţia, cum să comunici cât mai clar semenilor tăi, adică multe lucruri care le vor fi de folos în viată, chiar dacă nu vor urma o carieră în teatru. î


Iniţiativa Teatrului Proiect este unică în peisajul cultural postdecembrist. Au mai fost cursuri de actorie pentru amatori, tot la Casa de Cultură, dar în urmă cu aproape patru decenii.  La început, am avut o trupă de circa 30 de cursanţi, apoi, câţiva s-au retras, iar astăzi, cei circa 25 de elevi care au urmat cursul de actorie de şase luni vor juca, pentru prima dată în viaţa lor, într-un spectacol de teatru. Cei doi profesori sunt regizorii spectacolului, care reprezintă o farsă folclorică după “Soacra cu trei nurori”, iar membrii trupei de actori amatori preiau din mers anumite roluri.” 
După încheierea spectacolului cu prima piesă de teatru jucată de elevii câmpineni, preşedintele Comisiei de cultură din Consiliul Local, Florin Frăţilă, ne-a declarat următoarele: “Astăzi se încheie o primă etapă din istoria Şcolii de teatru de amatori, pe care am organizat-o la Casa de Cultură împreună cu preşedintele Asociaţiei Teatru Proiect Câmpina, Adrian Dochia, şi cu directorul Casei de Cultură, Florin Dochia. Cursul de teatru a început în primăvară, cu o pauză de câteva luni pe timpul verii, iar astăzi copiii ne-au arătat ce au învăţat, jucând într-un spectacol bine realizat, pe care nu îl vor uita niciodată. După ştiinţa mea, este pentru prima dată în istoria postdecembristă a culturii câmpinene când se întâmplă să funcţioneze o mică şcoală de actorie pentru amatori, demers pe care îl vom continua şi în anii următori, datorită efectelor benefice asupra tinerilor noştri, şi nu mă refer aici doar la liceenii din ani terminali, ci şi la cei mai mici dintre cursanţi, şcolari de gimnaziu.”


Primul spectacol – cel mai apreciat și premiat
Cu ”Soacra cu trei nurori” (adaptare după Ion Creangă), prima lor piesă de teatru, actorii-elevi au participat, în anul următor premierii, la șase festivaluri, de la niciunul dintre acestea neîntorcându-se fără premii. La Festivalul național de teatru pentru liceeni  ”Amprente” –Brașov 2014, trupa de elevi ”Mircea Albulescu” a câștigat Premiul I și Premiul pentru interpretare feminină. 


De la următorul festival, Festivalul județean de teatru ”Scena” din Ploiești, câmpinenii s-au  întors cu Premiul II și Premiul pentru cea mai buna actriță. Al treilea festival la care au fost invitați în 2014 a fost Festivalul de Teatru Adolescent Amfiteatru din Botosani, cel mai important festival de teatru pentru elevi, unde elevii-actori din municipiul nostru au câștigat Premiul de popularitate, Premiul voluntarilor și Trofeul  festivalului pentru cel mai bun spectacol. De la Festivalul Național de Teatru pentru Tineret ”De-a Rasu-Plansu” - Brasov 2014, câmpinenii noștri s-au întors cu Premiul special al juriului, iar de la Festivalul National de Teatru OKAUA – București 2014, cu Marele premiu - Trofeul pentru cel mai bun spectacol. În final, la Festivalul National de Teatru Tânăr-  Ideo Ideis – Alexandria 2014, trupa a câștigat Premiul acordat de Teatrul de Comedie București. În al doilea an de participare, 2015, trupa câmpineană a prezentat o a doua piesă, ”Făt-Frumos din lacrimă” (adaptare după Mihai Eminescu), cu care a câștigat Premiul Special al Juriului  la Festivalul Național de Teatru pentru Tineret – Ampente – Brașov, și tot Premiul special al juriului la Festivalul Național de Teatru Okaua , Bucuresti 2015. În al treilea an de participare, 2015, trupa a fost invitată la trei festivaluri, unde au prezentat piesa ”Profesorul de franceză” (adaptare după Tudor Mușatescu. Nu au mai câștigat niciun premiu, dar și simpla participare este ceva, deoarece incitațiile se fac în urma unor selecții riguroase. 

O nouă trupă de actori-elevi
”În ultima promoție avem o trupă de actori liceeni mai buni decât cei de anul trecut. Avem elevi de la mai multe licee. Sunt convins că vom face treabă bună în anul acesta. De copiii mă voi ocupa în continuare, în ceea ce privește organizarea participărilor la festivaluri. Vreau să împlinesc astfel și dorința mentorului lor, Mircea Albulescu, cel care, înainte de a muri, ne-a rugat să avem grijă de elevii-actori din trupa care îi poartă numele. Ar fi bine dacă am putea obține de la municipalitate un avans al cheltuielilor, pe care, în mare, le putem evalua foarte bine, astfel încât banii pe care îi cheltuim cu cazarea și transportul, banii parinților, de fapt, să nu  mai fie returnați după aproape un an, ci mai devreme”, ne-a mărturisit Adrian Dochia. (A.B.)

Editorial. ŞI SOLUŢIA?

Cam asta este întrebarea fundamentală a zilelor noastre. Există conștiința tuturor că trăim o perioadă în care se face istorie, dar în ce sens se îndreaptă ea și cine o face? În mod clar, acest guvern  (această putere în genere, asistăm pe tăcute la sarabanda de numiri în funcții de secretar de stat a unor persoane profund discutabile ca profesionalitate și competență) este nociv pentru democrație și pentru țară. Problema este: cum îl înlocuim? Și cu cine? E limpede, pentru mine, că și-a pierdut orice legitimitate, oricît ar invoca cocomentatorii (sic!) TV, revoltații din fața Cotrocenilor sau „obiectivii”, „echidistanții” - specie nu tocmai nouă, dar puternic afirmată în aceste zile – legitimitatea votului,  aceasta nu este deloc suficientă. Pentru că aspectul nu ține numai de chichițele juridice, ci fundamental de onoare. Termen vag, inoperant într-o țară unde nu funcționează legile nescrise ale moralei (pentru că nu funcționează nici cele scrise –sau invers, cine știe?), dar fără de care o societate nu se structurează. Guvernul și Parlamentul ar trebui să-și dea demisia de onoare în aceeași zi. E singura soluție viabilă, moral și juridic și politic. Guvernul acesta – și partidul care l-a emanat - este un atentat la siguranța națională, în fiecare zi ne oferă noi dovezi. Îndepărtîndu-ne pas cu pas de obiectivele euro-atlantice, ne asigură dizolvarea în Eurasia. Nu scindarea României este pericolul, cum s-au activat centrele de propagandă. Ci dispariția ei prin colaps totalitar. A întregii Românii. Sigur, mulți vor fi fericiți, căci vine o vreme (ca și regretatul ev mediu ceaușist) în care omul incapabil să-și asume vreo răspundere stă ocrotit sub o putere care se ocupă de toate. De serviciu, de aprovizionarea cu alimente, de concediu, de apartament, de repartizarea la terminarea facultății, de sănătate, de învățămînt, de presă (nu vedeți cum arată deja televiziunile noastre, inclusiv cea de stat?). Prost, dar se ocupă. Iar omul liber dispare, prin diferite metode. Despre asta este vorba la aceste manifestații, nici măcar despre Iordache, Corina Crețu, Daea, Andreea Cosma, Olguța, Băsescu, festivalul Cîntarea Firei (citiți, o să vedeți despre ce e vorba), Birchall, Șerban Nicolae, Tăriceanu, et alţii. E vorba despre cum se va putea trăi, ca om sau ca animal de companie, în această țară. 


Acum, cînd scriu, văd un excepțional altfel de protest la Sibiu. Oamenii au ieșit în piață cu cărți și au citit. Într-adevăr, cartea este principalul adversar al acestui maleficiu oribil al inculturii. De aceea nici n-au avut reacție la explozia de imaginație a Pieței, n-au putut găsi alte reacții decît metodele străvechi ale propagandei comuniste: spărgătorii violenți de manifestație, sau contra-mitinguri, sau amenințări cu represalii polițienești. Fantasma asta a „ruperii țării” (prietenii de la UDMR acționează ca activați de un buton cînd e vorba de satisfăcut comenzile partidului de la putere) a fost întărită și de un comunicat aiuritor al Academiei, în cel mai pur stil al național comunismului tîrziu. Aici este de făcut observația că nu sîntem singulari, sperietura vine de la faptul că în Polonia, Ungaria, Marea Britanie, Franța, S.U.A. întîlnim discursuri xenofobe, antisemite, autarhiste și autoritariste similare. Dragnea e într-o bună companie, chiar dacă pe el personal asta îl lasă rece. De fapt, îi dă o îndreptățire la care acum 15 ani, să zicem, cînd cu totul altul era peisajul politic euro-atlantic, nici n-ar fi visat. Și e suficient de abil încît să speculeze la maximum acest context favorabil. 
Ce se va întîmpla, așadar, cu protestele? Este foarte bine că țara este „dezbinată”, cum urlă mijloacele de idiotizare în masă. Așa trebuie să fie: oamenii care îi apără pe hoți de o parte, oamenii care vor legi curate și conducători curați pe de altă parte. Acum vreo 150 de ani, Titu Maiorescu provoca scandal afirmînd că: decît o școală rea mai bine deloc, decît un muzeu fără opere valoroase, mai bine deloc, decît o academie fără maturitate științifică mai bine deloc. Asemenea, am putea spune azi: decît o țară condusă de borfași, mai bine deloc. Este posibilă o astfel de „regenerare a spiritului public”? – Maiorescu dixit. Îmi pare aceasta intenția ultimă a mitingului maraton din plină iarnă. Dincolo de persoane și de partide. Ultimul pai prin care democrația și țara adevărată mai respiră. Adevărata „Românie profundă”. E un protest împotriva unei clase politice patologic incapabile de a-și asuma conducerea țării, împotriva „șmecheriei” ca motor al oricărei acțiuni publice românești. E tîrziu, știu, dar poate că nu e prea tîrziu. 
Închei tot cu profeticul critic literar și politician (dacă ne gîndim că funcția pe care a deținut-o el acum un veac e ocupată acum de Iordache sau Birchall, măsurăm fulgerător abisul): „De aici să învățăm marele adevăr că mediocritățile trebuie descurajate de la viața publică a unui popor, și cu cît poporul este mai incult, cu atît mai mult, fiindcă tocmai atunci sînt primejdioase. Ceea ce are valoare se arată la prima sa înfățișare în meritul său și nu are trebuință de indulgență, căci nu este bun numai pentru noi și deocamdată, ci pentru toți și totdeauna”. Deci ne jucăm viitorul…
Christian CRĂCIUN