30 mai 2017

Breaza – un oraș cu multe atracții, dar și cu multe probleme

Breaz este omul deosebit, distins. Breaz este și animalul cu o pată albă în frunte. Breaza ar putea fi o localitate deosebită, deosebit de frumoasă, dacă nu ar avea multe pete pe imaginea ei publică, dar nu pete albe, ci de un negru dezolant. Cea mai neagră dintre ele o reprezintă infrastructura stradală și de utilități care, în unele locuri, te duce cu gândul la un peisaj după o bătălie. Conform legendei, numele orașului-stațiune provine de la „o ciobăniță brează”, care avea o șuviță albă în părul său negru. Breaza a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu celebra stațiune montană Davos din Elveția.  Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Cetății Brașovului în care este amintit negustorul Neagoe din Breaza. Exact ca în cazul primei atestări documentare a Câmpinei, care a fost menționată în același an și în același document. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Și Câmpina a funcționat ca vamă până în aceeași perioadă, după care a fost mutată tot în Predeal. Se vede treaba, asemănarea dintre Breaza și Câmpina, în unele privințe, este frapantă. Numai că dacă al doilea municipiu prahovean s-a dezvoltat (cu unele inerente poticniri), aproape continuu, dezvoltarea orașului Breaza a bătut pasul pe loc mulți ani în șir. Din vara lui 2016, în fruntea orașului a fost ales Gheorghe Richea, brezean get-beget, care a promis că va schimba fața orașului, destul de tumefiată după lunga perioadă în care au lipsit marile investiții edilitare ale orașului (duse la bun sfârșit, nu doar începute și neterminate). Până acum s-a ținut de cuvânt, pentru că picamerele și excavatoarele se aud tot mai tare la Breaza, iar imaginea orașului a început să se schimbe după numai un an de mandat Gheorghe Richea.


O așezare de legendă

O legendă despre proveniența numelui Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari. Conform acestui dicționar, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea. Cercetători însemnați consideră că strămoșii multor brezeni de azi ar fi venit acum multe secole din Ardeal. Originea transilvăneană a unei importante părți a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au multe familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa, de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Astăzi, Breaza este formată din multe localități, cum sunt denumite în prezent fostele cartiere ale unui oraș. Localitățile componente (Breaza de Jos, Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei), au, fiecare dintre ele, probleme specifice. Pe lângă problemele așa-zis comune. 

Un sindicalist în fruntea orașului 

Actualul primar al Brezei, Gheorghe Richea, s-a născut în 1966, în cartierul Irimești (comuna Podul Vadului, pe vremea aceea). Este familist convins. Are studii economice superioare (Academia de Studii Economice București – 1996), dar a luat-o de jos pe scara profesiilor, lucrând în Uzina Hidrojet ca strungar, frezor, lăcătuș-mecanic. 


A fost mulți ani liderul Sindicatului Libertatea din Hidrojet, pe vremea când acest sindicat avea 3000 de salariați. Faptul că a luat-o de jos și a ajuns în fruntea orașului natal l-a făcut să capete o bogată experiență de viață și să învețe să lucreze cu oamenii. Are experiență și în administrația publică locală, deoarece a fost consilier local (2004 – 2008) și viceprimar în mandatul predecesorului său la șefia Primăriei (2008 – 2012). A câștigat surprinzător ultimele alegeri locale, atunci când nimeni nu-i dădea nicio șansă. ”Am câștigat Primăria datorită încrederii acordate de mulți brezeni, dar și datorită partidului din care fac parte, PSD, ai cărui activiști militanți au muncit mult pentru alegerea mea în fruntea orașului. Am fost și încerc să fiu în continuare cât mai mult printre cetățeni, ca să le pot asculta păsurile. Și nu doar le-am ascultat, dar am căutat să le înțeleg și să le rezolv problemele, după puterile mele, ale mele personale și ale funcției pe care o ocup. Am încercat să empatizez cu toți cei aflați în nevoi și să respect legea, pentru că atunci când ești în fruntea unei comunități ești tentat să te crezi deasupra tuturor membrilor ei, ceea ce este o mare greșeală. Trebuie să fii în fruntea comunității în plan orizontal, nu vertical”, consideră actualul primar din Breaza.

Datorii mari moștenite

Administrația publică a Brezei este confruntată adesea cu probleme de subfinanțare în derularea obiectivelor de investiții. Bugetul orașului este grevat de datorii mari, moștenite din mandatele primarilor care s-au succedat la conducerea orașului. ”Din cauza primarilor din mandatele de dinaintea mea, am o grămadă de probleme nerezolvate, investiții care nu s-au făcut sau care s-au început, dar nu s-au finalizat. Credeți-mă, nici nu mai știu uneori pe ce să pun mâna. Încerc să mi le structurez acolo sus”, îmi mărturisește edilul, arătându-mi într-un colț al biroului o planșetă pe care sunt tot felul de mențiuni scrise. Gheorghe Richea are de consolidat 16 zone cu alunecări istorice de teren, nerezolvate de 30 de ani. Acum sunt bani în cont și va rezolva două dintre ele, începerea lucrărilor fiind foarte aproape. 


Clădirea în care funcționează Primăria s-a făcut în urmă cu mult timp, dar și astăzi brezenii plătesc pentru ea. ”De 15 ani plătim rate la bancă pentru acest imobil prea impozant care ne grevează în fiecare an bugetul local. Nouă milioane de lei (cu dobânzi cu tot) trebuie să plătim, iar datoria este eșalonată până în 2020. O altă moștenire mare în bani, dar nu de luat, ci de dat, o reprezintă împrumutul bancar pentru reabilitarea și modernizarea a 22 de străzi din oraș. Este vorba despre un proiect european finanțat prin programul POR, pentru care s-a făcut un împrumut de 7,5 milioane de lei, eșalonat pe 9 ani. Primăria Breaza nu a fost și nu este capabilă să plătească în fiecare lună ratele inițiale ale celor două credite, deoarece în acest caz bugetul local s-ar bloca și nu s-ar mai putea realiza nicio investiție publică. Pentru un orășel ca al nostru este imposibil să rambursăm două împrumuturi așa de mari în același timp. De aceea, la propunerea mea, s-a prelungit la 15 ani perioada de rambursare a celui de-al doilea credit, cu perioada de grație extinsă până la 1 ianuarie 2018. Cu acest credit bancar obținut pe vremea predecesorului meu, cu puțin timp înainte de alegerile din vara lui 2016, eu nu am fost de acord. Consider că fiecare primar trebuie să-și asume răspunderea mandatului. Nu-mi place deloc ce am găsit în Primărie, moștenire de la predecesorii mei, dar nici nu pot să emit judecăți de valoare în legătură cu activitatea primarilor dinaintea mea.  Sunt instituții ale statului abilitate să facă ordine în modul în care s-a cheltuit până în prezent bugetul local. S-a cercetat și încă se mai cercetează modul în care s-au cheltuit banii publici ai brezenilor în mandatele precedente. 

Mari investiții realizate într-un an 

Într-un an de zile, executivul brezean condus de Gheorghe Richea a reușit să realizeze și să finalizeze mai multe investiții de mare importanță. Astfel, în noiembrie 2016, s-a încheiat modernizarea celor 22 de străzi prin proiectul POR (cu fonduri europene). ”Dacă nu terminam lucrările la timp, am fi fost executați silit, iar conturile Primăriei blocate. Am reușit in extremis să terminăm cu bine investiția, realizând în trei luni de zile treimea de lucrări nefinalizate. De asemenea, cu fonduri de la Consiliul Județean, s-au terminat stațiile de pompare SP1 și SP2, care deservesc tot orașul. Cea mai mare cantitate de apă potabilă vine de la Paltinu, iar restul  de la stația de pompare Sunătoarea (pentru Podul Vadului). Fără sistem de alimentare cu apă potabilă a rămas doar cartierul Podul Corbului și și câteva străzi, zone care vor fi racordate prin lucrări finanțate cu bani din bugetul local sau prin programul operațional POIM, administrat de către operatorul regional de apă Hidro Prahova. 


Tot cu o finanțare majoritară a Consiliului Județean (90% - CJ Prahova, 10% - CL Breaza) s-au realizat lucrările de înlocuire a conductei de canalizare pe Aleea Parcului, precum și racordarea blocurilor din zonă, plus asfaltările corespunzătoare (strada, parcările și aleile). Cu aprobarea Consiliului Local, s-a reziliat contractul de asociere în participațiune cu o firmă privată care administra parcul de distracții din Centru, în care copiii aveau acces doar contracost. Primăria va moderniza locul de joacă cu o suprafață de tartan de 500 mp. Sunt în lucru modernizarea aleilor din parcul Brâncoveanu, dar și reabilitarea termică blocurilor din zona Pieței. Am consolidat împreună cu cetățenii podețul de pe strada Piatra Arsă; urmează cel de pe strada Oltului. Împreună cu administrația publică a comunei Provița de Sus, lucrăm la amenajarea podului situat la granița dintre localitățile noastre. 


Urmează și alte podețe de pe râul Târsa. Au fost demarate și alte lucrări importante: refacerea prin pietruire a străzilor Tudosești, Ogradă, Bucegi etc, precum și reabilitarea Pieței. Este în derulare un proiect cu fonduri guvernamentale (în valoare de 12 milioane de lei) pentru consolidarea a 16 zone cu alunecări de teren. Pentru două dintre zone (Poieniței și Ștefan cel Mare), suntem în faza de achiziții publice, celelalte fiind în faza elaborării documentației tehnice. Tot în fază de derulare avem un proiect aprobat de ANL pentru construirea unui bloc pe strada Griviței. Pentru că eu țin să-mi respect promisiunile electorale, tot în derulare este proiectul realizării pe platforma Hidrojet a unui parc industrial. Este un proiect prioritar, fiindcă acolo se pot crea multe locuri de muncă, într-un oraș care suferă foarte tare la acest capitol. Am refăcut sistemul de iluminat din cartierul Irimești, distrus în urma unor alunecări de teren”, ne-a declarat edilul brezean. 

Marile probleme ale orașului

Cea mai mare problemă a orașului rămâne infrastructura rutieră afectată grav din cauza lucrărilor defectuoase de apă-canal, efectuate de-a lungul anilor. O a doua mare problemă o constituie alunecările de teren, care se petrec în multe zone ale orașului. Nefericită este și situația spațiului Spitalului de boli pulmonare, care funcționează în cea mai mare parte a sa pe o proprietate privată. Administrația locală ar dori mutarea unor cabinete medicale în clădirea Școlii generale de la Podul Vadului. ”Tot ce am realizat, și sunt multe investiții importante finalizate, am realizat în mai puțin de un an, cu sprijinul Consiliului Local. Nu mă voi abate de la spiritul și litera legii. Sunt născut în Breaza și îmi pasă de acest oraș și de viața locuitorilor săi. Am pornit de jos și chiar dacă am ajuns în fruntea orașului din care m-am ridicat, nu voi uita niciodată de unde am plecat. Vreau să rămână ceva în urma mea”, ne mai spune primarul Gheorghe Richea. 
Adrian BRAD

Editorial. CU ANALIZELE LA ZI

E bine, mai ales după o anumită vîrstă, să fii la zi cu analizele. România, țară bolnavă, este în fiecare seară analizată, de o armată de inși, pe toate posturile Tv. Nu mai pun la socoteală și zecile de mii de comentarii FB-uchiste. Toate bune, numai că acest belșug de analize nu reprezintă un pas spre vindecare, ci însăși boala. Cum se desfășoară lucrurile: un ziar obscur, care nu s-a distins niciodată prin corectitudine sau calitate editorială (sau, și mai bine, un blog anonim) publică o „știre”. Mari trusturi de presă și doctorii în analize o preiau: „după cum spune ziarul X”, „noi nu credem că e așa, dar….” Și o rostogolesc la nesfîrșit, zile, săptămîni, încît ceea ce era dat la început ca o supoziție devine în mintea bizonului televizual o certitudine. O mai exista în vreo limbă expresia: „a spus la televizor”? Ca semn al credinței nestrămutate în adevărul emanat din ecran. Caragiale însuși, marele psiholog național, observa că minciuna trebuie să fie grosieră pentru a se prinde, cea rafinată, subtilă, nu are așa multe șanse. De aceea sursele noastre de analize îngroașă cît pot contururile şi au grijă să șteargă toate nuanțele. Știu exact pe ce pedale să apese pentru a stîrni emoțiile colective. Dar nu capacitatea de raționare. Ceea ce ni se vinde seral este doza de narcotic al gîndirii critice. Probleme de interes minor sînt gonflate, date esențiale sau evenimente sînt pur și simplu trecute sub tăcere. Analfabetismul funcțional, despre care s-a discutat la un moment dat, exact asta înseamnă: incapacitatea de a te desprinde de mesaj și de a-l analiza. Vă speriați de biserici? Păi programul seral al televiziunilor se bazează în exclusivitate pe un fel de credință laică, obtuză și fanatică. Care nu învață nimic bun. Știți care e primul lucru suspect? Acela că, indiferent de temă, sînt aceiași oameni care apar. Că este vorba de plagiate, de situația ambulanțelor SMURD, de buget, de prăbușirea tavanului unei școli, de Brexit, de turneul lui Trump, de laserul de la Măgurele, de căsătoria unisex, de autostrăzi, de Constituție, de opera lui Brâncuși, de terorismul islamic, de ruina Cazinoului din Constanța, de efectele vaccinării, de armarea clădirilor pentru a rezista la cutremure, de premiul Nobel pentru literatură…. veți vedea aceiași oameni dîndu-și cu părerea. Domnilor, e imposibil! Aș vrea ca la fiecare temă să văd specialiști în chestiunea respectivă. Nu jurnaliști atoate-știutori, nici măcar politicieni care cred că votul popular le-a crescut, simultan cu self estima și averea, dar și competența și IQ-ul. Sigur, din păcate ei decid, de cele mai multe ori fără a-i consulta sau a-i asculta pe adevărații specialiști. Dar nu pot să cred că se pricep la toate. Sau măcar la una, două chestiuni. De aceea analizele nu arată niciodată nivelul real al colesterolului național. Bolnavi moral, ne îmbolnăvim și mai rău prin aceste false diagnostice. E ca și cum l-ai pune pe mecanicul de la service care îți repară mașina să te opereze de apendicită. Pe motiv că are mîna ușoară. Sînt deci două moduri principale de manipulare a analizelor: pe de o parte manipularea temelor, unele sînt ignorate, altele inventate, altele gonflate, altele brusc suspendate, altele dezgropate brusc după ani și ani, după jocuri de interese care rămîn ascunse publicului. Pe de altă parte, falsificarea lor de-a dreptul prin analize lipsite de profesionalism. E suficient să citești în paralel un ziar occidental, indiferent de orientare, și unul bucureștean. La ei scriu profesori universitari, specialiști de vîrf, filosofi. La noi, scribii de serviciu. Lumea îi cunoaște pe Cristoiu, pe CTP și vreo doi, trei jurnaliști de la tv. Avem angliști de calitate, mulți cu studii serioase în Albion. I-ați văzut cumva convocați să explice „de ce e Anglia altfel”? Cînd un intelectual de valoarea, onestitatea și rectitudinea lui Cărtărescu scoate o carte de publicistică, în loc să fie salutat la toate televiziunile și chemat să-și spună părerea despre treburile Cetății, e din nou și din nou împroșcat cu noroiul invidiei. E doar un caz. Mă interesează de 1000 de ori mai mult părerea lui Papahagi despre Brexit decît a lui CTP. Părerea lui TRU despre terorismul musulman decît cea a cutărui pompos intitulat „blogger”. Părerea lui Paleologu despre situația Bucureștiului decît cea a lui Firea. Părerea lui Pleșu despre politica noastră externă decît a lui Mihalache. Părerea lui Baconski despre familie și nu a activiștilor de orice fel. Părerea lui Liiceanu despre plagiate, și nu a cutărui absolvent și profesor la universitatea particulară și Vășcăuți. Este o scară de valori aici, orice buletin de analize asta conține, niște indici valorici. E scara mea, mi-o asum. Fiecare e liber să-și construiască o astfel de scară. Cu condiția de a avea argumente. Prea mult analizata Românie este, de fapt, în comă. Iar doctorii mediatici îi spun: ce bine arăți azi!
Christian CRĂCIUN

Crăpături tot mai mari la fațada vechiului pod de peste Doftana

Vechiul pod de peste Doftana, de la intrarea în Câmpina, construit în secolul trecut, pe la sfârşitul anilor 1960, nu se simte prea bine. Să ne înțelegem: este vorba despre vechiul pod dinspre Bănești, alături de care ulterior s-a construit un alt pod, peste care trece DN1, care ocolește Câmpina prin stânga ei. 


Pe fațada dinspre cartierul În Luncă a vechiului pod au apărut crăpături tot mai largi și mai urâte la marginea superioară a câtorva piloni. Suntem convinși că, în acest moment, situația nu este gravă, iar traficul rutier peste acest pod se poate desfășura în condiții de siguranță. Dar faptul că circulația auto nu este deloc periclitată astăzi nu înseamnă că nu există un pericol în stare latentă, care s-ar putea declanșa peste ani și ani, fiindcă acțiunea eroziunii cauzate de ploi, de vânturi va continua, iar alternanțele îngheț-dezgheț nu vor înceta nici ele. Singurele care s-ar putea conteni ar fi doar așteptările noastre. 


Dacă ne este permisă o propunere nevinovată, CNADNR (pe numele ei actual, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ar putea să ia măsuri pentru remedierea deteriorărilor cauzate, mai mult ca sigur, de trecerea timpului. Cu atât mai mult cu cât reparațiile se pot face acum mult mai ușor și cu costuri mult mai mici decât peste mulți ani, când crăpăturile s-ar putea extinde mult în profunzime. Zicem și noi, nu dăm cu parul. Dacă tot nu se construiesc autostrăzi în România de azi, poate s-or face niscaiva reparații de poduri vechi. Alo, CNADNR-ule, ai puțină atenție și pentru un biet pod rutier secular de provincie?
Adrian BRAD

Vestiarele şi tribuna de la terenul sintetic de fotbal vor fi modernizate

Joi, 25 mai, Consiliul Local a aprobat în unanimitate prima rectificare bugetară a anului 2017. Printre sumele realocate în vederea începerii unor noi lucrări, se numără şi aceea necesară modernizării vestiarelor şi tribunelor de la terenul sintetic de fotbal din incinta căminelor Petrol, în valoare de 295.920 de lei. 


În expunerea sa de motive, primarul Horia Tiseanu, iniţiatorul proiectului de rectificare bugetară, a explicat motivul pentru care administraţia locală a ales modernizarea infrastructurii existente de la terenul sintetic şi nu finanţarea unui nou proiect, pentru care există de mai mulţi ani un studiu de fezabilitate: "După mai multe discuţii pe această temă, am ales varianta cea mai puţin costisitoare şi anume modernizarea a ceea ce există, a tribunei şi a vestiarelor, având în vedere că realizarea unui nou proiect ar fi presupus un efort bugetar mult prea mare".


Iniţiativa introducerii acestei noi lucrări în proiectul de rectificare bugetară aparţine Comisiei de sport a Consiliului Local, ai cărei membri insistă de mai mult timp pe această temă: "Modernizarea vestiarelor şi a tribunelor de la terenul sintetic de fotbal era absolut necesară. Iniţial, în anii 2013 - 2014, am încercat să construim tribune noi, moderne, cu vestiare/ spaţii prevăzute sub tribune şi tunel de acces în teren. Proiectul, deosebit de frumos, a ieşit din păcate mult prea costisitor pentru oraş. Am renunţat deocamdată la el şi în ideea în care ne dorim să-l punem în aplicare după o eventuală achiziţionare a stadionului Rafinăriei, pe care administraţia locală intenţionează să-l cumpere. În cele din urmă, pentru a nu bate pasul pe loc, am ajuns la concluzia că cea mai bună şi rapidă variantă este modernizarea infrastruturii existente. Am insistat pe lângă colegii din executivul Primăriei şi din Consiliul Local şi am obţinut finanţare la această rectificare de buget. Sper ca până la toamnă să putem spune că avem un nou stadion în Câmpina şi astfel să ducem mai departe, în condiţii optime, proiectul CS Câmpina" - a declarat Florin Frăţilă, preşedintele comisiei.

Ziua Eroilor a fost marcată, ca de obicei, de Ziua Înălţării

De aproape un secol (exceptând perioada comunistă), sărbătoarea Înălţării Domnului coincide cu Ziua Eroilor care s-au jertfit pe altarul patriei pentru apărarea fruntariilor României. Ceremonialul obişnuit s-a desfăşurat în Cimitirul Eroilor, pe o vreme mohorâtă, iar la festivități au participat reprezentanţi ai unor partide locale, ai mai multor asociaţii, fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, instituţii publice, societăţi comerciale private, elevi etc. 


Nu au lipsit, desigur, reprezentanţi ai Asociaţiei „Cultul Eroilor” şi Asociaţiilor Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din MApN şi MAI, ai Poliției Locale și Poliției Municipale. A fost oficiată o slujbă religioasă de către un sobor de preoţi, pentru pomenirea eroilor neamului. Au fost depuse coroane de flori. Garda de onoare a fost constituită dintr-un detașament al Jandarmeriei Române și un detașament de elevi de la Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza. Cimitirul eroilor români şi străini din cele două războaie mondiale şi al eroilor din timpul tragicelor evenimente din decembrie 1989 este situat pe strada Bobâlna, fiind amplasat pe latura vestică a Cimitirului Bobâlna. 
Conform datelor Oficiului Naţional Cultul Eroilor, cimitirul a fost înfiinţat, în anul 1916, pentru a primi eroii căzuţi la datorie în luptele de pe Valea Prahovei, de la Buşteni, Azuga şi Predeal. Aceeaşi sursă indică existenţa în cimitir a 104 însemne de căpătâi care marchează şase gropi comune în care au fost înhumaţi 360 de eroi din Primul Război Mondial şi 98 morminte individuale ale celor căzuţi în al Doilea Război Mondial. În prezent, în urma reamenajării Cimitirului Eroilor, suprafaţa acestuia s-a restrâns de la 2.400 mp, potrivit datelor O.N.C.E., la circa 700 mp (34 m lungime, 20,5 m lăţime). Cimitirul cuprinde în total 101 semne de căpătâi, dintre care şase ale eroilor Primului Război Mondial, 91 ale celor căzuţi în cea de-a doua conflagraţie mondială şi patru ale eroilor câmpineni dispăruţi în vârtejul evenimentelor din decembrie 1989. Din cele 91 de însemne de căpătâi ale eroilor din ultimul război mondial, 85 aparţin unor eroi identificaţi (militari şi civili) şi şase  însemne ale unor militari neidentificaţi (2 germani şi 4, probabil, români).
Adrian BRAD 

Serviciile medicale SanConfind: fără cusur, dar și fără tocmeală

Săptămâna trecută, prezentam în această pagină fenomenul șpăgii medicale în  spitalele private românești, fenomen generat probabil și de atitudinea inexplicabilă a unor pacienți cu stare, fiindcă o bănuială rezonabilă te-ar putea duce cu gândul că ei plusează ca să fie siguri că doctorul din spitalul privat face tot ce se poate pentru a-I reda sănătatea. Asta nu-i scuză însă pe medicii care acceptă ”atențiile” pacienților. Avem de-a face, așadar, cu o realitate românească tare păcătoasă, într-o Românie a tuturor posibilităților. În Centrul Medical SanConfind acest fenomen nu există, deoarece conducerea celui mai mare spital privat prahovean (la finalul tuturor extinderilor și amenajărilor sale), este fermă și implacabilă: toleranță zero pentru șpaga medicală. E unul dintre principiile de management al spitalului SanConfind, susținut nu doar la nivel declarativ, ci și la nivel acțional. Tot pacienți de felul celor amintiți mai devreme, cu o solidă stare materială și foarte grăbiți în a-și evalua starea de sănătate, care cred că banii lor pot impune solicitarea oricărui serviciu medical, sunt la originea unui alt fenomen păgubos, pe care l-am putea numi ”târguiala actului medical”. Despre el vom vorbi în cele ce urmează.

Spitalul văzut ca un talcioc

În ultimii ani, tot mai multe postări pe rețelele de socializare și tot mai multe materiale apărute în mass-media ne vorbesc despre faptul că există pacienți care solicită uneori servicii medicale, dar nu pe baza unor documente medicale justificative, ci după cum au auzit la vreun vecin, la vreo rudă, după propriile păreri neavizate ori după cum au aflat de la amăgitorul ”doctor Internet”. Unele spitale private, din dorința de a face profit cu orice preț și prilej, acceptă să facă uneori anumite investigații solicitate de către pacienții ”atoateștiutori”, care consideră că banii lor pot vorbi în locul unei trimiteri de la medicul specialist (sau de familie), singurul document cu autoritate capabil să indice clar ce tip de investigații medicale au de făcut, astfel încât afecțiunile pacienților respectivi să poată fi diagnosticate și tratate corespunzător. Adică diagnosticate cât mai exact și tratate cât mai eficient. Dacă într-un spital (indiferent că este privat sau de stat), pacienții ar beneficia de servicii medicale solicitate după bunul lor plac, iar nu în baza unei trimiteri medicale emise după efectuarea unui examen clinic de specialitate, atunci se poate spune fără niciun dubiu că în acel spital nu se practică medicina, nu se realizează un act medical, ci doar un act de comerț cu servicii medicale, ceva asemănător unui talcioc, unde cu banii tăi poți cumpăra orice produs aflat la vânzare.   


La SanConfind nu se negociază investigațiile medicale

Centrul Medical SanConfind a urmărit și va urmări mereu corectitudinea actului medical, realizarea lui în spiritul și litera legislației în vigoare. Managementul SanConfind este convins că un act medical corect și eficient nu se poate realiza decât prin buna-credință a pacientului (care nu trebuie să ascundă nimic important din istoricul său medical, și nici să se prezinte la consultații fără documentele medicale justificative pentru serviciul solicitat), dar și prin priceperea medicului din spital și respectarea principiilor deontologiei profesionale. În SanConfind nu se va ocoli niciodată deontologia medicală doar pentru obținerea unor profituri facile prin realizarea unor investigații solicitate de anumiți pacienți fără niciun temei medical. În spitalul din Poiana Câmpina nu doar că nu se primește ciubuc, dar nici nu se fac investigații medicale ”după ureche”. Decizia efectuării unui act medical  de specialitate este luată, în mod normal, în urma unei consultații medicale efectuate de către un medic de familie sau un medic specialist. Investigațiile imagistice sunt de înaltă performanță. La ele se recurge pentru elucidarea  unor suspiciuni clinice, ca urmare a unui consult medical, când celelalte opțiuni de tratament sau de investigații medicale au fost epuizate. Alegerea acestor investigații se face, în cunoștință de cauză, de către un medic, în funcție de afecțiunile pacienților. O afecțiune, o boală  a unui pacient se poate investiga mai bine prin  tomografie computerizată, rezonanță  magnetică, ecografie sau mamografie. Uneori, aceste investigații sunt complementare, deoarece un tip  de investigație arată  niște caracteristici ale bolii, iar altă investigație vine în completare  și precizează, confirmă sau infirmă, alte diagnostice. Pacientul  este cel mai bun cunoscător al suferințelor sale, dar medicul este cel care îl ajută să  facă cea mai bună investigație posibilă pentru aflarea cauzelor afecțiunilor sale. Aceste investigații nu numai că au adresabilitate în funcție de afecțiunile pacientilor, dar sunt și costisitoare. Efectuarea unor astfel de investigații din proprie inițiativă produce de multe ori doar pagube financiare, atunci când nu se poate afla cauza afecțiunilor pacientului, iar acestuia i se va indica apoi altă investigație, ceea ce înseamnă o cheltuială în plus. Conducerea SanConfind dorește să vină în sprijinul pacienților, urmând în același timp un cod deontologic. Managementul spitalului consideră că se poate construi și în România un sistem sanitar la standarde internaționale, în care pacientul va beneficia de investigațiile necesare, indicate de medicul specialist, în baza unui document medical justificativ. Acest lucru a fost început aici, în Câmpina, la SanConfind. Efectuarea de investigații imagistice în absența unei trimiteri medicale, în afara faptului că nu este deontologică, poate nemulțumi adesea pacientul respectiv, deoarece acesta din urmă se așteaptă să primească anumite informații, pe care însă nu le va primi, căci ele nu țin de investigația solicitată și realizată.  Urmarea acestui procedeu criticabil din multe puncte de vedere este realizarea unei alte investigații medicale cu costuri suplimentare, pe baza căreia medicii să poată da un diagnostic corect. Deși un pacient ar putea avea puterea financiară să efectueze la Spitalul SanConfind orice investigație dorește, medicii celui mai mare spital privat prahovean  au responabilitatea efectuării unui act medical corect, pe baza  unui diagnostic prezumptiv. În caz contrar, nu putem vorbi despre medicină. În nicio țară civilizată din lume un pacient nu se duce să își achiziționeze investigații medicale la cerere, așa cum își face cumpărăturile într-un magazin. Pacientul nu este medic și nu poate ști mereu cu exactitate care este cauza problemelor sale de sănătate. Un pacient poate dori o investigație ”doar ca să vadă ce are”, dar este foarte posibil ca acea investigație să nu fie cea mai indicată pentru simptomatologia lui. În niciun spital care se respectă medicii ale căror servicii sunt solicitate nu pot trece peste un prealabil examen clinic al pacientului, care să indice un diagnostic de suspiciune și care să orienteze spre un anume tip de investigație. Un document medical justificativ este necesar chiar și  în cazul în care pacientul solicitant posedă cunoștințe medicale. ”Managementul SanConfind este riguros din acest punct de vedere.  Centrul Medical SanConfind are standarde înalte în serviciile oferite, pe care nu le va coborî niciodată, cu atât mai mult în cazurile în care anumiți pacienți ar dori să scurtcircuiteze traseele procedurilor noastre medicale, prin care se realizează o medicină de calitate, o medicină adevărată. Pentru a veni în sprijinul pacienților noștri solicitanți ai unor analize de laborator sau ai unor investigații de imagistică medicală, vom angaja, în viitorul apropiat, un medic internist care să îi consulte și să facă o triere a pacienților ce nu au mai avut timp să treacă, în prealabil, pe la un medic specialist sau pe la medicul de familie. Însă fără o trimitere medicală, noi nu putem să le facem nicio investigație, pentru că nu vrem să le încurajăm așteptări nejustificate, pentru ca apoi să îi dezamăgim, spunându-le că nu au nimic pe examinarea solicitată și efectuată. Nemaivorbind că nu putem face un asemenea lucru, deoarece nu este deontologic. Toată lumea trebuie să știe că în spitalul nostru calitatea și binele pacientului primează. Suntem datori să respectăm cu rigoare anumite reguli și procedee medicale pentru binele pacienților, dar și pentru că nu dorim să fim un spital privat oarecare. Mesajul nostru către toți pacienții SanConfind este că nu dorim să le luăm banii cu orice preț, ci numai pentru acte medicale pline de integritate profesională și morală. Noi nu dorim decât să-i ajutăm și să le facem investigațiile medicale de care au nevoie. Haideți să încercăm împreună, medici și pacienți (pentru că și atitudinea acestora din urmă este importantă), să construim cu toții un proiect medical cu înalte valențe profesionale și morale, să construim un spital de referință, în care pacienții să vină convinși că vor găsi aici un personal dedicat și servicii medicale capabile să le redea sănătatea. Haideți să nu încercăm să distrugem ce s-a realizat bun, ci să punem alte pietre de temelie vitale unui sistem sanitar privat la standarde europene. Noi vrem să construim un spital privat centrat pe patologia pacientului, cât mai aproape de nevoile sale, iar nu o afacere în detrimentul celui aflat în suferință, o afacere ghidată doar de profit.  Vrem ca serviciile SanConfind să fie fără cusur, dar și fără tocmeală”, ne asigură dr. Elena Dumitrescu, directorul medical al Spitalului SanConfind. 
                                                                                                        www.sanconfind.ro

29 mai 2017

31 mai, ultima zi pentru înscrierea la Concursul de Teatru adresat elevilor câmpineni

Consiliul Local şi Primăria Municipiului Câmpina, Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati” şi Casa Municipală de Cultură „Geo Bogza” organizează vineri, 8 iunie 2017, ediția a VIII-a a Concursului de Teatru pentru Elevi. 
Concursul adresat trupelor de teatru din şcolile şi liceele locale se desfăşoară pe trei nivele (ciclul primar, ciclul gimnazial şi ciclul liceal), iar înscrierile se pot face la fiecare dintre cele trei secțiuni:  Monolog  (durata 5-10 minute); Scenetă (durata 10-15 minute); Piesă de teatru (fragment) (durata 10-15 minute).
Înscrierea se face pe baza completării unei fişe tip ce se va depune la sediul Bibliotecii Municipale până la data de 31 mai 2017.
O trupă de teatru poate avea maximum 20 de componenți.
Criteriile de jurizare sunt: talentul actoricesc, omogenitatea trupei, stăpânirea limbajului scenic şi armonizarea interpretării actorilor.
Concursul are un caracter competitiv; spectacolele vor fi evaluate de către un juriu format din specialişti şi oameni de cultură din Câmpina sau invitaţi.
Vor fi premiaţi tinerii actori, trupele de teatru şi autorii, după cum urmează:
- Cea mai bună interpretare masculină la fiecare nivel
- Cea mai bună interpretare feminină la fiecare nivel
- Cea mai bună trupă de teatru la fiecare nivel (locurile I, II şi III)
- Premiul pentru cel mai frumos costum
- Premiul pentru cel mai bun decor
- Premiul pentru cel mai bun monolog
- Premiul pentru creativitate.
Premiile vor consta în cărţi şi rechizite.
Toţi concurenţii vor primi diplome de participare.
Atât jurizarea (8 iunie 2017) cât și festivitatea de premiere (14 iunie 2017) se vor desfășura la Casa de Cultură „Geo Bogza”.

23 mai 2017

Olimpicii Colegiului Tehnic Forestier

În capitalismul românesc postdecembrist, adesea un capitalism sălbatic tot mai departe de capitalismul occidental de sorginte liberală sau social-democrată, oamenii valoroși sunt rar ajutați să-și dezvolte calitățile, să-și fructifice talentul, spre binele lor personal, dar și al tuturor românilor din mijlocul cărora s-au ridicat. De aceea, mulți români de valoare emigrează în Occident, în țări nu doar mult mai dezvoltate decât Românica noastră cea de toate relele, ci și mult mai așezate și mai echilibrate, în care valorile sunt recunoscute și apreciate, iar elitele, chiar admirate și respectate în mod deosebit. În România de azi, modelele promovate în multe canale media sunt fetele cu nurii la înaintare și băieții cu lanțuri din aur la gât, cât degetul de groase, de care atârnă cruci gigant din același metal nobil, mult mai nobil decât posesorii acestor bijuterii de neam-prost. Cu asemenea modele, nici nu-i de mirare de ce tot mai mulți elevi de liceu se pregătesc azi din ce în ce mai superficial pentru ziua de mâine. 


Despre olimpicii liceelor câmpinene publicația noastră a mai scris acum câțiva ani, dar cum fiecare promoție are olimpicii ei, ne-am gândit să reluăm proiectul de prezentare a unora dintre cei mai buni elevi ai orașului nostru aflaţi în ultimul an de învățământ. Ne-am gândit că astfel le arătăm respectul nostru elevilor care au trudit pentru a obține rezultate meritorii la învățătură, iar prin demersul nostru am putea întări puterea exemplului, asfel încât din ce în ce mai mulți liceeni să le urmeze faptele şi atitudinea. 
Începem astăzi seria acestor prezentări cu Colegiul Tehnic Forestier, un liceu care a făcut mari progrese în ultimii ani, atât din punct de vedere al infrastructurii de învățământ, cât și al materialului uman pe care profesorii au datoria de a-l plămădi cât mai bine. Un liceu care, în urmă cu două decenii, nu avea o prea mare căutare, dar astăzi este tot mai frecventat. 
Vă prezentăm, în continuare, un olimpic din Forestier, dar și patru elevi care nu au luat premii la olimpiade naționale, dar s-au evidențiat în concursuri și simpozioane internaționale. 
Facem precizarea că ne raportăm la anul de învățământ aflat în curs de desfășurare.

Filip Andrei Daniel

Filip Andrei Daniel, elev în clasa a XII-a B, a câștigat premiul I la Olimpiada Națională pentru Discipline din Domeniul Fabricării Produselor din Lemn, care s-a ținut la Oradea, în perioada 24 – 28 aprilie 2017. Până la vârsta de șapte ani, olimpicul pegătit de profesoara Daniela Șovăială a locuit în comuna Florești , iar apoi s-a mutat în comuna Măgureni, unde a urmat școala primară și cea generală. Marea sa pasiune din timpul liber este sportul. De mic copil i-a placut să facă sport, să-și întărească și să-și întrețină fizicul. De trei ani practică un sport pe nume Parkour, cu ramificația sa, Free-running (care promovează mișcarea cât mai rapidă și mai eficientă în mediul înconjurător). La școală, s-a dedicat în mod deosebit studiului prelucrării lemnului. Îi place să învețe cât mai multe despre confecționarea lemnului,  iar acest interes asupra prelucrării lemnului l-a dobândit de la unchiul său, un meșter în domeniu. Încă din copilărie obișnuia să stea pe lângă unchiul său, atunci când acesta lucra cu mult meșteșug în lemn. Pe lângă studiile făcute la școală, a participat și la cursuri de leadership, organizate de firma Lemet de la Brebu. Acolo a învățat să se cunoască mai bine, a învățat să comunice cu oamenii din jurul său, astfel încât să fie ascultat și urmat. 
„Doamna profesoară Șovăială Daniela, care m-a îndrumat pe parcursul anilor de liceu, este o profesoară foarte pricepută și cumsecade, care explică bine materia pe care o predă. În vederea pregătirii pentru olimpiadă, doamna profesoară a făcut ore suplimentare cu mine pentru a putea învăța cat mai multe lucruri în acest domeniu, iar aceste pregătiri suplimentare au dat roade, fiindcă am obținut locul 1 la Olimpiada Națională pentru Discipline din Domeniul Fabricării Produselor din Lemn, iar pentru aceasta țin să îi mulțumesc foarte mult, deoarece mi-a făcut viitorul mai ușor. Eu vreau să profesez în domeniul ”Fabricarea produselor din lemn”, pentru a deveni un inginer desăvîrșit. Dezvoltarea industriei lemnului ar putea întări economia națională, deci, implicit, ar putea ajuta la dezvoltarea României, deoarece țara noastră are deja cucerit un nume în acest domeniu, un nume cunoscut în multe țări de pe glob. Dacă tot avem vechi tradiții în prelucrarea lemnului, nu văd de ce nu ar putea ajunge această industrie unul dintre motoarele dezvoltării României de mâine. La Olimpiada Tehnică în Domeniul Fabricării Produselor din Lemn am sustinut două probe. Prima care a fost de teorie, în care a trebuit să rezolvăm cerințele pe baza cunoștințelor noastre teoretice din toți anii de liceu. În cea de-a doua probă a trebuit să rezolvăm cerințele prin desen tehnic, iar asta a constat în desenarea vederilor, secțiunilor și detaliilor de asamblare a unui corp de mobilă, pentru a determina dimensiunile și modul de asamblare a panourilor componente. Am reușit să rezolv toate cerințele, astfel încât să obțin punctajul de 96 de puncte , care m-a propulsat pe primul locul. Pe viitor, vreau să ajung absolvent al Universității din Brașov, Facultatea de Industrializarea  Lemnului, unde pot intra fără examen de admitere, datorită locului 1 obținut la olimpiadă”, ne spune Andrei Filip. 

Loghin Tudor-Alexandru

Loghin Tudor-Alexandru locuiește în municipiul Câmpina și, încă de mic, a fost pasionat de astronomie și știință. Seară de seară o ruga pe mama lui să îi citească din cărți despre cosmos. S-a bucurat foarte mult atunci când, la o aniversare a sa, a primit în dar un telescop, care l-a apropiat și mai mult de stele. A absolvit ciclul primar și cel gimnazial de învățământ la Școala Gimnazială ”Alexandru Ioan Cuza” din Câmpina și consideră că acea perioadă a fost printre cele mai frumoase din viața sa, datorită profesorilor care l-au îndrumat și sprijinit în toate activitățile sale. Tot în acea perioadă a obținut pentru prima dată un rezultat notabil în activitatea sa extrașcolară: premiul al doilea la olimpiada județeană de biologie. ”Pe lângă astrologie și știință, încă de mic am fost pasionat de istorie, în special istoria militară. Aceasta pasiune se datorează, în special, originilor mele, străbunicii mei participând la conflicte mondiale ale secolului XX. Pasiunea pentru istorie și dorința de a face cunoscute faptele străbunilor mei m-au determinat să particip la cât mai multe expoziții și evenimente culturale dedicate memoriei eroilor neamului. În prezent, sunt membru al singurei asociații ce reprezintă și comemorează armata germană din timpul celor doua războaie mondiale, Deutsches Freikorps, participând alături de Asociația ”Tradiția Militară”, ce reprezintă armata română din acele vremuri, la numeroase activități internaționale. În acest an am avut deosebita onoare de a defila, de Ziua Națională, pe sub Arcul de triumf din București, purtând uniforma armatei române din Primul Razboi Mondial, alături de alți membri ai Asociației ”Tradiția Militară”. Pentru Simpozionul Internațional „Fereastra printre stele”, am fost pregătit și îndrumat de doamna profesoara Camelia Cazacu, care îmi este și dirigintă. Aceasta mi-a susținut pasiunile și m-a sprijinit în toate activitățile mele școlare și extrașcolare. Simpozionul Internațional ”Fereastră către stele” a avut loc în perioada 10 - 11 martie 2017, la Iaşi, organizat de către Asociația Cultural - Științifică ”Pleiadis” din Iaşi, în parteneriat cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară ”Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi – Facultatea de Horticultură, Universitatea ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi – Facultatea de Fizică,  Liceul Academic de Arte Plastice ”Igor Vieru” din Chişinău – Republica Moldova, Societatea pentru Cultura Românească ”Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi – Ucraina. Simpozionul a fost organizat pe trei secţiuni: Cosmosul în literatură şi religie; Astroştiinţe – Evoluţia tehnicii; AstroCreativ – Arta printre galaxii. Invitați speciali au fost comandorul Mihai Batog – Bujeniţă, preşedintele Asociaţiei Literare ”Păstorel”, şi  programatorul David Chifiriuc, reprezentant al Asociaţiei ”Prietenii Muzeului Naţional de Istorie a României”. Participarea la acest simpozion a reprezentat ultima mea activitate extrașcolară. A fost o experiență plăcută pentru mine. Cu sprijinul echipei din care am făcut parte - constituită din Alexandru Aldea, Ștefania Grosu, Rebeca Pascu, Denisa Drăgan, Beatrice Dumitru, Sandra Șerban, Călin Dumitrache și Florin Stroe -, am realizat lucrarea „Nebuloasele. Un tablou cosmic”, prezentare ce a obținut premiul II la secțiunea „Arta printre galaxii” a simpozionului. În această secțiune s-au înscris 280 de lucrări, 261 dintre acestea aparținând elevilor și 19 cadrelor didactice. În viitor, îmi doresc să lucrez în cadrul MAI sau MApN, olul acestor două instituții fiind esențiale în evoluția României. După terminarea liceului voi urma, probabil, cursurile Academiei de Poliție. Peste 10 ani, într-o țară a instabilității și a nesiguranței, nu pot spune clar ce voi face, dar sunt sigur ca mă voi afla tot aici, în Romania. Nu doresc să îmi părăsesc țara, doresc să contribui la viitorul și dezvoltarea acesteia”, ne povestește Tudor despre pasiunile și realizările sale actuale, precum și despre năzuințele sale de viitor.

Bancu Cristian-Marian

Bancu Cristian-Marian s-a născut în Câmpina, are 17 ani și este sunt elev în clasa a XI-a la Colegiul Tehnic Forestier Câmpina, profilul Științe ale naturii. Deţine funcţia de preşedinte în Consiliul şcolar al elevilor din acest liceu, funcţie care îl ajută să iniţieze o serie de proiecte cu scopul îmbunătăţirii relaţiei dintre elevi, profesori şi părinţi. La acest nivel a reușit să creeze mai multe parteneriate şi sponsorizări cu firme cunoscute, cum ar fi: Oriflame, Avon, Husqvarna şi Stihl. ”Acest post de președinte al Colegiului elevilor l-am obţinut di dorința colegilor mei, probabil ca urmare a activităților mele școlare și extrașcolare, în care am depus dăruire, pasiune şi multă muncă”, ne asigură Cristian. Printre activităţile care i-au format caracterul liderului de opinie al elevilor din Forestier se numără sportul (handbal, baschet, rugby), proiectele din domeniul IT, videografia şi fotografia profesională. ”Prin sport”, susține Cristian, ”am reuşit să îmi întăresc personalitatea şi am căpătat acea încredere de sine mult dorită. În domeniul videografiei şi al fotografiei activez încă de la 13 ani şi încerc, pe zi ce trece, să fiu mai bun. Îmi place să călătoresc şi să iau aparatul foto după mine, să trag câteva cadre superbe. Îmi place să creez artă, nemaivorbind cât de multîmiplace să văd artă. Artă adevărată, care să te emoționeze și să te facă să te transpui din lumea reală în lumea imaginară, a artistului respectiv, a cărui operă o privești și nu te mai saturi privind-o.  Sunt pasionat de tablouri şi încerc să trec pe la cât mai multe expoziţii în timpul meu liber. In prezent am un cont de YouTube pe care postez regulat diferite videoclipuri despre societate; Cristian Bancu se numeste contul. În viitor, doresc să mă alătur Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti. În egală măsură, vreau să fac o facultate de IT, de programare. Nu peste mulți ani, facultățile de acest gen vor putea dezvolta România foarte bine. IT-ul este domeniul care ne poate duce pe noi, ca țară, undeva mai sus. Când vine vorba de videoclipuri, încerc de fiecare dată să îmi fac treaba cât mai bine, pentru a-i mulţimi pe cei din jur. Încerc, în fiecare zi, să devin mai bun decât am fost în ziua precedentă. Pot spune că am învăţat să lucrez la un nivel înalt în Photoshop CS6, Adobe Premier CS6 şi Adobe After Effects, iar pe viitor vreau să mă înscriu la cursuri specializate pentru aceste programe. Profesorul care mă pregătește în viitoarea mea carieră se numește Milea Sorin. Un profesor de nota 10 care ne învață mereu câte ceva nou. Ultimul concurs la care am participat a fost „William Shakespeare” din Ploiesti. Aici am obținut două premii: mențiune la o lucrare de tip afiș și locul întâi la prezentări video. Nu am dormit o noapte pentru a face acel videoclip. A fost destul de greu pentru mine, pentru că am aflat în ultimul moment de acel concurs.” La Simpozionul Internaţional ”Fereastră către stele”, care a avut loc între 10 - 11 martie 2017, la Iaşi, organizat de către Asociaţia Cultural - Ştiinţifică ”Pleiadis” din Iaşi, Cristian a luat Premiul II (pregătit fiind pentru acest eveniment de către profesorul Vali Șerban).

Şendroiu Antonia-Denisa 

Şendroiu Antonia-Denisa s-a născut în Câmpina. Cursurile gimnaziale le-a terminat la Şcoala generală din cadrul Colegiului Naţional ”Nicolae Grigorescu”. Este elevă în clasa a X-a la Colegiul Tehnic Forestier, specializarea Ştiinţe ale Naturii. Este pasionată de sport (înot, patinaj artistic, dans), drumeţii, fotografie, design vestimentar. Îi place să asculte multă muzică. Dacă s-ar putea, ore întregi ar asculta muzică. În timpul claselor primare, a fost la Clubul Copiilor din Câmpina, la diverse secţiuni: dans, pictură, atelier de creaţie, informatică, de unde a câştigat premii la diferite concursuri de nivel local şi naţional. În perioada gimnazială a făcut parte din echipa de baschet a şcolii, obţinând o diplomă de excelenţă. A participat la Tabăra de turism montan de la Şirnea ”Între tradiţii şi Zilele Olimpice”. În timpul liceului a activat ca partener voluntar la ”Târgul mierii” și a participat la aplicaţia practică din cadrul Societăţii de Geografie - Filiala Câmpina, pe traseul Hunedoara-Banat-Subcarpaţii Getici.
”Domnul Vali Şerban este profesorul care m-a pregătit şi îndrumat pentru acest concurs/ simpozion. Este vorba despre Simpozionul Internaţional ”Fereastră către stele” de la Iași. Domnul Șerban este genul profesorului care-şi încurajează elevii să vadă dincolo de materia pe care o predă, să se autodepășească și să fie capabili de performanţe. Este un cadru didactic foarte bine pregătit profesional, comunicativ şi deschis, cu o atitudine mereu prietenoasă, amabil şi înţelegător. În fiecare elev găseşte valoare, elevul respectiv fiind ajutat să-și dezvolte aptitudinile. Mă gândesc să urmez Facultatea de Farmacie, pentru că sunt la specializarea Ştiinţe ale Naturii. Ca domeniu în care voi profesa în viitor, aş alege să merg spre cercetare. Există o foarte variată gamă de produse noi, mai ales în industria farmaceutică sau în cosmetică. România are nevoie de forţe tinere, dornice să revoluţioneze în domenii cheie ale economiei. Din păcate, la noi, marea problemă în cercetare este cea finaciară. Există multe domenii subfinanțate, iar altele nefinanțate deloc. Cum spunea Lucian Blaga: ”Învăţat e omul care nu termină niciodată de învăţat”. Aşa suntem noi acum, în timpul şcolii, şi aşa vom fi şi în viaţă: mereu vom avea ceva de învăţat. Simpozionul internaţional ”Fereastră către stele” de la Iaşi, la care am luat Premiul II, a fost chiar ca o fereastră pentru a scrie despre importanța educației civice, a ecologismului, în general, despre cât sunt de importante zonele verzi în oraşe şi în apropierea lor, mai ales din punctul de vedere al unui copil crescut la bloc. Am ajuns la acest concurs pentru că am vrut să arăt cât este de important să respirăm aer curat, cât este de important să păstrăm mediul natural curat. Un mediu natural (sau creat de mâna omului) plin de curățenie îl face și pe omul care trăiește în acel mediu să fie mai responsabil, să-și dorească a atinge propria sa curățenie interioară. Nu este o regulă, dar adesea poluarea mediului în care trăiesc oamenii aduce cu sine și poluarea morală a acestora. Orice voi face în viitor, vreau să devin un bun profesionist în domeniul în care mă voi forma, vreau să fac lucruri bune şi frumoase care să mă facă fericită. Vreau să-i fac pe părinţii mei să fie mândri de mine. Vreau sa fiu un om bun.”, ne-a declarat Denisa.

Văsii Ștefan-Adrian

Văsii Ştefan-Adrian s-a născut la Câmpina și este în clasa  a-XII-a,  la specializarea Științele naturii. A absolvit Şcoala Gimnazială ”Profesor Cristea Stănescu” din comuna Cornu. Toată copilaria și-a patrecut-o în această comună. În timpul liber, îi place să practice activităti sportive (baschet, handbal, fotbal, atletism). O pasiune descoperită mai târziu a fost actoria. În perioada liceului, timp de câțiva ani, a făcut parte din trupa de teatru a oraşului Teatru Proiect „Mircea Albulescu”, cu care a participat la diferite concursuri. O altă activitate extraşcolară pe care o practică în timpul liber este voluntariatul. A făcut parte dintr-o organizație ce urmărește promovarea educației nonformale, Youth Academy. În acest ong destinat atât elevilor de liceu cât și celor de gimnaziu și-a descoperit și dezvoltat multe calități. Un alt proiect de voluntariat la care a participat a fost în cadrul asociației Lindenfeld. Proiectul se numeşte „Ajungem Mari” şi este destinat copiilor din centrele de plasament. Pe toată perioada contractuală a fost săptămânal la un centru de plasament din Câmpina, unde, împreună cu o echipă, a petrecut mult timp cu copiii instituționalizați, pentru a-i ajuta să se dezvolte şi să ajungă adulți responsabili. Am participat şi la diferite olimpiade și simpozioane, valorificându-mi cunoştintele acumulate. 
Profesori şi educatori ca domnul Vali Șerban, dirigintele meu, dar și alții care fac parte din corpul profesoral m-au călăuzit cum trebuie în această perioadă zbucimată numită adolescență. Fiecare profesor a avut un rol în educarea şi formarea mea ca om si elev. Pot spune că în perioada liceului am întâlnit profesori pe care eu îi consider exemple. Ei îmi sunt mentori spirituali și modele demne de urmat. De-a lungul anilor de liceu, aceşti profesori au fost vigilenți şi implicați, răbdători şi înțelegători, dar şi drastici si corecți. Tot ce pot să le transmit este că le mulțumesc. Geografia a însemnat pentru mine înca din şcoala primară o materie aparte , întotdeauna am studiat-o din plăcere şi nu din obligație, mereu am fost pasionat de hărți. Când eram mai mic îmi cream propriile hărți pe care apoi le desenam, eram curios și atras de fenomele care se petrec pe planeta noastră. Am participat la Simpozionul Internaţional ”Fereastră către stele” de la Iasi, unde am câștigat un premiu I, în luna martie a acestui an. Am fost pregătit în acest sens de către domnul profesor Vali Șerban. Pentru a ajunge cu participarea la simpozionul internaţional am avut multe ore şi zile de studiu şi lucru. Din păcate nu am ajuns la o altă olimpiadă națională, dar am trecut cu brio de etapele locale pentru a reprezenta liceul mai departe la fazele județene. M-am gandit să urmez o carieră care să implice materia de care sunt eu pasionat, dar m-am gândit şi la o carieră capabilă să-mi dezvolte noile pasiuni descoperite in timpul liceului. Acum ramane de văzut ce voi face peste 10 ani. Cert este că voi lua parte la schimbarea acestei țări,” ne mărturisește Ștefan.
Adrian BRAD

Editorial. GENERAȚIA DEGEABA

Mulțumesc elevei care, involuntar, mi-a „vîndut” acest titlu. Pe cînd îi „certam” cu țîfnă profesorală, pentru lipsa lor de orizont în viață, a dat această eficientă definiție: noi sîntem generația degeaba. E toată politica României aici. În mai bine de un  sfert de secol am reușit să castrăm societatea de orice ideal (cuvîntul însuși este prohibit, nu-l veți vedea folosit în sofisticatele analize psiho-sociologice) unificator. Educația se face pentru a răspunde „nevoilor social-economice”, sinonim cu expresia care ne îngrozea înainte e 89: „pregătirea forței de muncă”. Acum îi zice, parcă și mai sinistru, „resursă umană”. E drept că în Legea Învățămîntului se face referire la „valori” dar nu se spune nicăieri care sînt acestea. Nu se vorbește despre cinste, onoare, corectitudine, patriotism, profesionalism, conștiința datoriei împlinite etc. Școala românească este turnesolul în care se revelează cel mai clar anomia societății, lipsa de orizont, de scop. Principiul e „scapă cine poate”. Adică cine pleacă în străinătate. Sute de absolvente de „management”, „psihologie”, „comunicare” și alte chestii din astea rafinate preferă să practice ca manichiuriste sau „hairstyliste”, iar băieții fac pe distribuitorii de pizza sau pe chelnerii. Mecanismele sociale sînt de o finețe care refuză modelarea, criza demografică, de exemplu, își are ca explicație și această criză a orizontului existențial. 
Zilele acestea marele scriitor rus Evgheni Vodolazchin, aflat la București, spunea printre altele că în Rusia avem de-a face în ultimii ani cu o creștere demografică remarcabilă. „Efectul Putin”, s-ar spune, capacitatea noului țar de a uni națiunea în jurul unei idei, deci al unui viitor. Nu discut aici implicațiile politice ale acestei Idei, doar îi observ existența. 
În iarna aceasta, mulți au nutrit pentru cîteva săptămîni iluzia că s-a ivit și la noi acest gel coagulant. Din păcate, mișcarea #Rezist a rămas, ca și Piața Universității de acum un sfert de veac, doar o poveste, fără urmări în imediat și în viitor. Tocmai lipsa Ideii unificatoare și a unei forțe structurante a dus la topirea mișcării ca un fir de apă în deșert. Și la putere a rămas tot odioasa ocultă. Actuala generație de politicieni, decerebrată și pornită numai pe interes personal, nu are nici capacitatea intelectuală, nici pe cea morală să ofere un ideal. E normal ca tinerii să fie după chipul și asemănarea ei. Scufundați în jocurile pe telefoane, fără niciun interes pentru politică (chestiunea participării la vot), pentru ceea ce depășește confortul individual. Sigur că sînt acum mulți „tineri” în politica de nivel înalt. Am pus ghilimele pentru că nu vîrsta biologică mă interesează. Și Ponta și Antonescu și Olguța fac parte din generația degeaba; cu excepția guvernului Cioloș oamenii cu studii sănătoase în străinătate, cu pregătire profesională la nivel într-adevăr european nu au intrat la nivelurile de decizie. Iar în parlament e și mai rău, acolo analfabetismul este frontal. Provocator. Sfidător. Generația degeaba este o generație perfect castrată de memorie, și nu de memoria îndepărtată, ci de cea apropiată. Pentru cei sub 30 de ani, comunismul și toată suita lui de orori reprezintă chestii vide de conținut ca și viața cotidiană în timpul lui Petru Cercel. Și atunci, necesara curățenie morală a societății românești, despre care s-a vorbit atît de mult în primul deceniu după revoluție, nu se mai poate face. Și aceeași clasă politico-mediatică abjectă se va perpetua continuu. Se pare că nu este un fenomen local, că trăim în plan global o eră a vidului axiologic. Dar, ca toate fenomenele sociale negative, la noi angoasa asta existențială, neantul interior nu își are o contrapunere în aspecte pozitive ale societății. Noi ce să contrapunem ecranului negru, pe care nu rulează nimic?


Două exemple din  grădina de miracole a FB. Sau chiar trei. Încep cu ultimul: cuiva i-a murit o rudă și pune funda neagră pe perete. O prietenă întreabă ce s-a întîmplat, îi explică, la care prietena răspunde scurt: nașpa. Da, e nașpa să mori, exprimare tipică pentru generația degeaba. Și acum chestii serioase: o sculptură a lui Brâncuși a fost achiziționată cu vreo 57 de milioane de dolari, prilej de a ne aminti usturătorul eșec național al achiziționării Cumințeniei pămîntului. La care deștepți cu multe diplome, din Komentincultura noastră, au reacționat sfidător: la ce să dăm bani publici pe niște bolovani? Generație degeaba. Altul, din aceeași clasă, susținea senin că ar dărîma toate clădirile vechi, că sînt pericol public. Generația nașpa. Oameni fără rădăcini. Comunismul nu a reușit să spele creierele, pentru că, procedînd cu violență, a stîrnit un instinctiv act de respingere și de refugiu în cultura înaltă. Actuala epocă, fără un nume deocamdată, pare că a reușit oferind diplome și granturi, programe de distracții și refuzul discriminării valorice. Generație fără viitor, generație degeaba. E nașpa să mori, zău!
Christian CRĂCIUN

Un copil talentat, Eduard Găman: „Pianul este cea mai mare pasiune a mea”

O nouă steluță a muzicii de interpretare pianistică se ridică încet, dar sigur, pe bolta cerului de deasupra Câmpinei. Astăzi, este numai o steluță, însă este foarte posibil ca, nu peste mulți ani, dacă floarea talentului său deosebit va fi udată cum trebuie de sudoarea unei munci instruite și neobosite, steluța muzicală a prezentului să se transforme într-o stea strălucitoare în lumea muzicii din România. Este vorba despre Eduard Ionuț Găman, de 11 ani, elev în clasa a IV-a la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”, la doamna învățătoare Ileana Briciu. 
Eduard este un caz mai rar de elev cu mintea și inima împărțite între disciplinele umaniste și cele neumaniste deopotrivă. Căci deși îi place foarte mult matematica, se simte atras în egală măsură de limba română, limbile străine și de muzică, ultima sa mare pasiune. Și nu de orice muzică, ci chiar de muzica simfonică. Mai exact, Eduard și-a descoperit de vreo patru ani o dragoste nețărmurită pentru pian, instrument la care a învățat atât de repede și de bine să cânte, încât după doi ani de la primele lecții de pian, a început să câștige premii la concursuri naționale de interpretare a muzicii culte. 
Astfel, în anul 2015, la ediția a XVII-a a Festivalului Concurs Național de Interpretare Pianistică „Iulia Hasdeu”, găzduit de municipiul Câmpina, Eduard a câștigat Premiul III. În anul următor, la același festival, a câștigat un alt trofeu: Premiul de excelență, pentru ca la ediția de anul acesta să câştige Premiul I Special. Tot în anul curent a câștigat laurii supremi la un concurs național de gen, desfășurat la Râmnicu-Vâlcea: Festivalul Concurs Național „Pianul – a doua pasiune”. 


În afară de aceste concursuri, Eduard a mai câștigat aprecieri unanime și la alte evenimente muzicale la care a participat, așa-numitele audiții, în cadrul cărora a oferit auditoriului minirecitaluri cu muzică de pian conținând fragmente ale unor piese celebre. Am putea aminti aici audiția „Surprize muzicale pentru Moș Crăciun” (desfășurată la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești), precum și audiția din iarna lui 2015 găzduită de Muzeul Județean de Artă Prahova. La concursurile și audițiile muzicale la care a participat, micul Eduard a interpretat fragmente din opere compuse de mari muzicieni: Georg Friedrich Handel, Ludwig Van Beethoven, Johann Sebastian Bach, Piotr Ilici Ceaikovski, Frederic Chopin, Vinicius Grefiens,Tudor Ciortea, Mihail Jora ș.a. 




Cu Eduard poți vorbi ca și cu un adult. „Am început să studiez pianul de la vârsta de 7 ani, iar în ultimii doi ani am avut șansa de a studia cu doamna prof.univ.dr. Sanda Hîrlav Maistorovici, unul dintre cei mai importanți muzicologi de la noi din țară. De fapt, la finalul Festivalului „Iulia Hasdeu” din 2015, părinții au rugat-o pe doamna profesoară Maistorovici să-mi testeze calitățile muzicale, iar dânsa, după ce m-a ascultat, a acceptat să mă pregătească. Pentru mine este un dar imens să mă aflu atât de aproape de un asemenea om minunat. Studiez pianul doar o oră pe zi, în restul timpului merg la școală, învăț, mă joc, am o viață normală de elev. Încerc să-mi văd de școală și nu sunt decis acum să urmez o școală de muzică la Ploiești sau în altă parte. Pianul în acest moment rămâne doar un hobby pentru mine. Deocamdată nu sunt hotărât să devin un pianist profesionist, dar nu se știe niciodată. Pianul este cea mai mare pasiune a mea, dar nu singura. Ultimul meu hobby pot spune că este teatrul. Am participat la Festivalul – concurs de teatru pentru elevi, organizat de Casa de Cultură „Geo Bogza” și Primăria Câmpina, la care  am câștigat Premiul I – monolog, cu rolul Spiridon din piesa „O noapte furtunoasă” de Caragiale. Pentru această interpretare actoricească am fost pregătit îndelung de doamna învățătoare. Totuși, pianul rămâne marea mea dragoste și de aceea nu exclud posibilitatea de a urma în viitor o carieră în muzică, în domeniul interpretării pianistice. Și poate nu doar atât, nu se știe niciodată, pentru că îmi place să și cânt, mai ales cântări religioase. Cânt de ceva vreme în corul Bisericii de la Brazi, în care slujesc preoții George și Paul Izvoreanu. În prezent, mă pregătesc să iau probele pentru clasa a V- a intensiv limba engleză. În scurt timp voi termina clasa a IV-a. Ca toți copiii, aștept vacanta, dar n-o aștept cu aceeași bucurie ca altădată. Sunt trist, pentru că mă despart de doamna mea dragă, de doamna învățătoare Ileana Briciu, un bun pedagog, un suflet de părinte bun și cald, un prieten adevărat. Dânsei îi datorez cea mai mare parte a pregătirii mele ca elev. Pentru tot ce am realizat până acum, pentru ceea ce sunt astăzi, îi mulțumesc foarte mult. Mulțumesc, de asemenea, pentru tot ce au făcut pentru mine, doamnei prof.univ.dr. Sanda Hîrlav Maistorovici, părinților mei, bunicilor și fratelui meu Flavius-Stefan, care în toamnă va merge la clasa pregătitoare. Le mulțumesc tuturor pentru că m-au învățat, m-au educat, m-au încurajat și mi-au dat încredere în forțele mele. Forța mea vine în primul rând din credința în Dumnezeu, dar și din sprijinul familiei mele”, ne declară micul pianist. 
Iar părinții lui Eduard ne asigură că vor face tot posibilul și tot ce depinde de ei pentru a-l ajuta pe fiul lor să-și realizeze toate visele, să-și împlinească în mod fericit destinul. Peste puțin timp, în perioada 3-4 iunie, Eduard va participa la Concursul internațional de interpretare pianistică Piano „Modus vivendi”, care se va desfășura la Deva. Să-i urăm succes micului nostru pianist la acest concurs, ca și la toate cele care vor urma. 
Adrian BRAD

«Ce înseamnă să fii cool», un proiect educaţional cu impact emoţional

Liceeni de toate vârstele, însoțiți de profesori, au participat joi, 18 mai, la un eveniment inedit desfășurat începând cu ora 10.00 în sala de sport a Colegiului „C. Istrati” și de la  ora 11.15 în sala de sport a Colegiului Tehnic Forestier.



 „Proiectul educațional interjudețean «Ce înseamnă să fii cool» este coordonat de prof. Stelian Robu de la Liceul Teoretic „Ioan Pascu” din Codlea, care a venit la Câmpina cu un grup de elevi ce constituie «Patrula Antidrog» a școlii amintite” - ne-a declarat prof. Nicolae Geantă, organizatorul evenimentului. 


Elevii brașoveni au jucat o scenetă menită a conştientiza publicul asupra impactului nefast al drogurilor, alcoolului, tutunului, pornografiei şi violenței în rândul tinerilor. În timp ce prof. Robu le-a vorbit elevilor despre eșecuri și victorii personale, prof. dr. Nicolae Geantă a pus accentul asupra decepțiilor tinerilor, dar și asupra unor rețete de succes demne de urmat. Finalul evenimentului a avut un puternic impact emoțional, zeci de tineri sfârșind în lacrimi și aplaudând frenetic. Prezenţi la manifestare, directorii celor două instituţii de învăţământ gazdă, Corina Gheorghe și respectiv Nicolae Meleacă, le-au adresat elevilor încurajări în a-şi forma o mentalitate de învingători.

Sute de vizitatori la Castelul Hasdeu în Noaptea Muzeelor

Sărbătoarea europeană a muzeelor din acest an, care s-a desfășurat începând cu seara zilei de sâmbătă (ora 17.00), până la primele ore ale dimineții de duminică (ora 2.00), a adus un număr record de vizitatori la Muzeul Memorial „B. P. Hasdeu”, găzduit de Castelul „Iulia Hasdeu”, construit de marele savant enciclopedist în amintirea genialei sale fiice răpuse prematur, la vârsta de 18 ani, de o nemiloasă tuberculoză. Anul acesta au fost aproape 900 de persoane care au trecut pragul edificiului în Noaptea Muzeelor. 


Spre comparație, anul trecut, același eveniment a atras două treimi din numărul vizitatorilor din acest an. Jenica Tabacu – directorul muzeului și muzeograful Dragoș Stanciu au stat până noaptea târziu pentru a da explicațiile potrivite și a răspunde întrebărilor tuturor turiștilor.  În deschiderea evenimentului, la Castelul Iulia Hasdeu a avut loc și o lansare de carte („Măștile vii” de Denisa Udroiu), urmată de două recitaluri de poezie: Cristina Lascu a citit din poeziile Iuliei Hasdeu, iar scriitorul Florin Dochia din poeziile volumului propriu, „Nopți cu Inanna Lee”. 


Noaptea Muzeelor este denumirea dată evenimentului anual cultural patronat de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM), prin care numeroase muzee, în parteneriat cu diverse alte instituții de cultură, își deschid liber porțile, simultan, până târziu în noapte, vizitarea lor fiind gratuită. Primul eveniment de acest gen l-a reprezentat cel desfășurat în anul 1997 în Berlin. Conceptul de acces gratuit a fost foarte bine primit astfel că în scurt timp a crescut foarte mult numărul instituțiilor organizatoare, precum și numărul de vizitatori.  Aproximativ 3000 de muzee europene au participat anul acesta la Noaptea Muzeelor. Din România, aproape 300. 
Muzeul Memorial „Nicolae Grigorescu” şi-a ferecat și anul acesta porțile după terminarea programului obișnuit de vizitare de la finalul săptămânii. 
Adrian BRAD

Concursul „Câmpina, citește-mă!” a premiat cei mai atenţi cititori de clasa a IV-a

Joi, 18 mai, s-a desfăşurat faza pe oraş a concursului de lectură „Câmpina, citește-mă!”, organizat de Consiliul Local, Primăria Câmpina şi Biblioteca Municipală "Dr. C. I. Istrati” în parteneriat cu Casa Municipală de Cultură "Geo Bogza". Concursul s-a adresat elevilor din clasele a IV-a ale școlilor câmpinene şi a avut ca obiectiv creşterea interesului pentru lectură în rândul acestora.


La manifestarea desfăşurată joi au fost invitate echipele câştigătoare din fiecare şcoală, împreună cu cadrele didactice îndrumătoare. Este vorba despre cei care au trecut de faza pe şcoală, în urma căreia a fost desemnată câte o echipă reprezentativă formată din trei membri.
În ultima etapă a concursului, echipele au avut de răspuns la 30 de întrebări grilă cu o singură variantă de răspuns corect. În timpul concursului membrii echipei s-au putut sfătui. În final, două echipe au intrat la baraj și au avut de răspuns la seturi de câte trei întrebări. 
Toate echipele participante la faza pe oraş au primit diplome de participare. 


Iată lista câștigătorilor:

Premiul 1
Clasa a IV-a C – Școala Gimnazială "B.P. Hasdeu" (prof.inv.primar Constantinescu Genica)
Crîmpiță Karina
Tocitu Diana
Moldoveanu Miruna

Premiul al II-lea
Clasa a IV-a A - Școala Gimnazială "B.P. Hasdeu" (prof.inv.primar Bârsan Alina)
Radu Petru Ștefan
Georgian Elena
Hornea Constantin

Premiul al III -lea 
Clasa a IV-a A – Școala Gimnazială "Ion Câmpineanu" (prof.inv.primar Simionescu Mihaela )
Cismaru Fabian
Cristea Iulia
Diaconescu Alin

Au fost desemnaţi câştigătorii concursului „Grigorescu și Câmpina”

Luni, 15 mai 2017, s-au împlinit 179 de ani de la nașterea pictorului Nicolae Grigorescu. Cu această ocazie, la Câmpina a avut loc un concurs de pictură destinat elevilor de gimnaziu de la școlile din municipiu, organizat chiar în curtea muzeului ce poartă numele marelui pictor. Scopul evenimentului a fost marcarea zilei de naștere a pictorului, cunoaşterea potenţialului creator în domeniul artistic între copiii din Câmpina, dezvoltarea acestuia şi punerea în valoare a elementelor educative conţinute în preocupările artistice specifice vârstei.  Fiecare profesor de educaţie plastică din școlile câmpinene a realizat workshopuri cu fiecare clasă (V-VIII) și a selectat câte un reprezentant din fiecare clasă, rspectiv elevul care a realizat cea mai bună lucrare.


Astfel, 45 de elevi au pictat timp de două ore tablouri cu tema „Grigorescu și Câmpina”. Alături de ei s-au aflat profesorii de educație plastică și reprezentanții Bibliotecii Municipale „Dr. C. I. Istrati”, instituție care a organizat evenimentul în parteneriat cu Muzeul Nicolae Grigorescu. 


Materialele de pictură au fost puse la dispoziția copiilor de către organizatori. La final, lucrările  au fost jurizate de către reprezentanții Bibliotecii Municipale și ai Muzeului Grigorescu, iar apoi a fost organizată o expoziție și a avut  loc festivitatea de premiere. 


Câștigătorii concursului au primit diplome și premii, iar profesorilor coordonatori li s-au înmânat diplome de excelență și câte un album de artă.
Lucrările sunt expuse la Biblioteca Municipală „Dr. C. I. Istrati”.

LISTA CÂȘTIGĂTORILOR

PREMIUL I 
Clinci Teodora, clasa a V-a (Șc. B.P. Hasdeu); Berza Maria Carla, clasa a V-a (Șc. B.P. Hasdeu); Firiceanu Maria, clasa a VII-a (Șc. B.P. Hasdeu); Clinci Irina, clasa a VI-a (Șc. B.P. Hasdeu); Radu Ioan Dimitrie, clasa a VII-a (Șc. B.P. Hasdeu); Nica Alexandra, clasa a VII-a (Șc. Ion Câmpineanu); Stănică Nolwen, clasa a VII-a (Șc. Ion Câmpineanu); Damian Ana, clasa a VII-a A (Şc. Centrală); Comnoiu Matthias, clasa a V-a C (Şc. Centrală); Barbu Elena,  clasa a VII-a B (Şc. Centrală); Baicu Bianca, clasa a VII-a B (Şc. Centrală); Ioniță Anne Marie Elena, clasa a V-a A (Colegiul N. Grigorescu); Șupeală Alexandra Maria, clasa a VI-a B (Colegiul N. Grigorescu); Gavrilescu Maria Sânziana, clasa a VII-a A (Colegiul N. Grigorescu); Stoian Maria Alina, clasa a VII-a A (Colegiul N. Grigorescu); Sechel Iarina Maria, clasa a VIII-a B (Colegiul N. Grigorescu).

PREMIUL al II-lea
Anghel Ioana Alexandra, clasa a VI-a B (Colegiul N. Grigorescu); Goșu Iulian, clasa a VIII-a (Șc. Al. I.Cuza); Stănescu Monica, clasa a V-a (Șc. Centrală); Bogza Sara, clasa a V-a (Șc. B.P. Hasdeu); Moldoveanu Daria, clasa a VII-a (Șc. B.P. Hasdeu); Gheorghe Emanuel, clasa a VII-a (Șc. B.P. Hasdeu); Ion Alexandra Fabiana, clasa a VI-a (Șc. Ion Câmpineanu); Ciocodeică Diana, clasa a VII-a (Șc. Ion Câmpineanu); Dorobanțu Mihaela, clasa a VII-a (Șc. Ion Câmpineanu); Băicoianu Bianca, clasa a VII-a (Șc. Ion Câmpineanu); Simionescu Teodora, clasa a VI-a (Șc. Ion Câmpineanu); Mihalache Manolache, clasa a V-a (Șc. Ion Câmpineanu).

PREMIUL al III-lea
Moga Maria, clasa a VII- (Șc. B.P. Hasdeu); Milcu Ramona , clasa a V-a (Șc. Ion Câmpineanu); Ionescu Aida, clasa a V-a (Șc. Ion Câmpineanu); Căciulă Andra, clasa a V-a  (Șc. Ion Câmpineanu); Tămîrjan Mara Azaria, clasa a V-a B (Colegiul N. Grigorescu); Tătaru Iarina Maria, clasa a VIII-a A (Colegiul N. Grigorescu); Popa Denis, clasa a V-a (Şc. Al. I.Cuza); Drăguș Diana, clasa a V-a (Şc. Al. I.Cuza); Nițoc Alexandru, clasa a V-a (Şc. Al. I.Cuza); Alexe Luminița, clasa a V-a (Şc. Al. I.Cuza); Rujoiu Diana, clasa a VI-a (Şc. Al. I.Cuza); Anghel Roxana, clasa a VI-a (Şc. Al. I.Cuza); Miroiu Delia, clasa a VIII-a (Şc. Al. I.Cuza).

Profesori coordonatori:
Prof. Baltag Mihaela (Şc. B.P. Hasdeu și Şc. Ion Câmpineanu)
Prof. Nicolae Lidia (Șc. Centrală)
Prof. Popa Victor Ionuț (Colegiul N. Grigorescu)
Prof. Irimia Octavian (Şc. Al. I.Cuza)
Prof. Vintilescu Emanuela (Şc. Al. I.Cuza)

Centrul Medical SanConfind: un spital european, un spital cinstit

De două lucruri teribile îi este teamă oricărui pământean: de boală și de închisoare. Tocmai de aceea medicul și avocatul reprezintă două profesiuni liberale printre cele mai bine plătite. Fiecare dintre cele două profesii are noblețea ei. Medicul poate salva vieți sau poate ameliora sensibil calitatea vieții unor pacienți, iar avocatul poate salva de la închisoare un om nevinovat, acuzat pe nedrept. Este știut că avocatul apără de multe ori infractori, chiar dacă simte că sunt vinovați, astfel încât aceştia să aibă parte de un proces echitabil. Însă și medicul operează criminali în agonie, pentru a fi judecați și pentru a-și primi pedeapsa de la instanțele de judecată. Pentru munca sa avocatul își stabilește anumite onorarii. Pentru operațiile sale, și medicul chirurg din spitalul de stat își stabilește anumite tarife. Cât este de condamnat șpaga medicală în spitalele de stat? Dar în cele private? Da, ați citit bine: șpaga medicală din spitalele private. Fiindcă până aici s-a ajuns în România prezentului și a tuturor posibilităților. În România noastră cea de tot păcatul.


Ciubucul din unele spitalele private românești

În ultima vreme, circula tot mai insistent zvonul că și în sistemul sanitar privat românesc unii medici au ajuns să  primească ”atenții” de la pacienți, care devin astfel, prin propria lor voință, dublu-plătitori ai serviciilor de care beneficiază, căci plătesc în plus sume substanțiale, peste tarifele mari (neaccesibile românului de rând), percepute de către unele centre medicale și spitale private din România. Acest zvon cu care greu te puteai obișnui a devenit o informație certă sâmbătă seara, la emisiunea Profesioniștii a Eugeniei Vodă. Invitatul emisiunii, un cunoscut medic pediatru  bucureștean, a confirmat acest zvon, în legătură cu care realizatoarea emisiunii îi solicitase un punct de vedere. N-a făcut niciun comentariu pe această temă curajosul medic, doar a confirmat sec cu un ”da, așa este”, plecându-și privirea în jos, rușinat de rușinea adusă breslei sale de către medicii în cauză. Toată lumea știe că în spitalele de stat se practică ”șpaga medicală”, ciubucul care unge rotițele sistemului sanitar de stat, pline de rugina subfinanțării și de putregaiul corupției transpartinice a clasei noastre politice, ai cărei reprezentanți, atunci când ajung în fruntea țării, redistribuie spre destinații obscure resursele sistemului public de sănătate. Dar și în spitalele private?! Sistemul public de sănătate nu ar putea putea funcționa, susțin unii, fără șpaga medicală, fiindcă medicii, în special cei tineri, nu pot trăi decent cu salariile primite de la Ministerul Sănătății. Iar această tristă realitate alimentează puternic exodul masiv al medicilor români spre Occident și spre locuri de muncă mult mai bine plătite. În realitate, onest plătite. Și până la urmă, medicii profesioniști din spitalele publice, lecuitori de boli și salvatori de vieți, chiar merită salarii de câteva ori mai mari decât cele primite de la statul român. Nu poți cere unui medic să aducă atâtea beneficii comunității în care activează (implicit societății românești, în ansamblu, și chiar statului român, în ultimă instanță), iar tu, stat român (care ești obligat prin Constituție să asiguri un trai decent tuturor cetățenilor tăi), să îl plătești puțin mai bine decât pe un muncitor necalificat. Medicii cunoscuți, care fac multe zeci de milioane de lei vechi din duzina de operații minore zilnice (nemaivorbind de operațiile complicate, mult mai costisitoare), ar putea să se uite și la om, la posibilitățile financiare reduse ale pacientului simplu, extrem de simplu. Atâta tot. Cei mai mulți medici celebri se uită. Alții se uită și ei, dar în altă parte. Dacă dintr-un punct de vedere (cel al echilibrului dintre munca prestată și justa ei salarizare), se justifică banii care ajung în buzunarele ”halatelor albe” din spitalele de stat (mai greu de acceptat este faptul că banii sunt nefiscalizați), este imposibil de înțeles de ce, mai nou, în unele cazuri, pacientul (oricât de bogat ar fi), trebuie să plătească de două ori pentru aceleași servicii primite în unele spitale private. 

Politica SanConfind: toleranță zero pentru șpaga medicală

Proiectul SanConfind a schimbat istoria meleagurilor câmpinene, reprezentând un nou destin în viața medicală a României. În legătură cu acest aspect, al „șpăgii medicale”, conducerea Spitalului SanConfind este fermă și implacabilă: zero toleranță la primirea de către orice medic sau asistent medical a unor atenții în bani sau alte obiecte. Într-un act adițional la contractul individual de muncă se stipulează foarte clar că orice astfel de „atenție” atrage automat concedierea vinovatului. Managementul SanConfind dorește ca această unitate să reprezinte un spital european, un spital cinstit, în care pacientul este cel mai important om pentru întregul personal medical sau sanitar, iar serviciile medicale care i se oferă să fie fără cusur și plătite echitabil, la justa lor valoare. 
Pe 16 aprilie 2015, la deschiderea oficială a Centrului Medical SanConfind, administratorul spitalului, ing. Ioan Simion, evidenția tranșant și fără menajamente felul în care avea să se realizeze actul medical în Spitalul SanConfind: „Eu nu am fost internat niciodată, nu am avut nicio zi de concediu medical, dar am fost cu părinții prin spitale, cu soția la maternitate, am fost și în vechiul Spital Poiana, și deci am avut ocazia să văd și să înțeleg ce înseamnă sistemul public de sănătate din România. La Spitalul SanConfind va fi cu totul altfel. De la portar până la director. Aici, pacientul nu se va simți umilit, așa cum se întâmplă azi în unele spitale de stat. La noi, pacientul va fi în centrul atenției. Ceea ce vrem să realizăm cu acest spital este o replică dură la activitatea medicală de stat. Vrem să ne dovedim nouă, în primul rând, că se poate și altfel. Vrem să contribuim la răsturnarea relelor obiceiuri din sistemul de sănătate românesc. Vrem să lucrăm pentru oameni, pentru pacienți, nu doar pentru propriile buzunare. Dorința noastră cea mai puternică este să tratăm pacientul ca pe un om. Niciodată nu te simți mai jenat decât atunci când te internezi într-un spital de stat; și toți știm de ce. La SanConfind nu va fi la fel. Aici, de la recepție până la externare, totul va fi altfel, pacientul va fi în centrul atenției, pe el trebuie să-l mulțumim, medical, dar și psihic. […] Trebuie să vă spun că dotările spitalului sunt la cele mai înalte standarde. Am achiziționat aparatură medicală de la cei mai buni producători din lume. De altfel, în afară de câteva materiale de construcție, totul este adus din import, și nu de oriunde, ci de la cei mai buni producători mondiali din domeniu. […] Vrem ca acest spital să ajungă, în câțiva ani, un etalon în câteva domenii; vom vedea care sunt acelea, treptat-treptat.”