21 februarie 2017

Adrian Pițigoi, viceprimarul Câmpinei: „Vom realiza multe investiții frumoase în anul 2017”

Zielele trecute, am stat de vorbă cu viceprimarul Câmpinei, Adrian Pițigoi, despre obiectivele de investiții care se vor realiza în acest an cu bani din bugetul local. Iată ce am aflat de la al doilea demnitar al orașului.  

- În primele săptămâni ale lui 2017, executivul local nu a urcat pe Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) documente tehnice ale unor proiecte de investiții publice, documente necesare la organizarea ulterioară a licitațiilor pentru atribuirea lucrărilor respective. S-a vorbit despre un blocaj al funcționarilor publici din Primărie, care nu mai semnau de frica procurorilor DNA, o fobie care, zice-se, a străbătut ca un fir roșu toate administrațiile publice ale țării. Așa au stat lucrurile sau a fost doar un zvon al liderilor politici, naționali sau județeni, care se simțeau cu musca pe căciulă? 
- Nu au stat lucrurile așa. S-a lucrat încă de la începutul acestui an la documentele pe baza cărora se vor organiza licitațiile aferente. Aceste activități de pregătire nu au avut însă un ritm susținut, și pentru că au fost multe zile libere, dar și pentru că nu s-a reușit promovarea bugetului local, în lipsa celui central. După promulgarea bugetului de stat, vom putea trece, în curând, bugetul municipiului prin Consiliul Local, iar lucrurile vor intra pe făgașul normal. Angajații Primăriei nu au stat totuși degeaba, întrucât s-a lucrat la finalizarea tuturor documentațiilor tehnice de pregătire, necesare a fi urcate pe SEAP după aprobarea finanțărilor de la bugetul local alocate obiectivelor de investiții. Noi am pregătit documentațiile pentru a fi cât mai aproape de faza urcării lor pe SEAP. 
- Bugetul de stat a fost promulgat de președintele țării și publicat în Monitorul Oficial. Bugetul local este definitivat sau se mai lucrează la el? 
- Bugetul local este creionat pe partea de cheltuieli și investiții planificate a se realiza în acest an. Pe partea de venituri nu am putut finaliza bugetul, deoarece ne lipsesc sumele pe care urmează să le primim de la guvernul României (sume defalcate din cota de TVA, cele pentru echilibrarea bugetelor etc). În bugetul local nu intră numai sumele colectate din impozitele și taxele locale sau din amenzi. De aceea, până nu primim sumele de la guvernanții actuali, nu putem închide bugetul local pe 2017. Pe partea de investiții avem multe proiecte frumoase. Sperăm că finanțarea acestora va fi îndestulătoare și că nu vom fi nevoiți să facem prea multe rectificări bugetare pe parcursul anului. 


- Care sunt cele mai importante obiective de investiții ce se vor realiza în 2017?
Avem de continuat unele investiții mai vechi, dar și de realizat altele noi. Avem de finalizat mai multe lucrări: reabilitarea unor etaje ale clădirii fostului Cămin Energetic; reabilitarea și modernizarea Parcului de la Soldat (avem aprobați indicatorii tehnico-economici, dar mai trebuie să facem proiectarea instalațiilor electrice pentru a putea urca apoi toate documentele pe SEAP); realizarea unei construcții care să conserve situl arheologic din Parcul Trandafirilor. Acestea ar fi lucrările cele mai mari. Indicatorii tehnico-economici pentru situl arheologic îi vom discuta la viitoarea ședință de Consiliu. Valoarea realizării acestui proiect este mare, dar ea va fi reajustată și diminuată cu circa 20%. Nu vor scădea prea mult cheltuielile, pentru că aceste lucrări de restaurare și conservare a siturilor arheologice se execută doar cu firme specializate, agreate de Ministerul Culturii, firme care sunt doar câteva în toată țara și care au tarife mult mai mari decât cele practicate pe piața clasică a construcțiilor civile și industriale. Mai mult nu putem scădea cheltuielile fără riscul de a prejudicia proiectul și de a afecta calitatea și perioada conservării sitului. Ne dorim să facem în 2017 și câteva investiții noi, așa cum este skate-parcul de pe strada Podului, din jos de Bdul Culturii (va fi amenajat pe o terasă ce coboară spre Prahova, lângă parcul amenajat deja, și va fi destinat tinerilor care se dau cu rolele și cu skate-ul). De asemenea, vrem să modernizăm circa 15-20 de străzi (covor asfaltic complet). Cea mai mare provocare o reprezintă modernizarea infrastructurii stradale din zona Calea Doftanei – Bobâlna – Voila, proiect în care suntem blocați și condiționați de finalizarea programului european de modernizare a rețelelor de apă-canal gestionat de operatorul Hidro Prahova. L-am întrebat, zilele trecute, pe dl Semcu, directorul general de la Hidro, când preconizează că se vor relua lucrările de canalizare, iar acesta mi-a răspuns că nu are un răspuns. L-am întrebat dacă va avea loc reintrarea firmei Cast la finalizarea lucrărilor sau dacă se va organiza o nouă licitație. Am aflat că abia la sfârșitul lunii martie au termen la Curtea de Arbitraj, unde ori se va da un nou termen, ori se va decide reintrarea firmei Cast în program (care s-ar putea întâmpla prin mai 2017), ori se va hotărî organizarea unei noi licitații (care nu se va putea desfășura decât la finele anului, ceea ce înseamnă cea mai rea variantă). Oricum, am vorbit și cu dl primar și am decis să nu intrăm în iarnă cu aceste străzi în starea lor jalnică din prezent, ci să le reabilităm, dar numai cu primul strat de asfalt (binder). Din nefericire, dacă nu vom avea finanțările necesare pentru străzile Calea Doftanei, Bobâlna și Voila, va trebui să renunțăm la alte investiții mai mici. Există și posibilitatea de finanțare prin accesarea unui credit bancar investițional. O altă investiție importantă pe care vrem s-o facem în 2017 este Ștrandul Tineretului (de lângă Casa Tineretului), pentru al cărui SF am alocat 40.000 de lei. Vrem să realizăm aici o piscină publică modernă, pentru cei care doresc să se îmbăieze în orice perioadă a anului. O piscină care nu va fi dedicată cursurilor de înot pentru copii, căci pentru acest lucru există bazinul didactic de înot. O dată cu Ștrandul Tineretului, vom înlătura și neînțelegerile și certurile pentru folosirea bazinului didactic de înot de către adulți. Vom face un SF în două variante: ștrand acoperit și ștrand descoperit. În prima variantă, ne-am gândit la un perete fix din zidărie, la care vor fi alipite vestiarele și toaletele, plus diverse anexe. Ceilalți trei pereți și acoperișul vor fi executați din structuri ușoare și glisabile, care se vor strânge vara, când este timp frumos, piscina devenind astfel descoperită și scăldată total în razele soarelui.
- Coordonați în mod direct serviciile ADPP și Urbanism. Sunteți mulțumit de activitatea acestora? 
- Departamentele ADPP și Urbanism sunt în plin proces de reinventare. Pentru eficientizarea activității, am realizat proceduri interne și interdepartamentale. ADPP dă comenzi și Atelierului de reparații infrastructură străzi, a cărui organigramă va fi complet încărcată pentru a putea realiza lucrări mai complexe, ajutați și de dotările cu mașini și utilaje moderne. (A.B.)

Editorial. AŢI CÎŞTIGAT!

În mod firesc, după o lună de proteste serale, a intervenit și o oarecare oboseală. Bine stimulată de agenții demobilizării, colportatorii lozincilor de tip: toți sînt la fel, sînt mari interese mondiale, ei fură și voi stați în frig, bine că ne-au mărit salariile, sîntem manipulați de „servicii”, occidentalii vor să ne colonizeze, Soros plătește totul, lăsați guvernul să guverneze, se dezbină țara, vor să ne ia Ardealul, oricum ei fac ce vor șamd. Recunoașteți în sintagmele de mai sus repertoriul „televiziunilor de știri”, puroiul cel mai greu de curățat al societății românești. 

Foto: Mihai Petre/ Wikipedia
Și totuși, ceva enorm s-a cîștigat în acest răstimp. Speranța. Nenorocita de ordonanță 13 a fost de mult depășită, dacă dl. Dragnea nu și-ar fi pierdut uzul rațiunii și s-ar fi grăbit într-atît, ar fi putut găsi o cale mai bună de a-și rezolva problemele penale, ale sale și ale companionilor săi. Nici faimoșii săi consilieri străini nu trebuie blamați: nimeni n-ar fi putut anticipa amploarea și forța și forma inedită de rezistență a societății civile. De altfel, cred că exagerăm mult capacitățile acestor „consilieri”, crezîndu-i un fel de semizei sau de șamani, capabili de adevărate războaie psihologice și punerea în mișcare de enorme mase de oameni. Cred că abia asta e forma lor supremă de a ne manipula, veche și banală de altfel: să ne facă să credem că sînt mult mai puternici decît sînt de fapt. N-au putut nici măcar anticipa că va cîștiga Trump în SUA, centrul Răului, nu-i așa? 
În acest moment „strada” a cîștigat. PSD-ul, cu o lipsă de inteligență managerială stupefiantă, n-a găsit altceva decît să-i contrapună acel miting pictat de un Goya coșmaresc din fața Cotrocenilor. Numai că, miza între timp a crescut enorm. Ceea ce n-au anticipat strategii de imagine ai PSD, scontînd doar o febră ușoară care trece cu o aspirină, a fost că, ținînd prea mult oamenii în stradă, reacționînd la cererile lor tîrziu și inadecvat, aceștia au devenit conștienți de forța lor. Și, brusc, nu mai pot fi controlați. Cerințele lor au devenit maximale. De aceea spun că „strada” a cîștigat. A depăși rapid frica, indiferența, comoditatea, autismul social și a căpătat conștiința de sine și speranța. PSD-ul a oferit generos populației arma cea mai eficientă cu care  să fie înfrînt. 
Sigur, cum scriam și săptămîna trecută, rămîne ca toate astea să fie consolidate. Guvernul lucrează la turație maximă nu pentru a construi ceva (fizic ori instituțional), ci pentru a distruge tot ce s-a făcut înainte. Numirile de oameni din eșaloanele doi și trei sînt stupefiante, în fiecare zi mai aflăm despre o instituție care funcționa și care este decapitată, despre altă OUG care mai bate un cui în coșciugul democrației, presa face un rău enorm, greu de măsurat… doar cînd îi vedem pe oamenii ăia repetînd delirant ce le-a spus cu seară înainte televizorul ne dăm seama ce profund e răul. Apropo: sînt acolo strigate lozinci xenofobe, antisemite, antidemocratice de care dl. Grindeanu, dacă ar exista cu adevărat și nu ar fi o simplă ficțiune propagandistică, ar trebui să se delimiteze rapid. Vorba ceea: ferește-mă, Doamne, de  susținători, că de protestatari mă apăr singur! Dar nu, greșesc, de o scindare a României este totuși vorba. Dar impusă tocmai din partea puterii ilegitimate. 
În Piața Victoriei nu s-a auzit nicio scandare împotriva altei părți a populației, doar împotriva unei puteri abuzive. La Cotroceni se urlă împotriva multinaționalelor, a corporatiștilor, a studenților șamd. Acum, cînd scriu, are loc un miting la Pitești de susținere a guvernului Dragnea-Grindeanu. Apuc să aud o doamnă strigînd la microfon: România să fie a românilor. Slogan de cea mai pură rezonanță fascistă, la care mi-e teamă că aderă (la slogan, nu la fascism…nu prea au habar ei de asta) majoritatea membrilor Parlamentului, indiferent de partide. Iar alt individ (cică parlamentar, condamnat cu suspendare) strigă și el de la înalta tribună: vrem președinte român! Domnul Dragnea chiar nu-și dă seama ce deservicii uriașe fac asemenea sloganuri pitecantropice nu numai partidului său (personal, nu-mi pasă!), ci țării (care mă doare)? Oare ce rapoarte fac în seara asta ambasadorii NATO și UE? Am revelația că PSD-ul nici nu își mai ascunde dubla rădăcină național-socialistă și stalinistă. 
Manifestațiile ultimelor săptămîni arată ruptura tragică dintre guvernați și guvernanți, PSD-ul conduce altă țară decît România reală, el se mai crede în anii 90 și nu bagă de seamă că nu poți conduce o țară din 2017 cu oameni de sub-nivel intelectual gen Daea, Șerban, Firea, Olguța etc (dau mereu numele astea, ele sunt bombe atomice de prostie cu fragmentare în interiorul țării). Pericolul pentru România pe care-l reprezintă acest partid crește de la o zi la alta. Pe ei nu procurorii, nici măcar Kovesi nu-i sperie, ci presiunea ambasadelor străine, singurul element de „autoreglare” al societății valahe pînă la actualele proteste, care au arătat că o reacție de apărare poate veni și din interior. Numai că, sîntem abia la început. Ce facem cu partea de țară care trăiește în sclavaj informațional? E ușor să-i disprețuiești, să faci glume…dar, ceva trebuie făcut chiar înainte de a schimba clasa politică! Ce facem apoi cu cancerul media? Fără o instituție credibilă de control, total independentă de politic, fără un control academic (ei, da!), media va rămîne un instrument de îndobitocire (Giovani Sartori, Homo videns. Imbecilizarea prin televiziune și post-gîndirea). Bătălia de iarnă am cîștigat-o. Rămîne să o cîștigăm și pe cea de primăvară. Sîntem la început!
Christian CRĂCIUN

Administraţia locală a început discuţiile pe tema înfiinţării unui club al tineretului

Una dintre temele abordate, la sfârşitul săptămânii trecute, în şedinţa de lucru a Comisiei de cultură, sport şi tineret a Consiliului Local a fost şi aceea referitoare la înfiinţarea unui club în care tinerii câmpineni, elevi şi studenţi, să-şi poată petrece timpul liber în mod constructiv şi în deplină siguranţă, departe de tentaţiile nocive ale cluburilor de noapte. 
Ideea lansată de consilierul municipal Florin Frăţilă, preşedintele Comisiei, vine în întâmpinarea necesităţii identificate în comunitatea câmpineană de a oferi tinerei generaţii o alternativă concretă – un loc special amenajat, cu acces controlat, destinat distracţiei şi socializării. În plus, la comisie s-a mai lansat şi ideea ca acest club să beneficieze, în baza unui parteneriat între administraţia publică şi ONG-uri, şi de un program de consiliere a tinerilor, atât din punct de vedere emoţional-comportamental, cât şi în ceea ce priveşte orientarea educaţional-profesională. Următoarea întâlnire pe această temă a comisiei va avea loc cel mai probabil în prima săptămână a lunii martie, atunci când organizatorii şi-au propus să invite la discuţii toate părţile ce ar putea fi implicate în acest viitor proiect, respectiv reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvenamentale, ai autorităţii locale, ai tinerei generaţii (liceeni şi studenţi) şi chiar ai asociaţiilor de părinţi din şcolile câmpinene.

O clădire-anexă a Spitalului Municipal ar putea fi transformată în locuințe de serviciu pentru medici

În finalul ultimei ședințe ordinare a legislativului municipal, în cadrul discuțiilor de la rubrica Diverse de pe ordinea de zi a ședinței, consilierul Monica Clinciu a venit cu două propuneri interesante și chiar utile pentru comunitatea câmpinenilor. Prima propunere, care s-a și materializat între timp, și care a fost benefică pentru imaginea orașului nostru la nivel național, a fost participarea Câmpinei, pentru prima dată, la Târgul Național de Turism găzduit, săptămâna trecută, de Complexul Romexpo din București. 


A doua propunere a doamnei consilier a vizat alocarea de la bugetul municipiului pe anul 2017 a sumei de 20.000 de lei, necesară pentru expertizarea  unei clădiri a Spitalului Municipal, situată pe strada Vasile Alecsandri, în imediata vecinătate a Secției de recuperare medicală. Monica Clinciu, care este și președinte al Consiliului de Administrație de la Spitalul Municipal Câmpina, i-a informat pe colegii săi consilieri despre intenția conducerii spitalului de a reabilita acest imobil construit acum mai bine de un secol, care are statut de clădire – anexă, pentru a-l compartimenta ulterior și a-l transforma în locuințe de serviciu pentru medicii pe care managerul Călin Tiu vrea să-i convingă să lucreze în cadrul acestei unități spitalicești. ”Cu cei 20.000 de lei pe care aș dori să-i alocăm din bugetul acestui an am putea face expertiza imobilului construit în 1905, ca să știm dacă poate fi reabilitat sau dacă îl dărâmăm și construim unul nou, în care să amenajăm apoi locuințe pentru medici”, le-a propus Monica Clinciu membrilor Consiliului Local. Edilul-șef al orașului nu a fost convins de utilitatea acestei propuneri. ”Ideea realizării unor locuințe de serviciu în clădirea din Vasile Alescandri mi se pare cam futuristă. Când am avut cele șapte locuințe în blocul ANL scoase pentru specialiști, a venit un singur medic, așa că nu înțeleg de ce crede managerul spitalului că acum vor veni mai mulți medici și, prin urmare, că ar fi nevoie de o astfel de investiție în acel spațiu”, a fost părerea primarul Horia Tiseanu. (A.B.)

Câmpina a participat pentru prima dată la Târgul de Turism de la București

Săptămâna trecută, municipiul nostru a participat pentru prima dată la Târgul Național de Turism, tradițional găzduit de Complexul Romexpo din București. Câmpina a avut un stand interesant la acest eveniment de referință al turismului autohton, ce s-a desfășurat în perioada 16 – 19 februarie 2017. Municipiul nostru a fost reprezent la această manifestare a industriei turismului din România de către Carmen Găman, coordonatoarea Centrului de Informare și Promovare Turistică, situat în imediata vecinătate a clădirii care găzduiește Banca Comercială Română și Administrația Financiară. Standul Câmpinei, realizat de CIPT și în care doritorii au putut găsi tot felul de materiale promoționale (albume, pliante, flyere), a funcționat într-un spațiu alocat Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Prahova. 


Tot în acest ultim spațiu amintit a avut un stand propriu și Centrul Medical SanConfind din Poiana Câmpina, un tot mai important promotor al turismului medical și o unitate spitalicească într-o continuă dezvoltare, care va fi, la finalul tuturor amenajărilor și extinderilor sale, cel mai mare spital privat din județul Prahova. SanConfind a participat pentru a doua oară la acest târg de turism, prima sa participare consumându-se la ediția din 2016. Inițiativa participării Câmpinei la Târgul Național de Turism nu a venit din partea conducerii executivului local, ci de la unul din membrii legislativului municipal. 


Astfel, în plenul ultimei ședințe ordinare a Consiliului Local Câmpina, consilierul Iozefina Clinciu a propus conducerii Primăriei Câmpina să facă toate demersurile și să depună toate diligențele pentru a se reuși o participare câmpineană la manifestarea turistică de la București, cel mai important eveniment de profil din țara noastră. ”Vorbim de mai multă vreme despre turismul câmpinean, despre Câmpina turistică, dar nu acționăm prea energic în acest sens. Părerea mea este că, pentru a ne dezvolta din punct de vedere turistic, trebuie să ieșim în exterior și să arătăm lumii, prin tot felul de campanii de promovare, de ce este acest oraș atrăgător și chiar fermecător. Trebuie să ne promovăm singuri obiectivele turistice pe care le avem, să mergem noi în întâmpinarea celor interesați, nu să așteptăm să vină turiștii singuri la noi. Iar o bună promovare am putea face participând la ediția din acest an a Târgului Național de Turism„, le-a spus colegilor săi Monica Clinciu. Rămâne de văzut dacă, până la sfârșitul anului 2017, Câmpina va fi vizitată de mai mulți turiști decât anul trecut, și, de asemenea, dacă afluența turistică va avea ca destinații doar cunoscutele muzee B.P. Hasdeu și Nicolae Grigorescu, sau orașul nostru va deveni un atractiv centru de vilegiatură și prin alte obiective ale sale. (A.B.)

Majoritatea burselor școlare vor avea cuantumul mărit

La ultima lor întâlnire în plen, aleșii câmpinenilor s-au gândit și la elevii beneficiari ai burselor acordate de către municipaltate, hotărând să mărească, începând cu acest an, cuantumurile unor asemenea burse. Acordarea de burse este justificată de necesitatea sprijinirii elevilor câmpineni cu rezultate bune în procesul educațional, sau cu rezultate deosebite la olimpiade și concursuri școlare, dar și a elevilor cu probleme de sănătate sau a celor provenind din familii cu venituri mici. Faptul că elevii primesc o recompensă a eforturilor depuse la învățătură constituie un element motivațional suplimentar menit să crească performanța învățământului din municipiul nostru. 
În baza solicitărilor transmise de fiecare unitate școlară de învățământ, se vor aloca și repartiza sume pe fiecare unitate liceală de învățământ, printr-o hotărâre ulterioară a Consiliului Local Câmpina, ce va fi promovată dupa aprobarea bugetului local pentru anul 2017. 
Repartizarea sumelor pe unitățile de învățământ se va face pe baza solicitărilor directorilor acestor instituții, dupa aprobarea în bugetul local a sumei globale. Unitățile de învățământ vor stabili criteriile specifice, vor nominaliza beneficiarii burselor și vor transmite semestrial (iulie și decembrie), la Consiliul Local, lista nominală a elevilor beneficiari de burse de performanță, de merit și de studiu. 
Dintre cele patru tipuri de burse: bursa socială, bursa de studiu, bursa de merit și bursa de performanță, doar la primele trei s-a mărit cuantumul, în procente cuprinse între 20% și 60%. Astfel, valoarea bursei de merit s-a mărit la 120 de lei. Într-un procent sensibil mai mare, s-a mărit cuantumul bursei de studiu, care, începând cu acest an, va fi de 100 de lei. Cu o majorare procentuală de 60 de unități, cel mai mare salt valoric l-a înregistrat bursa socială, care acum este de 80 de lei, față de 50 lei, cât era în anii precedenți. Bursele se acordă lunar. Bursa de performanță (acordată liceenilor din ultimul an de studiu care au obținut rezultate deosebite la olimpiadele și concursurile școlare naționale), a rămas neschimbată, având în continuare valoarea de 200 de lei. Bursele de performanță, de merit și de studiu se acordă doar în perioada desfășurării anului școlar propriu-zis, iar bursa socială se acordă inclusiv pe perioada vacanțelor, deci pe întreg anul calendaristic.
Inițiativa acordării burselor școlare de către administrația publică locală, care aparține consilierilor Elena Albu și Marian Dulă, a devenit tradiție, prima promovare a proiectului având loc în urmă cu șapte ani. (A.B.)

Pentru trei zile, Câmpina devine cel mai dulce loc din România!

Dragobetele îndulcește fetele la a XII-a ediţie a Târgului Mierii, care va avea loc în perioada 24-26 februarie 2017, la Casa Tineretului, interior şi exterior.
La intrare în Marele Post al Paștilor, participanții vor găsi la Târgul Mierii 2017 peste 20 de sortimente diferite din minunatul produs al naturii: de la miere de tei și de salcâm, polifloră, până la sortimente rare precum: miere de mană sau mentă și flori de baltă; de la delicioșii faguri cu miere până la mierea cu nuci, ghimbir sau scorțișoară, precum şi zeci de alte produse cu miere.


Evenimente organizate în cadrul manifestării:
- Târg de miere și produse apicole
- Târg de faguri și ceară
- Târg de echipamente și utilaje apicole
- Târg de stupi și componente din lemn pentru stupi
- Târg de meșteșuguri și artă populară
- Târg de prăjituri sincere cu miere
Concursuri:
- Cea Mai Bună Miere - secțiune deschisă tuturor producătorilor apicoli din țară.
- Concurs Foto: "Omul, albinele şi mierea"
Adunarea generală a Federației 
- Asociațiilor Apicole din România - ROMAPIS
- Balul stuparilor … și al stupărițelor
Prin numărul de evenimente găzduite, suprafața expozițională și numărul de vizitatori, Târgul Mierii Câmpina este cea mai importantă manifestare de profil din țară.

CS Câmpina îşi continuă pregătirea centralizată de iarnă

După o lungă perioadă de acumulare fizică în cantonamentul de iarnă început încă din luna ianuarie, fotbaliştii de la CS Câmpina au intrat, de aproximativ două săptămâni, în cea de-a doua etapă a stagiunii centralizate de pregătire şi anume aceea a jocurilor amicale de verificare.
Sâmbătă şi duminică, pe 18 şi 19 februarie, CS Câmpina a disputat, pe terenul sintetic de la căminele Petrol, două meciuri de verificare foarte utile, în compania juniorilor de la Petrolul 95 şi respectiv a echipei de seniori de la Valea Doftanei, ce activează în prima ligă judeţeană. 


Dacă în faţa juniorilor de la Petrolul 95 (liderul grupei A de juniori din campionatul judeţean) elevii lui Opaţchi s-au descurcat foarte bine, învingând cu scorul de 5-2, în confruntarea de duminică, cu Valea Doftanei, juniorii câmpineni au întâmpinat ceva probleme la construcţia jocului, mai ales în repriza a doua, terminând la egalitate (5-5) un meci destul de aprig disputat.
Chiar şi aşa, după meciul cu Valea Doftanei, antrenorul Roberto Opaţchi s-a declarat mulţumit de evoluţia jucătorilor săi în cele două meciuri de pregătire şi optimist în perspectiva returului de campionat, la sfârşitul căruia CS Câmpina vizează titlul de campioni la Juniori A Prahova.
Victoria de sâmbătă în faţa juniorilor petrolişti poate fi considerată una de moral, având în vedere că este foarte probabil ca finala campionatului să readucă faţă în faţă cele două ehipe.
Următorul meci de verificare va avea loc sâmbătă, 25 februarie, atunci când CS Câmpina va primi vizita Tricolorului Breaza, echipă de seniori antrenată de Florin Stăncioiu. Meciul va începe la ora 10.30 şi se va disputa pe terenul sintetic de la căminele Petrol. 

Un mesaj de solidaritate venit din Irlanda

Am primit de la d-ra Miruna, doctor în astrofizică al Universităţii din Dublin, fiica familiei de fizicieni Florin şi Valentina Popescu, vechi câmpineni, un desen deosebit de frumos însoţit de un mesaj emoţionant. Reproduc în continuare, cu exacitate, vibrantele rânduri de încurajare adresate celor care participă în aceste zile la protestele de stradă care au cuprins întreaga ţară, mulţumindu-i totodată expeditoarei pentru gestul său: 


«Sunt născută din părinţi revoluţionari. Din ăia fără certificate. Din ăia care au mers la Revoluţie în 1989 ca să fim liberi. Liberi de comunişti, de corupţie, de idioţi. Îmi amintesc zilele când priveam cu groază Revoluţia de la TV-ul alb-negru, singură acasă, întrebându-mă dacă părinţii mei mai sunt în viaţă. Căci, atunci, „se trăgea”. Aveam atunci 16 ani. Şi a început speranţa de mai bine. Acum, după 27 de ani, este un protest paşnic, curat, sincer, dar parcă cu şi mai multă mânie în suflet. Atunci măcar aveam speranţă. Acum... o mai avem? Haideţi să ne cerem speranţa înapoi! Ce se întâmplă cu ţara în care m-am născut? Pentru ce am luptat acum 27 de ani? Pentru ca să avem acum „corupţie legală”? Nu! Copiii celor care au ieşit în stradă la Revoluţie sunt, acum, în stradă pentru a-şi cere drepturile. Şi nu numai ei. Toţi românii cu sufletul curat. Dreptul de a fi cetăţenii unei ţări libere, democrate, parte din Europa şi din lumea civilizată. Mă doare sufletul că suntem călcaţi în picioare de politicieni fără scurpule. Nu pot decât să strig un mesaj: nu vă lăsaţi, români! Haideţi să renaştem ca pasărea Phoenix. Haideţi să ne eliberăm de povara corupţiei. E prea grea. Nu o merităm. Avem o şansă. Haideţi să luptăm pentru o viaţă normală. O merităm. Miruna”.
Alin CIUPALĂ

Câmpina, tărâm de istorii şi de amintiri. Un document inedit (1)

Zilele trecute, căutând în bibliotecă o carte (biblioteca mea e o gaură neagră, unde cărţile stau înghesuite pe trei rânduri), am regăsit un document deosebit de interesant pentru istoria învăţământului câmpinean, posibil singurul exemplar care mai există – „Gimnaziul din Câmpina. Anuar pe anul şcolar 1921 – 1922. Publicat de direcţiunea şcoalei” (1923, Tipografia şi legătoria Mihail S. Gheorghiu Câmpina). Anuarul şcolar a fost redactat de diaconul Ştefan Popescu, care deţinea în perioada aceea funcţia de director.
Ulterior, până în ultimul an al vieţii sale (s-a stins în anul 2015), venerabilul profesor Georgică Stanciu, fost director al Liceului „Nicolae Grigorescu”, s-a străduit să alcătuiască un anuar complet al acestui liceu care timp de aproape un secol a fost o unitate de învăţământ model. Anuarul acesta, care se referă la începuturile aşezământului local de învăţământ şi cultură, ne arată, între altele, mentalitatea şi comportamentul fruntaşilor câmpineni care se străduiau pentru propăşirea oraşului nostru.
La alcătuirea Anuarului au participat profesori, preşedintele Comitetului Şcolar - Constantin R. Bărbăcioru şi unul din elevii fruntaşi, Angelescu I. Ioan. Pentru a păstră parfumul epocii în care a fost făcută scrierea, aproape centenară, reproduc cu fidelitate textul:


„După teribilul război mondial la care au fost angajate toate popoarele, au urmat o serie întreagă de prefaceri pe toate tărâmurile şi a făcut să reînvieze şi la noi principiul democraţiei ce la alte popoare exista cu mult mai dinainte. Democraţia adevărată se sprijină însă pe cultura cea mai largă a poporului şi iată deci nevoia de a se înfiinţa şcoli cât mai multe şi în centrele mici. În acest sens, în toamna anului 1919, când cele mai mult din şcolile noastre erau în reparaţii radicale din cauza stricăciunilor făcute de armatele inamice, pe una din cele mai frumoase văi, Valea Prahovei, în centrul de netăgăduită bogăţie naţională a petrolului, în Orăşelul Câmpina s-a pornit o însufleţită şi statornică mişcare în vederea înfiinţărei unui gimnaziu pentru învăţătura mai înaltă a numeroşilor elevi din localitate şi a unui foarte mare număr din comunele învecinate, contribuind prin această instituţiune nouă la instrucţiunea şi educaţiunea lucrătorului industriaş din această regiune petroliferă, făcând din el un bun român, cu minte luminată. Această mişcare a fost susţinută de dl. Dr. Angelescu, fost atunci şi actualul ministru al instrucţiunii publice, care hotărâse înfiinţarea mai multor gimnazii în orăşelele mai mici de provincie, între care se numără şi Câmpina. (Gimnaziul era atunci o şcoală formată din şase clase, care se încheiau, la finalul studiilor, cu un examen sever numit Capacitate – n.r.). Greutăţile de înlăturat erau numeroase, căci afară de acelea care întovărăşesc tot d’auna începuturile, se mai adăuga şi aceea a lipsei de Profesori, lipsă datorată războiului nostru naţional (mulţi profesori au căzut la datorie pe front – n.r.), războiul pentru întregirea neamului. Stăruinţa depusă de cetăţenii Câmpinei cari au răspuns cu cea mai mare bunăvoinţă şi am convingerea că vor răspunde ori de câte ori interesele culturii o va cere, munca uriaşă depusă de Onor Comitetul Şcolar al Gimnaziului, care şi-au sacrificat din timpul D-lor, contribuind prin ajutorul moral şi material la înjghebarea acestui Gimnaziu, piedicile de tot felul s-au înlăturat făcându-şi loc faptul urmărit cu atâta hotărâre, înfiinţarea Gimnaziului. 
Iată deci că la 15 Oct. 1919, după sosirea a doi profesori străini de localitate, gimnaziul aprobat de Onor Ministerul Instrucţiunii, susţinut de donaţiile părinţilor şi a multor persoane de bine, s-a inaugurat în localul şcoalei de băeţi No.1 din oraş, mobilierul nostru nefiind gata, iar localul neisprăvit de reparat. Dragostea şi interesul pentru instrucţiune şi educaţie a tuturor elementelor de orice treaptă din oraş şi împrejurimi s’a manifestat în mod îmbucurător înscriindu-se de la început un număr de peste 190 elevi şi eleve (20%) repartizaţi în patru clase şi una paralelă. Trei din clase (I, II, III) au fost întreţinute de stat, iar două (IV şi I B) de comitetul şcolar al gimnaziului. Rolul acestei şoli în această regiune bogată şi neîntrecută prin clima sa este cât se poate de important şi a putut să se manifeste în toate ocaziunile cu rost cultural naţional datorită corpului didactic şi numărului mare de elevi. 
În primul an de există a şcolii am stăruit pentru facerea unei biblioteci. Graţie muncii depuse de colegul Stoica Teodorescu pe atunci profesor de Lb. Română, cu donaţiile elevilor fie în bani, fie în cărţi şi cu banii donaţi de comitetul şcolar s’a putut număra la finele anului şcolar 1919 – 1920 un număr de 1088 volume de literatură şi ştiinţă şi două reviste, Educaţia şi Răsăritul. Aceste cărţi erau citite de elevi fie acasă, fie la şezătorile ce le ţineau Duminica sub conducerea aceluiaşi Profesor de română şi la care luau parte şi alţi colegi. În felul acesta căutam noi să infiltrăm în sufletul elevilor dragostea pentru literatură şi ştiinţă, dezvoltându-le spiritul de iniţiativă. La 1 Ianuarie 1920, localul fiind complet reparat, mobilierul gata, ne-am mutat în clădirea închiriată de Comitetul Şcolar, local vechiu de la 1872, proprietatea D-nei şi D-lui Conte de Blome. (Contesa Martha era fiica prinţului Dimitrie Barbu Ştirbey, care locuia în castelul de la Voila şi nepoata domnitorului Barbu Ştirbey, care în incinta ocupată azi de colegiul Grigorescu, avea o reşedinţă, Curtea Domnească, unde îşi petrecea verile în vremea în care oraşul nostru era staţiune balneară – n.r.). Am căutat ca instalarea în localul nostru să se facă în prezenţa unei autorităţi şcolare superioare. La această solemnitate au luat parte: D-l Inspector şcolar Petre Marinescu, primarul oraşului, membrii Comitetului Şcolar, părinţii elevilor şi mai multe persoane de vază din oraş. Cu tot timpul nefavorabil, sala era neîncăpătoare faţă de publicul numeros. Am ţinut cu această ocazie o cuvântare prin care arătam rolul şcoalei în educaţie, că fiecare şcolar prin cultura câştigată îşi va putea afla locul cel mai potrivit în mijlocul păturii sociale unde va ajunge, că între şcoală şi familie trebuie să existe o strânsă legătură, lucrând amândouă de comun acord, pentru progresul neamului românesc. 
Venind anotimpul călduros, ne-am gândit să facem excursiuni, deoarece mijlocul cel mai bun de educaţie pentru şcolari sunt excursiunile, ele fiind hrană trupească şi sufletească, fiindcă mintea se îmbogăţeşte cu diferite cunoştinţi nouă. Orice excursie mare sau mică, lărgeşte orizontul de gândire şi vedere (...). Excursiile deşteaptă şi întăresc spiritul de observare al elevului, face ca o mulţime de fenomene să devie clare în mintea lor. Ele pregătesc pe şcolar şi îl formează pentru a putea lupta mai cu hotărâre în viitor. Prin excursii căpătăm cunoştinţele practice care adăugate la cele teoretice, obţinute în şcoală, facem ca puterea de înţelegere a fenomenelor să aibă o bază solidă. Excursiile ce s’au făcut la Gimnaziul Câmpina au fost mici şi mari. Mici în împrejurimi ca la: Brebu, Piţigaia, Breaza şi Voila etc. Aici la Brebu există vechea mănăstire zidită de Matei Basarab şi un muzeu nou. Mari, în Transilvania. În acest scop s’a dat o serbare în iunie 1920, la care cetăţenii Câmpineni au răspuns în număr mare contribuind cu mult drag, s’a realizat un beneficiu în total 10.000 lei. Cu această sumă, în ziua de 1 iulie 1920, am pornit cu 44 elevi şi 6 colegi şi colege spre Gara Câmpina, unde ne aştepta un vagon de cl. a II-a de 50 persoane. O însufleţire de nedestris printre elevi. Elevii foarte entuziasmaţi cântau, iar trenul străbătea cu o iuţeală foarte mare locurile acestea necunoscute de mulţi, deşi toţi erau de pe Valea Prahovei. S’a vizitat oraşele: Sibiu, Ocna Sibiului, Turda, Cluj şi Oradea Mare. Fiecare din ele mai frumoase unul decât altul. După un drum de zece zile s’a terminat această excursie, una din cele mai frumoase şi mai importante, dându-ne prilejul să cunoaştem întinsele câmpii cu bogăţiile lor, oraşele, patria şi neamul, apreciindu-l şi iubindu-l. 
Rezultatul la finele anului şcolar a fost: din 190 înscrişi, 120 promovaţi, 51 corigenţi, 15 repetenţi şi 4 retraşi. Ministerul Instrucţiunii a mai numit un titular de Română şi Latină, şcoala fiind în câştig, numărând deci trei titulari de studii şi trei de dexterităţi. 
Numărul elevilor a fost de 314 repartizaţi în opt clase, patru întreţinute de stat, patru de comitetul şcolar. Deci în al doilea an de existenţă (1920 – 1921 - n.r.), s’a desfăşurat o activitate foarte bogată în diferite direcţiuni, dovedind prin aceasta că profesorii şi-au făcut datoria cu cel mai mare succes. Activitatea desfăşurată în acest an se poate vedea în Anuarul şcolar.
Anul şcolar 1921 – 1922 a început la 1 septembrie. În acea zi, la ora 10 a.m., s-a sfinţit apa de Preotul Paroh al catedralei, după care a urmat cuvântarea Preşedintelui comitetului şcolar, urând elevilor şi profesorilor sănătate şi spor la muncă.
Disciplina internă a şcolii a fost destul de mulţumitoare. Cei mai mici au fost mai ordonaţi, cei mai mari s’au arătat mai slabi, dând de multe ori motive de observaţii D-lor Profesori. O problemă şcolară foarte importantă este curăţenia, unde la gimnaziul nostru cu şase clase s’a obţinut rezultate foarte bune. Graţie bunăvoinţei D-lui Director al Rafinăriei de petrol din Câmpina, Dr. (inginer chimist – n.r.) Gh. Sava, s-a oferit de două ori pe lună băi gratuite. (Rafinăria a avut o baie cu instalaţie de aburi, folosită şi de cetăţenii din oraş, care a funcţionat până în timpurile noastre – n.r.). Elevii au fost conduşi de d-nii Profesori Stoica Teodorescu, C. Ionescu, C. Rădulescu. Greutatea consta în faptul că elevii nu prea voiau să meargă, cu toată constrângerea noastră. Cuvinte de laudă se cuvine celor mici, care se întreceau în a merge la baie. Dorinţa de a ceti în afară de materiile de studiu este, de sigur, un motiv de laudă la adresa elevilor şcolii noastre. Aceasta se poate vedea din volumele utilizate în cursul acestui an şcolar din biblioteca înfiinţată încă din primul an de existenţă prin stăruinţa noastră şi donaţiile lor. Singura schimbare ce s-a făcut a fost repartizarea cărţilor avute şi cele cumpărate din nou pe clase, catalogate şi numerotate. Condiţiile de viaţă a bibliotecei au fost foarte mult uşurate de elevii aleşi dintre ei şi însărcinaţi cu repartiţia cărţilor. 
Şezători. La şcoala noastră funcţionând secţia reală, elevii au simţit nevoia de a face o secţie ştiinţifică a societăţii literare. S’au separat astfel în societatea literară şi cea ştiinţifică. Cea literară sub conducerea d-lui Pavel Papadopol, cea ştiinţifică sub conducerea d-lui Mircea Dăscălescu. Secţia literară a ţinut cinci şezători, cea ştiinţifică şase şezători. Gimnaziul cu şase clase din Câmpina a dat în acest an două serbări şolare. La una s’a reprezentat piesa Harţă Răzeşul şi diferite coruri, declamaţiuni etc. Rezultatul a fost foarte bun, ieşind peste 4000 lei destinaţi unei excursiuni şcolare. A doua şezătoare a fost la 10 iunie 1922, cu piesele Îmbogăţitul de Război şi Arvinte şi Pepelea, comedie într-un act de V. Alecsandri. Apoi diferite coruri şi solo. (...)
În urma stăruinţii mai multor elevi ai şcoalei ne’am prezentat şi în satul Buştenari, comuna Telega, unde am dat şi aici o serbare şcolară cu acelaşi program. (...). Ţin să aduc cu această ocazie mulţumiri d-lor membri «Fii apărători ai patriei» din Buştenari şi în special d-lui Fănică Gh. Stroe, care ne-a dat cel mai preţios concurs, în plus dându-ne şi sala de spectacole în mod gratuit. 
Excursiuni s’au făcut patru din care 2 mici şi 2 mari. Una la Cornu, cu întreaga şcoală şi d-nii Stoica Teodorescu, P. Papadopol, M. Dăscălescu, C. Rădulescu (...). Plecarea a fost la 7 a.m. pe un timp foarte frumos. După o oră am ajuns la Cornu şi am mers cu toţii la biserică unde am asistat la slujbă. După aceea ne-am dus la şcoală unde am luat masa. La ora 3 p.m. am dat o şezătoare la care au luat parte o mulţime de săteni, aşa că sala era neîncăpătoare.
A doua excursie mică a fost făcută de elevii clasei II B cu D-l Profesor Dinu de la Bucureşti şi D-l Papadopol de aici, la penitenciarul Mislea, unde s-a dat o şezătoare deţinuţilor. 
(va urma)
Alin CIUPALĂ

Tomografia computerizată colo-rectală de înaltă calitate de la SanConfind

Doamna doctor Gabriela Toma, șefa Secției de imagistică medicală din cadrul Spitalului SanConfind Poiana Câmpina, ne vorbește astăzi despre depistarea cancerului colo-rectal cu ajutorul echipamentelor ultraperformante din această secție.


- Ce este cancerul colo-rectal?
- Cancerul colo-rectal este o tumoră a tractului gastro-intestinal, una dintre cele mai frecvente. Ea apare, în special, la pacienții cu vârste între 60 și 80 de ani, cu predilecție la sectorul masculin, o mare incidență având cancerul rectal.
- Care sunt factorii care favorizează apariția acestui tip de cancer?
- Dintre factorii predispozanți putem să amintim: o dietă săracă în fibre, dar bogată în grăsimi și proteine animale, o boală inflamatorie intestinală, un istoric familial de tumoră colonică (dacă a mai avut pe cineva în familie cu această problemă), dacă pacientul respectiv a mai avut un alt tip de cancer etc.
- Care sunt primele semne care ar trebui să-i dea de gândit pacientului, determinându-l să se adreseze dvs?
- Pacienții ajung la noi din diferite motive. Cele mai frecvente ar fi tulburări ale tranzitului intestinal, constipație, diaree și alternanța acestor două afecțiuni, probleme legate de anemie, deoarece aceste cancere se asociază și cu sângerări și, deci, pierderi de sânge. De asemenea, situații acute în care se produce o ocluzie intestinală, un blocaj intestinal, din cauza tumorii.
- Ce investigații de imagistică medicală trebuie făcute pentru a depista cât mai rapid această boală?
- Din punct de vedere imagistic, tomografia computerizată este foarte bună în stadializarea cancerului de colon, atât local – privind extinderea în circumferință a colonului, în lungimea acestuia, în grăsimea pericolonică, cât și în ceea ce privește extinderea la distanță – în ganglioni, în ficat, plămâni, oase.
- Mai există și alte investigații imagistice care pot completa computerul tomograf și clarifica mai bine diagnosticul afecțiunii?
- Pe lângă tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică ajută și ea la depistarea cancerului colo-rectal. De exemplu, în stadializarea locală, aparatul IRM este mult mai bun decât computerul tomograf., deoarece ”vede” mult mai bine straturile peretului rectal, invazia adiacentă în grăsime (mezorectală), și astfel aduce un plus de informație, necesar chirurgului, în vederea operației. Noi, medicii de la Imagistică, putem recomanda, în funcție de localizarea cancerului, și o investigație IRM.  Dacă, de exemplu, este un cancer de transvers, care se vede foarte bine  la CT, investigația se oprește aici. Dacă există alte complicații, cum ar fi metastaze în ficat, care sunt incerte, neștiind prea multe despre istoricul pacientului, uneori sunt necesare examinări suplimentare prin rezonanță magnetică, pentru a evalua mai bine leziunile hepatice sau ale altor organe interne. Tomografia computerizată se face, în general, cu substanță de contrast, administrată intravenos, dar și oral, cu excepția pacienților la care există o alergie cunoscută sau care au contraindicații clare la substanța de contrast.  
- De ce ar trebui pacienții să facă investigații CT sau IRM la SanConfind?
- În primul rând, ar trebui să vină la Departamentul Imagistica Medicală SanConfind, pentru că este cea mai bună secție, dotată cu aparatură de ultimă generație. Aici avem aparate extraordinare, care oferă imagini foarte bune, de înaltă calitate, achiziția este rapidă, iar pacientul nu are niciun disconfort. Interpretările acestor investigații sunt deosebite, iar toate aceste lucruri îl ajută pe pacient atunci când se va adresa medicului curant sau medicului chirurg, în funcție de caz. Pentru depistarea cancerului colo-rectal se face examinare abdomen și pelvis.