14 martie 2017

Va fi demolat şi ultimul bastion al fostului circuit de motocros de pe Muscel

Motivul invocat de autorităţi este penibil şi sfidător: 
„Nu are autorizaţie de construcţie”

Ceea ce a fost plănuit cu mare pricepere, ani la rând, să se întâmple şi anume distrugerea circuitului de motocros de pe dealul Muscel, şi odată cu el şi tradiţia unui sport iubit de toţi câmpinenii, va ajunge zilele acestea la actul final. Autorităţile publice locale au decis demolarea clădirii metalice folosite ani la rând drept turn de cronometraj şi tribună oficială pentru traseul de motocros, socotit la timpul său drept unul dintre cele mai importante din Europa de Est. Motivul invocat de autorităţi este pe cât de penibil, pe atât de sfidător: „Clădirea nu are autorizaţie de construcţie şi prezintă pericol public”. Penibil pentru că, după zeci de ani în care a fost folosită fără probleme şi fără ca cineva să se autosesizeze, edilii s-au trezit azi să aplice legea şi sfidător pentru că nici măcar nu se mai feresc să invoce astfel de motive pentru a duce la îndeplinire o temă trasată clar şi de multă vreme de „şefii” lor. 


Vă reamintim că distrugerea traseului de motocros a început cu o serie de procese intentate administraţiei locale de o societate care are mare nevoie de „linişte” în zonă, a continuat cu asfaltarea drumului de tranzit dintre Câmpina şi Cornu şi construirea altui drum către o mănăstire în care niciodată nu a locuit nimeni, toate acestea prin inima circuitului, astfel încât el să devină practic imposibil de folosit şi se încheie azi cu demolarea ultimului bastion, turnul de cronometraj.
Între timp, pe tot parcursul derulării acestui plan, căci este evident că a fost un plan de distrugere bine pus la cale, au mai apărut doar încercările repetate ale consilierului local Florin Frăţilă de a reface, iniţial, vechiul circuit şi ulterior de a redeschide unul nou, în altă zonă a dealului Muscel, toate sortite eşecului după respingerea proiectelor de hotărâre iniţiate de acesta în Consiliul Local. Pe cei care au uitat toată povestea ori nu o cunosc deloc, îi invităm să caute în arhiva electronică a ziarului din anii 2008 până în 2016, atunci când am adus în atenţia opiniei publice parte însemnată din jocurile de culise făcute pe această temă.
Mai mult ca sigur că istoria circuitului de motocros ce a adus faimă naţională şi internaţională Câmpinei se va opri aici şi asta spre marea ruşine a celor care au contribuit decisiv la acest lucru. 

Foto: Mircea Scorţeanu
Nu este deranjant faptul că „se curăţă o mizerie de clădire, gata oricând să se prăbuşească”, aşa cum s-a exprimat un responsabil din administraţia publică locală atunci când a fost întrebat de motivele care au condus la hotărârea demolării, ci faptul că această măsură întregeşte un plan diabolic, care se va sfârşi cu dispariţia unei baze sportive recunoscută la nivel european. Despre asta îşi amintesc oamenii atunci când asistă la această „neînsemnată” demolare şi nu în ultimul rând de ei, decidenţii din prim plan ori din umbră, cărora cu siguranţă nu li se va ierta prea curând această maximă aroganţă. (F.C.)

Editorial. EI, STĂPÎNII

Guvernarea PSD & ALDE s-a transformat într-o cotidiană insultă la adresa inteligenței și a bunului simț ale fiecărui om. Este suficient să-l asculți pe ministrul Daea ca să îți dai demisia din funcția de ființă rațională. Iar cei care numesc în funcții astfel de oameni sînt la fel ca ei. E suficient să-i asculți ce promit, cum explică una sau alta dintre măsuri, și îți amuțește inteligența. Nu mai știi nici măcar aritmetica, încerci să contabilizezi încasări la buget și promisiuni de recompense și nu-ți mai iese nici socoteala de clasa a treia. 
S-a spus că actuala putere este o asociație infracțională, și este o bună caracterizare, dar mai văd o notă comună. Ascultați-i cu atenție cum (ne) vorbesc. În fiecare propoziție, în fiecare intonație a lor răzbate nota arendașului care comandă slugilor. Nu ei ne servesc pe noi, cum spune etimologia lui ministru,  ci noi sîntem sclavii lor. Așa ne vorbesc, precum unor slugi idioate. Ei și ai lor de la televiziuni care ne „explică” nouă, prostimii, ce se întîmplă. E un simptom. Ergo: ne tratează ca pe niște slugi proaste. Tot ce fac ei de la ordonanța 13 încoace și cu încercările de a o impune – acum – „legal”, toată seria de atacuri la adresa justiției, toate pomenile măririlor de salarii și pensii, toate demiterile și numirile halucinante, din care meritocrația lipsește cu desăvîrșire, comunicatul acela demn de țările abia ieșite din sub-istorie al ilustrului nostru parlament, de un analfabetism politologic demn de învățămîntul nostru, prin care își proclamă o supremație în același timp ridicolă și periculoasă, povestea asta cu Bucureștiul împopoțonat de Paște ca o curvă, toate astea sînt fraze ale discursului de stăpîn către argații săi de la grajduri. 
De data asta nu mă revoltă faptele ca atare, ci limbajul acesta de ciocoi parveniți. Culmea este că acest fel de limbaj pare a plăcea unora: obișnuiți să li se comande, rîtani. Demnitatea ne-ar cere, dincolo de orice considerente (a)politice să nu acceptăm rostirile ilogice, agramaticale și lipsite de respect. Să ne revoltăm cînd sîntem tratați ca sub-oameni. Chiar și invocarea obsedantă a argumentului: „pe noi ne-au votat atîția români” are o aroganță de vătaf care se laudă: am atîtea capete de vite… evidentă. Nu e un elogiu adus celor care i-au votat, ci o coborîre a lor la stadiul de „deținuți”. Adică „voi sînteți proprietatea noastră”, putem face orice vrem în numele vostru. 


Tonul comunicatului lui Tăriceanu acesta este: noi sîntem stăpînii! Voi, prostimea. Nu care cumva să vă dea prin cap să ne cereți socoteală! Cam la fel este și tonul argumentelor CCR, nimeni nu are voie să pună în discuție deciziile stăpînilor! Prea multe semne de exclamare, știu, asta pentru că ei vorbesc în sentințe. Scindarea României ei au produs-o, arogîndu-și acest drept de a ni se adresa ca unor slugi netrebnice, de a ne arunca vreo ciozvîrtă și de a-i alunga pe cei care nu se gudură. Cînd îl privești, și mai ales îl asculți, pe Șerban Nicolae de exemplu, devii subit lombrozian. Nu că există asemenea specimen ne miră, este posibil să mai existe și prin alte țări de soare (mai) pline asemenea ciudățenii, ce ne face pe noi specifici este importanța care i se dă acestei anomalii morale care justifică eliberarea corupților cu aerul că ne face o mare favoare și că asta este ceea ce ne cere lumea normală. Cînd îl asculți, crezi că eliberarea bandiților este culmea umanismului. Nu este acesta un afront adus oricărei inteligențe medii? Nu este planul de „colorare” a groaznicei capitale care este Bucureștiul, ieșit din mintea halucinantei primărițe, o injurie la adresa bunului simț al locuitorilor normali care vor de Sfintele Paști reculegere, nu mici și orchestre de lălăituri și răcnete? Dar ea știe mai bine… 
Nu am fost excesiv de entuziast față de mișcările de stradă, mai bine zis nu le-am considerat suficient de radicale. Cerința minimală ar fi fost nu eliminarea fatidicei ordonanțe, ci demisia guvernului, ba chiar alegeri anticipate. Sutele de mii de oameni s-au revoltat tocmai pentru că nu le este respectată demnitatea de ființe gînditoare. Dragnea a fost suficient de puternic pentru a trece peste acest incident și a ieși la suprafață curat și uscat. Ca ciocoi, ei nu au scrupule, au plusat la o sinistră cacealma, economiștii cît de cît serioși sînt disperați de urmări. Deja micile întreprinderi au început să colapseze. Ce contează! Doar au cîștigat runda, le-a ieșit cacealmaua, nu degeaba vor să scutească de impozite cazinourile și firmele de pariuri din „locuri speciale”. 
După ideile aceluiași Șerban Nicolae (să te ferească Dumnezeu de hărnicia prostului!) Delta Dunării ar deveni un uriaș cazinou. Reforma învățămîntului, mereu începută, niciodată trecută de pasul al doilea, pentru că următorul ministru se întoarce la linia de plecare și ia totul de la zero (de la clasa zero), este făcută să scoată generații tot mai bune de sclavi. Ei, stăpînii, își trimit copiii la studii în Străinezia, și tot acolo își tratează bolile. Ca dovadă de cît respect au pentru ceea ce au făcut în țară. Acum vor să scoată și mai mult literatura din programa de literatură. Cică s-o ușurăm. O să vorbim în referate și note informative. La asta ei, stăpînii, sînt maeștri. 
N.B. Acest articol nu este de stînga, deși aptera noastră stîngă (complet lipsă din peisaj la recentele manifestații) ar găsi aici ceva idei de luptă. E doar împotriva „noii clase”…
Christian CRĂCIUN

Apicultorul Mihail are o barbă mare, deși se bărbierește întruna

Onorabilul Mihail Apostolescu, președintele Asociației Apicole ”Valea Prahovei” (AAVP) și organizatorul Târgului Mierii, ne-a cerut să-i publicăm (ceea ce am și făcut), un drept la replică, pentru că, susține dumnealui, articolul ”Târgul Mierii 2017- o ediție cu mai puțini participanți si vizitatori”, publicat în ziarul Oglinda din 28.02.2017, conține informații neconforme cu realitatea. Mihail Apostolescu este supărat pe publicația noastră, mai  corect spus, pe mine, semnatarul acestor rânduri, fiindcă am îndrăznit să scriu (nu atât de direct pe cât aș fi putut), în articolul pomenit, dar și în altele, precedente, despre excesivele sale solicitări de bani publici câmpineni pentru organizarea Târgului Mierii. 


Aceste  solicitări financiare anuale au stârnit uneori indignarea unor consilieri municipali, chiar în dezbaterile din plenul Consiliului Local, aleșii nemaidorind să finanțeze evenimentul, acum vreo patru ani. Dar liderul apicultorilor din județ, măreț ca un apostol al albinelor prahovene (”Apostolescu” vine de la ”Apostol”, oricât s-ar mira unii), a uitat sau se face că a uitat acest lucru. Dintr-o posibilă criză de memorie ar putea ieși stimabilul folosind propriile sale produse apicole, dar cred eu că o metodă mult mai rapidă ar fi citirea acestui articol, o replică la dreptul său la replică. Sper că voi lămuri pe această cale toate neînțelegerile dlui Apostolescu, astfel încât să nu mai fie nevoie de o nouă replică din partea dumnealui. Voi încerca să-i aduc toate contraargumentele necesare, nu pentru că aș avea ceva cu domnia-sa, ci pentru că am ceva cu cei care cheltuiesc cu asupra de măsură banul public câmpinean, destinat a îmbogăți, în primul rând, zestrea edilitară a orașului și viața locuitorilor săi, și abia apoi, într-un plan secundar, fondurile pentru organizarea unui eveniment pseudocomercial, de promovare a Câmpinei, a apiculturii prahovene și nu numai.
Ideea (destul de străvezie) a acelui articol scris de mine era că Târgul Mierii se poate organiza și cu bani mai puțini de la bugetul local (sponsorizările importante ale unor companii private, fondurile de la Consiliul Județean și taxele de participare ale expozanților fiind arhisuficiente; lucru evidențiat și de către consilierii municipali), iar această drămuire a banului public se impune cu atât mai mult cu cât viața economică a orașului este într-un continuu declin, și din acest motiv, colectările impozitelor și taxelor locale sunt tot mai greu de realizat la nivelurile dorite. Eu îl prezumez totuși de bună-credință pe Mihail Apostolescu și sunt sigur că, fiind un iubitor sincer al Câmpinei, își va da seama într-un târziu că, dacă legislativul municipal i-ar fi aprobat în varianta sa sumele pe care le-a cerut inițial, ar fi rămas mai puțini bani pentru modernizarea infrastructurii stradale și de utilități din orașul nostru. 
De mulți ani, organizatorul Târgului Mierii pare a vrea să inoculeze în mintea aleșilor locali și a reprezentanților presei ideea că, dacă Târgul Mierii face cunoscută Câmpina în întreaga țară, cu un evident beneficiu de imagine, nu ar trebui  să ne intereseze câți bani de la bugetul local se alocă acestui eveniment. Ca și cum nu ar trebui să ne intereseze cât costă, în medie, un kilometru din Autostrada Transilvania (de exemplu), doar pentru că această autostradă are o importanță strategică și va aduce, neîndoios, un plus de imagine României în fața lumii întregi și a potențialilor mari investitori externi. 
În dreptul său la replică, M.A. pare foarte mulțumit de banii pe care i-a primit de la Consiliul Local, uitând că, la prima ședință din acest an a miniparlamentului câmpinean, atunci când a fost discutată finanțarea evenimentului, iar onorabilul M.A. a fost luat la bani mărunți de către consilieri, se zbătea ca un geniu neînțeles și dădea din colț în colț, neștiind să răspundă criticilor ce îi erau aduse, dintre care cea mai importantă privea acuzația de a fi închiriat domeniul public fără a cere aprobarea administrației publice locale. „Cum ți-ai permis dumneata să închiriezi spații din domeniul public fără acordul consilierilor municipali?”, l-a criticat dur, printre alții, consilierul Ion Dragomir. Abia într-un târziu, zâmbind neconvingător, M.A. s-a trezit din bombardamentul criticilor săi și a răspuns că nu era vorba despre o închiriere a spațiilor alocate expozanților, ci doar despre o taxă de participare cerută acestora. Însă taxa de participare nu avea o valoare fixă, ci valori variabile, în funcție de mărimea standurilor și a poziției acestora, ceea ce masca o închiriere a spațiilor de prezentare ale participanţilor. 


La inaugurarea Târgului, în cuvântul său de deschidere, M.A. a recunoscut că, „deși au fost unele probleme cu finanțarea evenimentului, este bine că Târgul Mierii merge mai departe, tot la Câmpina”. Această inabilă manifestare de orgoliu evidențiază și ea faptul că finanțarea de anul acesta a Târgului s-a făcut cu scandal, nemaivorbind de faptul că însuși primul sprijinitor al lui M.A., primarul orașului, i-a adus aminte, tot în ședința cu scântei din ianuarie, că „în fiecare an veniți cu cereri de finanțare pe care le refuzăm, dar pe care le prezentați din nou anul următor”. 
Oare a uitat MA că a fost nevoie de o ședință extraordinară a Consiliului Local, plus una a unei comisii speciale, pentru a se hotărî finanțarea de către municipalitate a Târgului? De fapt, a fost aprobată suma cerută de M.A., dar nu în varianta dorită de el, ci cu folosirea în totalitate a banilor de către Primăria Câmpina pentru promovarea manifestării. Oare nu recunoștea scandalul finanțării însuşi anunțul postat pe site-ul AAVP, imediat după ședința  din ianuarie 2017, anunț în care era scris, negru pe alb, că Târgul se suspendă. În opinia lui M.A., nu am fost obiectiv, deoarece am scris că, la ediția 2017, Târgul Mierii a avut mai puțini vizitatori și participanți, dar chiar M.A. recunoaște acest lucru în dreptul său la replică. 
De asemenea, am fost făcut indirect mincinos de către M.A., pentru că am scris în articolul cu pricina despre așezarea strategică a tonetei sale, de parcă strategia ar fi un lucru rușinos, iar calitatea de organizator nu îi dădea dreptul să-și așeze toneta cu produse apicole chiar lângă ușa de la intrare.  Pe borcanele sale cu miere scria Stupina Mihail Apostolescu (și nici nu se putea altfel), dar M.A. zice că nu e așa, de parcă stupina sa personală ar fi un lucru de rușine și de ocară. Tânărul vânzător de la tonetă, deci omul lui MA, mi-a răspuns, la întrebarea mea vizavi de puținătatea vizitatorilor, că ”anul acesta, nu s-a mai făcut o bună promovare, fiindcă de promovare s-a ocupat Primăria”. În dreptul său la replică, M.A. îmi mai spune, tot cu perdea, că sunt lipsit de inteligență, fiindcă am o fractură logică atunci când afirm că, în același an, s-au născut și AAVP, și Târgul Mierii, fiindcă nu era posibil ca asociația să organizeze târgul înainte ca ea să existe. Mi-e greu să ajung până în puțul gândirii lui M.A., dar cred că dacă s-ar fi scărpinat metafizic în barba sa de filosof apicol ce lucrează cu mierea categoriilor ”cauză” și ”efect”, i-ar fi fost ușor să-și dea seama că Târgul se  putea organiza la un an sau la mai mulți ani după înființarea Asociației. Dacă, în continuare, M.A. crede că susținerile mele sunt neadevărate și îi afectează imaginea, îl rog să poftească la redacție, la un ”pahar de vorbă”, ca să îi arăt înregistrări foto și audio cu borcane cu miere și dialogul dintre mine și oamenii săi, înregistrări pe care le-am făcut cu telefonul mobil într-un spațiu public de pe domeniul orașului. Asta ca să nu se mai deranjeze să mă dea în judecată pentru calomnie (așa cum amenință voalat în dreptul său la replică) și, totodată, ca să învețe să-și pregătească oamenii pentru a da declarații, la nevoie. Orice avocat de succes cere onorarii mari, așa că mai bine ar păstra banii AAVP pentru ediția de anul viitor a Târgului Mierii. Acum, în final, mă bate un gând. Până la urmă, eu cred că din proprie naivitate, iar nu dintr-o neînțelegere a mea și o uitare a sa, mă acuză M.A. de lipsă de obiectivitate și alte rele. Crede, probabil, că oricine ar dori și ar face orice ca să-și lingă degetele pline de miere. O, sancta simplicitas. 
Adrian BRAD

DREPT LA REPLICĂ

Articolul “Târgul Mierii 2017-o ediție cu mai puțini participanți si vizitatori”, publicat în ziarul Oglinda, ediția din data de 28.02.2017, conține informații neconforme cu realitatea, față de care nu a fost solicitat punctul de vedere al organizatorilor manifestării.
Pentru o informare corectă și obiectivă a publicului, în virtutea dreptului la replică, vă solicităm publicarea în aceleași condiţii grafice (poziţionare, suprafaţă alocată) a dreptului la replică.
Consilierii câmpineni au aprobat în unanimitate alocarea a 24.000 lei de la bugetul local pentru Târgul Mierii 2017, ca și în anii precedenți banii au fost direcționați prin Casa Tineretului. 
În aceeasi ședintă aleșii locali au decis ca suma  să fie folosita în totalitate pentru promovarea manifestării de către autoritatea locală. 
În acest context este greu de înțeles demersul jurnalistic al autorului articolului, semnat A.B., care afirmă ”Totuși, Mihai Apostolescu, președintele Asociației Apicole ”Valea Prahovei”, cea care organizează acest eveniment, a ținut parcă să arate, de asemenea, că o finanțare mai redusă a Târgului îi poate știrbi acestuia din strălucire.”, afirmație vădit tendențioasă, în condițiile în care finanțarea a fost mai mare decat in 2016, doar că de această dată promovarea a fost făcută “in totalitate” de autoritatea locală. Astfel, la Târgul Mierii 2017 au fost prezenți  cca 70% din expozanții de anul trecut, numărul de vizitatori s-a redus la cca 50%,  în mod proporțional au scăzut vânzările și o parte din expozanți și-au manifestat rezerva față de o viitoare prezență la Câmpina.
In 2016 s-a alocat pentru Târgul Mierii 18.000lei; cu această sumă, plus sponsorizări și contribuția asociației s-a realizat promovarea  evenimentului prin Radio Romania Actualitați Radio Antena Satelor, Radio Trinitas, TV Travel Mix, o pagină si jumătate de prezentare a municipiului in catalogul Târgul Mierii 2016, promovare prin Radio Best FM, promovare pe VP TV, 3 bannere de mari dimensiuni afisate gratuit timp de trei saptamani pe DN1, campanie de promovare pe FB, cu rezultat cca 3.500.000 de vizualizari. Această promovare a adus la Câmpina in 3 zile cca 17.000 oameni din intreaga țară dar si din Bulgaria, Serbia si Moldova.
Să se vorbească DE BINE două-trei saptămâni despre Câmpina, cu o contribuție locală de  cca 10% din bugetul Serbărilor Toamnei, rămâne la judecata fiecăruia dacă  este o afacere bună pentru orașul nostru sau o risipă a banului public.
Cum s-a făcut promovarea în 2017: Radio Romania  Actualitați - 0,  Radio Antena Satelor -0, catalog prezentare Câmpina-Târgul Mierii -0, bannere afisate pe DN1-1, promovare pe FB- 1400 de vizualizări !! Alături de campania de ”promovare” din 2017 ”strălucirea târgului” a fost știrbită nu din dorința organizatorului, așa cum se sugerează în articol, ci de impunerea unei chirii de 8000 de lei pentru spațiu, ceea ce ne-a obligat să renunțăm la multe din ”risipele”  care făceau deliciul vizitatorilor: butoiul cu miere, concursuri, simpozion, pliante pentru copii, etc. 
”Sprijinit” în acest mod Târgul Mierii urmeză modelul Sărbătorii Vinului de la Valea Călugărească sau al Festivalului Cașcavelei, evenimente care s-au ridicat în  10-12 ani, dar odată preluate și organizate de primării nu mai generează interesul de până atunci.
O altă minciună publicată in articolul respectiv:” M-am oprit la standul cu produse apicole așezat cel mai strategic (primul pe dreapta, de lângă ușa de la intrare)……. și ce credeți că am citit la producător? Stupina „Mihai Apostolescu.” 
In realitate standul Stupina Apostolescu nu a fost poziționat “cel mai strategic (primul pe dreapta, de lângă ușa de la intrare)” iar pe etichetă nu există mențiunea “Stupina Mihai Apostolescu”, poate, doar dacă,  A.B. a fos “îndrumat” să găsească asta.
În mintea strâmbă și lucrul drept se strâmbă,…. doar să dea bine la gazetă! Pentru esecul manifestarii din 2017  “țapul ispășitor” a fost găsit, în logica domnului A.B., în persoana organizatorului, care ” nu s-a mai ostenit cu promovarea Târgului, lăsând pe seama celor din Primărie treaba aceasta.”Oare autorul articolului a ”uitat” că în ședinta extraordinară a C.L. din 13.02.2017, la care a fost prezentă și presa, s-a decis ca suma alocată de Consiliul Local să fie folosită in totalitate pentru promovarea manifestării de către autoritatea locală?!
Continuând dezinformarea publicată în numărul din 31ianuarie 2017  al ziarului Oglinda A.B. revine în 28 februarie 2017 cu  fraza  identică ” Avem aici de-a face cu o fericită coincidență a nașterii în același an și a Târgului, și a Asociației organizatoare, coincidență altoită pe inteligența vizionarilor lideri ai apicultorilor câmpineni, care s-au gândit rapid la o asociere cu municipalitatea  condusă de Horia Tiseanu ”, frază mustind de inteligență gazetărească neaoșă. 
Oare era posibil ca asociația sa organizeze târgul înainte  ca ea să existe ?!
Asociatia apicola s-a ”născut” în mai 2006, iar în 6-7 decembrie 2006 apicultorii au organizat Zilele Mierii, dăruind cca 200kg de miere copiilor, fără ”o asociere cu municipalitatea”, în 2007 s-a organizat Târgul Apicol Câmpina, în asociere cu O.J.C.A. PH, fără ”o asociere cu municipalitatea”, pentru ca ediția din 2008 să fie organizată în parteneriat cu municipalitatea, sub denumirea de Târgul Mierii, date care sunt cunoscute, dar și aici informarea  ”vizionarului” autor lasă de dorit.
Libertatea de expresie este o valoare in fața căreia ne înclinăm cu toţii, dar exercitarea acesteia cu rea-credinţă, poate fi supusă rigorilor judiciare. 
In ceea ce privește situatia prezentată vă rog respectuos să  cercetați integral înregistrările de ședinte si veți vedea in mod detaliat implicarea fiecărei părți, așa cum a fost ea reținută de documente.
În final vă solicit in mod expres ca în cadrul dreptului la replică să prezentați integral si nealterat punctul meu de vedere exprimat aici și vă stau la dispoziţie cu declaraţii şi poziţionări de fiecare dată când aveți nevoie pentru conţinutul editorial care mă priveşte.
Totodată vă menționez că, in cazul in care, în cadrul demersului jurnalistic, veți prezenta acte si fapte neadevărate, vătămatoare la adresa mea si a imaginii mele, îmi rezerv dreptul de a lua toate măsurile pe care legea mi le pune la dispozitie.
Cu stimă, Mihail Petru Apostolescu

Propunere (in)decentă

Este cunoscută strădania conducerii executive a Câmpinei în ceea ce priveşte includerea municipiului nostru pe lista oraşelor turistice din România. În acest sens a luat fiinţă un Centru de Informare Turistică, iar luna trecută Câmpina a participat la Târgul de Turism Bucureşti. 
Mergând pe calea diversificării programelor turistice locale, aş propune ca în pliantele turistice care prezintă obiectivele de atracţie din Câmpina să fie incluse şi străzile Bobâlna, Muscel (porţiunea Bobâlna – Popa Şapcă), Calea Doftanei şi Voila, ca trasee excelente pentru cursele de maşini „off road”, curse speciale pe teren accidentat. Amatorii de astfel de întreceri ar găsi un traseu ideal aici, fără a mai fi nevoiţi să caute zone accidentate, cum ar fi drumurile forestiere desfundate, văile adânci ori zonele abrupte pline de noroi, situate departe de zonele populate.  La Câmpina, vor putea găsi întrunite toate condiţiile necesare unei curse extreme în zona centrală a oraşului. Cursele vor fi deschise doar puternicelor maşini de teren 4 x4 cu tracţiune integrală, capabile să străbată astfel de drumuri. 


Pentru cetăţenii posesori de autovehicule s-ar putea organiza diferite concursuri, cum ar fi „Slalom printre cratere”, „Parcarea cu spatele între două gropi”, „Cine ia cea mai adâncă groapă”, „Evitarea la milimetru a celui mai înalt capac de canalizare peste nivelul carosabilului” (cu varianta „Evitarea celui mai căzut capac de canalizare sub nivelul carosabilului). Premiile ar putea consta în amortizoare, pivoţi, bielete sau arcuri pentru maşină. Pentru pietoni, ar putea fi organizate concursuri gen teste grilă, cu întrebări adaptate în funcţie de anotimp: „Pe care  trotuar se poate circula fără să-ţi rupi gâtul?” sau „Pe care trotuar poate fi găsit cel mai mult noroi/ gheaţă?”, în variantele de răspuns fiind obligatoriu să se regăsescă cuvântul „niciunul”. Pietonii vor putea fi recompensaţi cu diplome de participare şi hărţi în care să fie prezentate străzile ale căror trotuare sunt cirulabile pe anul în curs. 
Amatorii unui astfel de sport extrem nu trebuie să se teamă că acest traseu ideal, format printr-un circuit între străzile menţionate, ar putea suferi modificări cum ar fi astuparea gropilor, asfaltarea străzilor sau aducerea capacelor la nivelul carosabilului. Nuuu! Fiţi fără griji! Aşa cum au stat şi stau de luni sau ani de zile, aşa vor rămâne în continuare! Mai mult, odată cu trecerea timpului, adâncirea gropilor şi tăieturile în carosabil vor fi şi mai vizibile, lucru ce va face concursurile de off road şi mai atractive pentru cei interesaţi. Cunoscută fiind pasiunea pentru automobilism şi adrenalină a românilor, acest circuit va deveni cu siguranţă foarte popular, făcând cunoscut municipiul nostru atât în rândul automobiliştilor din ţară, cât şi peste hotare, spre fala edililor noştri. 
Şoferul T. Georgică, omul cu maşina mică

Apel către național-țărăniștii din Câmpina

A fost înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache

Dacă unii dintre cititorii săptămânalului Oglinda se vor fi întrebat ce mai face PNȚ-CD, primul partid înființat imediat după Revoluția din Decembrie 1989 de către Corneliu Coposu, (continuator al PNȚ, partidul istoric înființat de Iuliu Maniu și Ion Mihalache, în 1926), atunci suntem în stare azi să le spunem că partidul național-țărăniștilor a renăscut, adică începe să se simtă mai bine și să facă mai bine. După o lungă perioadă viață extraparlamentară (partidul a pierdut dezastruos alegerile parlamentare din 2000, nereușind să intre în Parlament, iar de atunci, a rămas un partid extraparlamentar, tot mai divizat și tot mai acoperit de praful uitării), iată că un grup de național-țărăniști autentici, demni urmași ai marilor lideri ai partidului de altă dată, au înființat Partidul Național Țărănesc Maniu-Mihalache, prescurtat PNȚMM, înregistrat în Registrul Partidelor Politice la pozitia nr. 136. Conform declarațiilor fondatorilor noului partid, al cărui președinte este Mihai Grigoriu, noua formațiune politică va continua idealurile, tradițiile și valorile PNȚ-CD, însușite in lupta politică din anii 1990, alături de Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Rațiu, deoarece adevărații național-țărăniști nu se simt reprezentați de către impostorii care se află, de peste opt ani de zile, la conducerea PNȚ-CD, timp în care au obținut rezultate catastrofale, în folosul celorlalte forțe politice, menținând pe toți național-țărăniștii în afara scenei politice românești. Adevărul este că eșichierul politic românesc merita un partid național-țărănesc autentic, continuator al partidului istoric de odinioară, care nu mai putea ființa din cauza sciziunilor care l-au marcat iremediabil, ca și din pricina unor proceduri impuse de legislație, dar imposibil de realizat. 


Recent, am primit la redacție un comunicat semnat de Mihai Grigoriu (președintele fondator al PNȚMM), Radu Constantin Cioboată (președinte PNȚMM Prahova) și Emanuela Maria Zaharia (președinte PNȚMM Câmpina), intitulat ”Apel către național-țărăniștii din Câmpina”, în care se arată că ”Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, recent înfiinţat, îşi începe activitatea prin acţiuni politice şi organizatorice. Pe pagină oficială de facebook PNŢ Maniu-Mihalache, toţi cei interesaţi găsesc Statutul şi Programul partidului, cuprinzând toate principiile noastre doctrinare programatice şi organizatorice, precum şi poziţiile noastre politice. Situaţia tragică a PNŢ-CD, după peste 8 ani luptă sterilă în justiţie pentru înlăturarea imposturii de la conducerea partidului, a dus la înfiinţarea acestui partid, în fapt adevăratul PNŢ-CD, urmaşul politic real al PNŢ, care păstrează linia politică, valorile şi principiile politice transmise nouă de la Iuliu Maniu şi Ion Mihalache, via Corneliu Coposu şi prietenii săi politici, toţi eroi martiri ai temnițelor comuniste. Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache cheamă în rândurile sale pe toţi naţional-ţărăniştii care şi-au păstrat dragostea şi adeziunea pentru doctrina naţional-ţărănistă, indiferent unde se află acum: retraşi din politică, în alte partide sau în PNŢCD, unde stau sub conducerea străină de partid a lui Aurelian Pavelescu şi a acoliţilor lui, dar doresc să scape de această tutelă dezonorantă. Vom fi un partid fără sedii şi fără bani, şi credem că, pentru a nu deveni datori celor cărora vrem să ne opunem, aşa trebuie să rămânem. Toată infrastructura care să ne dea posibilitatea să acţionăm şi să existăm o vom realiza prin mijloace proprii. Vom face cu modestie atât cât ne ajută Dumnezeu să putem face, însă vom îndrăzni să avem ţeluri politice înalte, pe măsura prestigiului istoric al PNŢ şi PNŢ-CD. Scopul nostru este să reconstruim o mişcare naţional-ţărănistă puternică. Activitatea PNȚMM se va realiza prin acţiunea politică personală a fiecăruia dintre noi, sub coordonarea conducerilor naţionale şi locale, comunicarea asigurându-se informatic. Chemăm printre noi elitele româneşti autentice din toate domeniile de activitate, pentru a ne asigura competențe reale politice şi administrative. Chemăm să ni se alăture tineretul, în special cel studenţesc, pentru a asigura ţării o generaţie viitoare experimentată şi capabilă de politicieni, având ca pilon central al concepţiei politice principiile fundamentale naţional-ţărăniste: morala creştinã, pluralismul democratic, patriotismul luminat și dreptatea socială.” Doamana doctor Emanuela Maria Zaharia nu este la prima sa implicare în politica locală, pentru binele cetății cîmpinenilor, deoarece a mai candidat din partea fostei organizații municipale a PNȚ-CD la Primăria Câmpina. 
Reamintim cititorilor noștri că, în decembrie 1989, Corneliu Coposu a înființat Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat ca succesor al Partidului Național Țărănesc din perioada interbelică. 
Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaționala Creștin-Democrată, însă a implicat și schimbarea radicală a programului partidului. După guvernarea 1996-2000, aspru criticată, PNȚ-CD, principalul exponent al Convenției Democrate Române, nu a reușit să obțină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral. A urmat nu doar ieșirea de la guvernare, ci și ieșirea din Parlament, în care PNȚ-CD nu va mai intra niciodată cu adevărat. Din 2010, PNȚ-CD este condus de Aurelian Pavelescu, un traseist notoriu și un politician fără carismă și fără nicio perspectivă, care a afundat și mai tare partidul lui Corneliu Coposu. (A.B.)

Alegeri pentru șefia PNL Câmpina

Luna viitoare vor avea loc alegeri la organizația municipală a PNL. În urma ședinței de alegeri, va fi cunoscut noul președintele al partidului, dar și noul Biroul de Conducere. Pentru postul de lider al liberalilor câmpineni, după toate zvonurile și probabilitățile, își vor depune candidatura trei persoane. Este vorba despre inginerul Bogdan Cord (patronul firmei de construcții Cirex), avocata Monica Clinciu (consilier municipal) și juristul Marian Nistor (consilier județean și directorul Serviciului Public de Administrare a Pieței Centrale). Primul face parte din vechiul PNL, iar următorii doi, din fostul PDL. 


Primarul Horia Tiseanu, actualul președinte al PNL (fost lider al PDL Câmpina), s-ar părea că nu mai vrea să candideze, poate și din cauza problemelor pe care le are în justiție, fiind încă cercetat penal sub control judiciar pentru fapte de corupție. Dacă Horia Tiseanu se va hotărî totuși să candideze, atunci Nistor, care este omul de încredere al primarului, este posibil să renunțe la candidatura sa. Om trăi și om vedea. (A.B.)

Sediul ALDE Câmpina și cabinetul senatorial al lui Teodor Meleșcanu au fost inaugurate în prezența a doi miniștri

Vineri, 10 martie, inaugurarea sediului ALDE Câmpina (în apropierea intersecției Bulevardului Carol I cu strada Maramureș) s-a făcut o dată cu inaugurarea cabinetului senatorial al lui Teodor Meleșcanu, actualul ministru de externe al României, cabinet amenajat tot în aceeași locație. Este singurul cabinet parlamentar deschis la Câmpina în actuala legislatură a Parlamentului. Meleșcanu va acorda audiențe câmpinenilor de două ori pe lună. Ziua celor două inaugurări a coincis cu ziua de naștere a senatorului Meleșcanu (senator ALDE de Prahova), care, la sfârșitul   întîlnirii sale cu jurnaliști din Câmpina și Ploiești, i-a îmbiat pe reprezentanții presei să se servească la discreție cu prăjituri delicioase și bomboane din ciocolată fină, fursecuri și băuturi răcoritoare. Chiar dacă ziua avea o semnificație sentimentală deosebită pentru Teodor Meleșcanu, acesta nu a fost cruțat de întrebări incomode, ce i-au fost puse de jurnaliștii din capitala județului, dar și de reprezentantul săptămânalului Oglinda. 


Cu bogata sa experiență diplomatică (după terminarea studiilor universitare, Meleșcanu a făcut parte din structurile Ministerului de Externe al României încă de la mijlocul anilor 1970), actualul șef al diplomației române a știut să evite răspunsurile neplăcute, care i-ar fi pus într-o lumină urâtă pe colegii săi de partid și pe cei din coaliția aflată la guvernare, PSD – ALDE. Așa că una au întrebat ziariștii, bașca a răspuns Meleșcanu. Bunăoară, el a fost întrebat de reprezentantul Oglinzii cum comentează declarația nefericită a președintelui ALDE (și al Senatului României), Călin-Popescu Tăriceanu, care a susținut recent că cei de la Bruxelles ar trebui să ne mai scutească de a ne da sfaturi și a ne monitoriza cu MCV pe justiție, iar Teodor Meleșcanu, în răspunsul dat, nu l-a pomenit deloc pe șeful său de partid, mulțumindu-se să povestească jurnaliștilor că România nu va ieși niciodată din UE și că 60% dintre români vor această aderare. Bine că nu a mai vrut să povestească despre aderarea României la NATO. La eveniment a participat și Grațiela Gavrilescu, deputat ALDE de Prahova, ministru pentru Relația cu Parlamentul, care a răspuns și ea unui demers gazetăresc, răspunsul ei nefiind nici el prea convingător, dar măcar, pentru încălzirea orgoliului journalistic, doamna deputat a mărturisit că ALDE va dori, la viitoarele alegeri locale, să câștige Primăria Câmpina. Bine că nu ne-a dat o știre-bombă, cum ar fi: ”A murit Gheorghiu-Dej”. Au mai fost prezenți și alți reprezentanți importanți ai ALDE:  președintele organizației locale a partidului, consilierul municipal Daniel Ioniță, fostul viceprimar al Ploieștiului, George Pană, și unul dintre vicepreședintii Consiliului Județean Prahova, Vasile Pătrașcu. Până la urmă, prăjiturile au fost  bune, nu i-am stricat nici ziua omului diplomatic, iar așteptările noastre nu ne-au fost înșelate. Adică, nu am aflat decât ceea ce știam că nu vom afla. 
Adrian BRAD 

Răzvan Iordache a strâns banii pentru operația din Thailanda

V-am informat la timpul potrivit că Răzvan Iordache, învingătorul din scaunul cu rotile, concitadinul nostru care de 22 de ani se chinuie să se ridice din scaunul său și să meargă din nou, intenționează să se interneze, în august 2017, la o clinică celebră din Thailanda, acolo unde va fi supus unei intervenții chirurgicale de finețe, care ar putea să-l ajute să-și vadă visul împlinit. 


După participarea la mai multe emisiuni ale unor posturi centrale de televiziune, la finele săptămânii trecute, în special, din donațiile telespectatorilor emisiunilor respective (prin sms-ul Razvan trimis la numărul fix 8826), Răzvan a reușit să strângă suma de 100.000 de euro, necesară pentru a fi supus unei operații de implantare a unui dispozitiv electronic în coloana vertebrală, care să-l ajute să meargă din nou. 
Ne bucurăm că a reușit atât de bine campania de promovare în mass-media a cazului său, campanie la care a contribuit și săptămânalul Oglinda. (A.B.)

Școala câmpineană de atletism reușește noi performanțe

Săptămânile trecute, la finalele Campionatul Naţional de Aruncări Lungi, la atletism, atletele Clubului Sportiv Școlar „Constantin Istrati” din Câmpina au urcat din nou pe podium, de mai multe ori. După ce,  în prima zi a competiției, în finala naţională de seniori și tineret, la aruncarea suliţei, Ioana Plăvan a urcat pe a treia treaptă a podiumului, izbutind o performanță mai mult decât onorabilă (o aruncare de 45,17 m), a doua zi, în întrecerea juniorilor I, talentata atletă antrenată de prof. Nicolae Pavel s-a impus la aceeași probă, urcând pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.  


Ea a reușit o aruncare de 47,28 m, din prima încercare.  Dacă ar fi obținut acest  rezultat și cu o zi înainte, ar fi urcat cu o treaptă mai sus pe podium și ar fi devenit nu doar campioană națională la juniori I, ci și vicecampioană națională la  categoria seniori și tineret. Colega sa, Andreea Lungu, antrenată de prof. Mihaela Marin, a performat la proba de aruncare a discului, unde a câștigat două titluri de vicecampioană națională (la categoriile juniori I și juniori II). Tot în probele dedicate juniorilor, au obținut rezultate bune și doi atleți: Marius Vasile (locul 3 la aruncarea discului), și Andrei Richea (locul 3 la aruncarea suliței). Cu un titlu de campion național, două titluri de vicecampion național și trei locuri 3, Școala câmpineană de atletism reușește să se impună din nou în atletismul românesc. Performanțele sunt cu atât mai lăudabile cu cât sportivii clubului se antrenează în condiții precare, iar uneori, după zilele ploioase, antrenamentele lor se desfășoară chiar în noroaiele formate de roțile automobilelor pe care niște spectatori inconștienți le parchează lângă terenul sintetic de fotbal, într-o zonă verde ce reprezintă locul de antrenament al atleților de la CSS Petrol. (A.B.)