11 aprilie 2017

Modernizarea zonei Pieței – pe ultima sută de metri

Cele două centre comerciale situate în zona Pieței Centrale, care vor schimba din temelii urbanistica locului, sunt foarte aproape de finalizare. Imobilele respective au fiecare o arhitectură modernă și, foarte important, se armonizează fericit una lângă cealaltă. Asta și pentru faptul că proiectele tehnice ale celor două clădiri au fost realizate de către arhitectul câmpinean Bogdan Mircea. Unul dintre imobile, cel lipit de bloc, are parter, patru etaje plus o parcare subterană și aparține firmei câmpinene Mercantis SA. Celălalt imobil, cunoscut sub denumirea tehnică de Corpul C2 și aflat în imediata vecinătate a Pieței Centrale, este cumva o prelungire a acesteia din urmă, deci aparține și el Consiliului Local. Corpul C2 va fi administrat, împreună cu Hala Alimentară și alte spații din jurul Pieței Centrale, tot de către Serviciul Public de Exploatare și Administrare a Pieței Centrale, aflat în subordinea legislativului municipal. Clădirile amintite sunt cunoscute ca fiind centre comerciale, dar ele vor adăposti atât spații comerciale, cât și spații de afaceri sau de divertisment (pentru copii). Cele două investiții  nu doar că vor moderniza în mod decisiv zona din ”buricul târgului”, dar vor umple foarte bine singurul spațiu ce mai putea fi folosit în această zonă pentru activități de negoț și servicii, astfel încât să se închidă frumos  lanțul de mari spații comerciale din zona centrală a municipiului, spații publice, dar și private, reprezentate de Piața Agroalimentară, Carrefour Express, Complexul Mercantis și BiG-ul mic. Iar pentru ca localnicii să treacă mai ușor dintr-o parte în alta, fără a mai intra prin Hala Alimentară a Pieței sau fără a folosi gangul întunecos de lângă BIG-ul mic (care, oricum, noaptea se închide), între Corpul C2 și Hala Agroalimentară s-a construit un pasaj pietonal generos. Lucrările de construcții sunt aproape de finalizare, inaugurarea celor două centre comerciale (să le zicem așa) urmând a se realiza în următoarele săptămâni. 


Centrul multifuncţional de afaceri Mercantis
Lucrările de construcții au început, în vara anului 2015, la Centrul multifuncţional de afaceri Mercantis, clădirea dinspre Școala centrală. Fiind prima clădire începută și reprezentând o investiție mai puțin cunoscută de localnici, oamenii au crezut la început că pe platoul situat în imediata vecinătate a Halei Agroalimentare se construieşte un centru comercial de către Primărie. În realitate, este o investiţie privată şi aparţine societăţii comerciale Mercantis BIG, cea care a administrat Piaţa Centrală înainte ca aceasta din urmă să fie preluată de SPEAPC, un serviciu public din subordinea municipalităţii. Clădirea Mercantis va avea un subsol, un parter şi patru niveluri. Subsolul complexului s-a realizat  cu multă cheltuială, deoarece s-a turnat, în prealabil, un zid de beton pentru cămășuirea subsolului blocului învecinat.  
Subsolul găzduieşte o parcare cu nouă locuri. În parcare se intră din strada Cercului, cu ajutorul unui lift-foarfecă acţionat hidraulic, un echipament-premieră pentru Câmpina. Suprafaţa construibilă (utilă) este de peste 1500 de metri pătraţi. La parter, vor fi amenajate spaţii destinate comerţului alimentar, la etajul 1, spaţii pentru comerţul nealimentar, iar etajele 2 şi 3 vor găzdui spaţii de închiriat pentru prestări servicii. La ultimul ataj va fi amenajat sediul firmei Mercantis Big. Clădirea va fi prevăzută şi cu lift pentru persoane. Investiţia Mercantis BIG va fi finalizată în următoarele patru săptămâni, iar inaugurarea oficială va avea loc, se pare, la începutul lunii iunie a acestui an. Complexul va crea circa 50 – 60 de locuri de muncă, iar costurile totale se vor ridica la un milion de euro (4,5 milioane de lei). Realizarea clădirii se va face exclusiv cu fondurile Mercantis. Constructorul este firma câmpineană Edilconst, iar arhitectul tot un câmpinean, cum am mai spus. Așadar, avem o investiție privată aproape 100% câmpineană. ”Investiția noastră se apropie de final. Am deschis, zilele trecute, parterul clădirii, unde avem spații comerciale alimentare, pe care le-am închiriat partenerilor noștri mai vechi, care au avut drept de preeemțiune. Lucrările se vor încheia la începutul lunii mai, urmând ca recepepția să o facem la începutul lunii iunie. Subsolul are o suprafață de 430 mp, aceeași suprafață având și parterul și celelalte etaje, cu excepția etajului 4. La etajul 1 va funcționa o cafenea cu un spațiu interior descoperit, iar la etajele 2 și 3, spații comerciale pentru produse nealimentare. Vom avea,d e asemenea, și un spațiu de divertisment pentru copii”, ne-a declarat Victor Bercăroiu, directorul-general al firmei Mercantis SA.


Corpul C2 al Pieţei Centrale
A doua clădire, Corpul C2, a început să fie construită în septembrie 2015 și reprezintă practic un al doilea corp al Pieţei Agroalimentare, cunoscut sub denumirea tehnică de Corpul C2 (Corpul C1 fiind chiar Hala Agroalimentară). Constructorul îl reprezintă asocierea dintre firmele Tahoma Bautrupp şi Athenaum Construct Bucureşti. Această clădire are doar parter și etaj, iar inaugurarea ei se va face la sfârșitul acestei luni. Structura clădirii este din beton cu un perete cortină (numai din geamuri). La parter vor fi spaţii comerciale alimentare și o farmacie, iar la etaj, spaţii comerciale nealimentare, dar şi birouri. Marian Nistor, directorul Pieţei Centrale, ne-a declarat că nu va muta sediul serviciului pe care îl conduce în Corpul C2, tocmai pentru a putea maximiza veniturile din închirierea spaţiilor disponibile. Între C1 şi C2 a fost amenajat un spaţiu pietonal acoperit, pavazat cu dale din granit. Costurile totale ale investiţiei publice se ridică la 2,7 milioane de lei. ”Deoarece Mercantis a început lucrările înaintea noastră, a trebuit să modificăm proiectul tehnic de rezistență, astfel încât fundația clădirii noastre să nu preseze asupra zonei superioare a peretelui subsolului clădirii învecinate. Noi nu avem subsol. Am folosit numai materiale de cea mai bună calitate, fabricate de producători mondiali renumiți. De la placaje din lemn stratificat foarte dur, sticlă care să reziste la incedii pentru o parte a geamurilor luminatorului de pe acoperișul clădirii, un dublu sistem antiincendiu (atât sub plafon, cât și deasupra lui), dispozitive anti-fum și anti-vânt, terminând până la geamuri termopan de mari suprafețe, îmbinate cu un tehnologie revoluționară care evită acoperirea îmbinărilor cu profile metalice. Am întârziat câteva luni, dar sunt convins că investiția noastră va fi pe placul tuturor câmpinenilor”, ne-a declarat Marian Nistor, directorul SPEAPC. (A.B.)

Fostul PDL şi-a adjudecat în forţă conducerea PNL Câmpina

Fără precedent! Adunarea generală a anulat prin vot dreptul legitim la cuvânt al candidaţilor 

Faptul că partidele româneşti se transformă pe zi ce trece în adevărate clanuri ce au ca unic scop acapararea puterii politice şi implicit administrative nu mai este de mult o surpriză în societatea zilelor noastre. De la stânga eşichierului politic şi până în zona de dreapta, conducerile partidelor sunt controlate de activişti mai mult sau mai puţin notorii în rele, neatinşi de absolut nimic din ceea ce li se impută (vezi cazul Ordonanţei 13, dată de guvernarea PSD, care a adus la ample proteste de stradă şi criteriile de integritate stabilite şi nerespectate de liberali în procesul de reformă a partidului), fie că este vorba de repulsia societăţii civile ori de rechizitoriile organelor de cercetare penală. 
În sens individual, oligarhia activiştilor se rezumă la o nouă tipologie a politicianului român (care pe fond are rădăcini adânci în istoria neamului) şi anume aceea a neisprăvitului, care ştie să-şi construiască în jur un sistem de „valori” după chipul şi asemănarea sa, sistem care în mare parte este format din oameni ce depind de el şi care, indiferent de situaţie, îl menţin la butoane fără prea mari procese de conştiinţă. Aşa se explică prezenţa continuă a unor inşi, profitori politici prin excelenţă, lipsa figurilor noi şi implicit lipsa reformei în partide. De aici şi prăpastia care se adânceşte tot mai mult între societate şi clasa politică, într-o Românie cu mari probleme la toate capitolele. 
Un exemplu clasic şi cel mai recent la îndemână pentru a susţine cele arătate mai sus îl reprezintă şi recentele alegeri interne din organizaţia PNL Câmpina, un aranjament cu deznodământ previzibil ce scoate în evidenţă lipsa oricărei dorinţe de reformare, dictată de un grup de membri de partid ajunşi absolut întâmplător la conducere şi, ceea ce este cel mai greu de înţeles, apucăturile retrograde, autocrate, cu semnificative accente totalitare, ce vin în contradicţie cu tradiţia şi istoria democratică a PNL. 
Aşa cum am prezentat, cu lux de amănunte, în ediţiile anterioare ale publicaţiei noastre, lupta pentru şefie în PNL Câmpina a fost tranşată cu mult înainte de 4 aprilie 2017 (ziua în care au fost programate alegerile interne), atunci când Horia Tiseanu s-a hotărât să mai obţină un mandat în fruntea partidului după interimatul din perioada 2014 – 2017. O decizie venită destul de târziu, pe fondul problemelor pe care le are cu justiţia, dar care a a produs o oarecare efervescenţă în rândul liberalilor câmpineni, care până la un moment dat se aşteptau ca liderul să se retragă. 
În primă instanţă, s-au arătat dispuşi să se înscrie pe turnanta funcţiei supreme în PNL Câmpina mai mulţi competitori: Marian Nistor – consilier judeţean şi şef la Piaţa Centrală, Monica Clinciu – consilier local şi şefa organiţiei judeţene a femeilor liberale şi Bogdan Cord – membru liberal şi om de afaceri. În timp ce primii doi, proveniţi din vechea structură PDL, au renunţat uşor şi explicabil odată cu reapariţia lui Tiseanu pe firmamentul competitorilor, Bogdan Cord, exponentul vechii structuri liberale (sau a ceea ce a mai rămas din ea), şi-a menţinut opţiunea de a-l contracandida pe cel reales tradiţional, atât în politică, cât şi în funcţii publice administrative de atât de multe ori încât nu se mai ştie exact numărul.
Până aici toate bune şi la locul lor, însă de la acest punct încolo lucrurile s-au resetat şi s-au redefinit, fiind instrumentate într-o singură direcţie. Tiseanu avea de înfruntat, pentru prima dată după mulţi ani în care norocul i-a adus în cale numai contracandidaţi slab cotaţi atât în politică, cât şi în administraţie, un personaj de altă factură, mult mai tânăr, dinamic, prosper om de afaceri cu viziuni complet diferite despre viaţă şi politică, ce-i putea pune probleme reale. 


Lista membrilor cu drept de vot, ţinută la secret
Propus, după cum spuneam, de vechea structură liberală, Bogdan Cord şi-a luat rolul în serios, cerând la partid, printre altele, şi lista membrilor cu drept de vot în adunarea generală de alegeri. O cerinţă firească, venită în contextul unei campanii electorale interne serioase şi a unei abordări democratice într-un partid de dreapta. În acest punct s-a scurtcircuitat comunicarea între gruparea coordonată de Horia Tiseanu şi cea care îl susţinea pe Bogdan Cord. Conştient de pericolul de a-l lăsa pe noul pretendent la şefia partidului să interacţioneze cu alegătorii, Tiseanu şi oamenii lui (vă reamintim că structura de conducere interimară de dinaintea alegerilor din 4 aprilie era controlată total de fosta structură PDL) au făcut tot posibilul să obstrucţioneze accesul legitim al lui Cord la banca de date a partidului, invocând un întreg arsenal de motive mai mult sau mai puţin credibile. S-a vehiculat chiar şi faptul că, într-o şedinţă ordinară de partid ce a avut loc cu zece zile înaintea alegerilor, responsabilii ar fi afirmat răspicat că lista cu pricina ar exista doar într-un server al PNL Bucureşti şi că nu poate fi accesată fără acordul mai marilor de la judeţ şi de la centru. Cu alte cuvinte era un fel secret de stat ce nu trebuia divulgat muritorilor de rând. Este lesne de înţeles că a ţine în secret (sau cel puţin în zona totalei incertitudini) un astfel de document este un avantaj important pentru cel care deţine informaţia. 
Povestea listei membrilor cu drept de vot a rămas nedesluşită până aproape de sfârşitul perioadei de campanie internă, atunci când, sub presiunea celor văduviţi abuziv de dreptul la informare, a fost întocmită o versiune cu 231 de persoane, un număr record de electori, nemaiîntâlnit în istoria postdecembristă a celor două partide unificate azi sub numele de PNL. Evident că 80% din cei trecuţi pe listă proveneau din PDL şi că marea majoritate erau „simpatizanţi” nevăzuţi şi neauziţi în partid, dar cu patalama de membru. În final, la şedinţa de alegeri s-au prezentat mult mai puţini, aproximativ 160 de persoane. De aici s-ar putea trage o primă concluzie şi anume faptul că foştii PDL-işti au fost mai vicleni şi mai bine organizaţi, dar la fel de bine şi extensia concluziei, aceea că „puternicul zilei” are picioare de lut, în condiţiile în care, teoretic (aici este o altă discuţie referitoare la grupările PDL-iste din partid şi influenţele din afara partidului), avea sprijinul a 80% dintre „simpatizanţi” (mulţi dintre ei angajaţi în administraţia locală, şcoli, grădiniţe, spitale, uzinele limitrofe), un procent covârşitor în detrimentul lui Cord, mai tânărul contracandidat căruia în aceste condiţii nu i-a mai rămas decât posibilitatea unei campanii electorale fulger, de 3-4 zile, în care avea de vândut castraveţi grădinarilor. 


E musai să fie prim-vicepreşedinte!
Odată încheiată operaţiunea „lista”, în urma căreia candidatul Tiseanu şi preferaţii săi din viitorul birou politic aveau teoretic un număr majoritar de voturi asigurate (ulterior s-a dovedit că de la 110 în sus), centrul de greutate al alegerilor avea să se mute în zona unei funcţii de prim-vicepreşedinte inventată în afara prevederilor statului partidului (venită la cererea unor oameni de afaceri, „simpatizanţi” şi ei). Conform legii fundamentale a PNL, această funcţie există doar la municipiul reşedinţă de judeţ şi în niciun caz la municipiile de rangul Câmpinei. Dar cum statutele partidelor nu prea mai contează în ziua de azi atunci când vine vorba de oameni importanţi, conducerea judeţeană a liberalilor a decis (hotărâre transmisă prin notă telefonică!!!) să înnobileze organizaţia câmpineană cu un titlu onorific ce trebuia musai certificat prin vot de adunarea generală (o altă încălcare a statului). Ca să se dea o şi mai mare greutate deciziei nestatutare, a venit la Câmpina însuşi secretarul general al PNL Prahova, să se asigure că lucrurile sunt în ordine şi să le explice cârcotaşilor în ce scop a apărut, cine a brevetat, care este importanţa invenţiei politice şi de ce trebuie aplicată necondiţionat. Neoficial s-a ştiut încă de atunci că funcţia a fost fabricată cu dedicaţie şi în scopul de a asigura o anumită continuitate la cârma partidului, în cazul demisiei forţate a lui Tiseanu. Cu alte cuvinte, vizionarii politici din PNL au fost de acord cu o candidatură problematică a lui Tiseanu şi erau pregătiţi să-l înlocuiească!!! Nu era mai lesne să-l invite pe Tiseanu în linia a doua a partidului şi să lase organizaţia să-şi aleagă singură destinul?! Poate că ar fi fost o variantă mai simplă şi din punct de vedere financiar şi logistic (şi aici ne gândim la cheltuiala privată a celor implicaţi), având în vedere că această hotărâre a mobilizat forţe importante din toate punctele de vedere. 
Ulterior inventării funcţiei de prim-vicepreşedinte lucrurile s-au complicat, pentru că executorul judecătoresc Ioan Muşat, mai vechi liberal câmpinean, a contestat decizia la comisia de arbitraj a PNL. Speriaţi de curajul acestuia, inventatorii au întors-o ca la Ploieşti şi în preziua alegerilor au anunţat că partidul renunţă la această funcţie, înlocuind-o cu aceea de vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite. Adică acelaşi lucru sub o altă denumire. Aşadar, într-un fel sau altul, funcţia trebuia oferită celor care au cerut-o! Era musai să se nască o nouă stea a politicii locale şi în cele din urmă vom vedea că s-a născut. 
Insistenţa pe această temă a generat vii polemici în partid şi în afara lui. S-au activat forţe nebănuite pentru a susţine ori a zădărnici această aroganţă. Bătălia pentru preşedinţia partidului a trecut în plan secund, ceea ce avea să-i asigure lui Tiseanu o linişte suplimentară, dar şi statutul de arbitru. Teoretic, oamenii care îl votau pe el şi numai pe el ar fi putut înclina balanţa în economia noii dispute, care avea să se consume între Elena Albu – consilier local (fost membru PDL şi persoană influentă într-o companie a unui important om de afaceri din oraş), Bogdan Cord (care a ales să candideze şi la această funcţie, considerând că are şanse mai mari decât la preşedinţie) şi Cezar Grama – un tânăr rebel, abonat la a fi dat afară de fiecare dată când îşi propune să candideze. Finalul previzibil a contorizat 110 voturi pentru Elena Albu, 43 pentru Bogdan Cord şi 10 pentru Cezar Grama. Elena Albu şi-a adjudecat deci funcţia de secund (fără portofoliu) al unui cârmaci incert. Interesant că numărul de voturi încasate de Horia Tiseanu pentru funcţia de preşedinte şi de Elena Albu pentru aceea de vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite este egal şi anume 110 pentru fiecare. O matematică a votului destul de complexă, dacă ar fi să ne gândim la structura electoratului şi la notorietatea din partid a celor doi, ceea ce demonstrează că Albu ar fi putut ajunge chiar preşedinte dacă suma forţelor apolitice şi-ar fi dorit asta. În rest, a rămas aşa cum s-a stabilit: foştii PDL-işti au fost votaţi pe bandă rulantă în toate funcţiile, în timp ce foştii liberali au intrat cu încălţătorul în biroul politic. Noua structură a conducerii liberale locale, în ordinea voturilor, este următoarea: preşedinte, Horia Tiseanu (110 voturi); vicepreşedinte cu atribuţiuni sporite de prim-vicepreşdinte – Elena Albu (110 voturi); vicepreşedinţi – Lucian Cercel (129 voturi), Bondoc Viorel (125 voturi), Monica Clinciu (125 voturi), Marian Dulă (123 voturi), Marian Nistor (117 voturi), Corina Topală (98 voturi), Adrian Dochia (69 voturi); secretar trezorier – Hurhui Liliana (152 voturi); membri – Gheorghe Sandu (133 voturi), Tudose Octavian (117 voturi), Angheloiu Roxana (116 voturi), Şerbănescu Ionel (114 voturi), Perian Laura (107 voturi), Enache Dragomir (80 voturi), Florin Frăţilă (69). 

Dictatul lui Ciolac
Ca şi cum nu ar fi fost destul ceea ce s-a întâmplat, scrutinul din PNL (partid cu lungă istorie democratică, înfăptuitor al României Mari, înfiinţat încă din secolul XIX de familia Brătienilor) a avut şi momentul său de „glorie”. Ciolac – secretarul general al organizaţiei judeţene, trimis cu misiune clară să asigure „desfăşurarea corectă” a alegerilor, la bună înţelegere cu Tiseanu, a cerut adunării generale să interzică, prin vot, dreptul la cuvânt al tuturor candidaţilor, cu excepţia, desigur, a CANDIDATULUI Tiseanu. Ceea ce s-a şi întâmplat! Majoritatea din adunarea generală, fidelă liderului PNL, a votat fără reţinere încălcarea flagrantă a statutului (care la art. 24 spune foarte clar: „Fără discriminări sau privilegii, membrii PNL au următoarele drepturi: să-şi exprime liber opiniile în cadrul tuturor forurilor din interiorul partidului cu privire la opţiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de conducere ale acestuia şi a reprezentanţilor partidului în funcţii numite sau alese”) şi a dreptului la liberă exprimare prevăzut în Constituţia României. Explicaţia unei asemenea decizii, ce ne aminteşte de dictatura proletariatului din perioada stalinistă a anilor ’50, atunci când în România, „duşmanii poporului” ce criticau partidul unic şi pe liderii săi erau reduşi la tăcere, frizează ridicolul: „Luările de cuvânt ar fi lungit prea mult şedinţa şi anumiţi candidaţi certaţi cu bunul simţ ar fi avut ocazia să denigreze liderii partidului”. Aşa s-a întâmplat că Bogdan Cord, singurul contracandidat al lui Tiseanu la funcţia de preşedinte, nu a avut dreptul să scoată un sunet, nici măcar să se prezinte în faţa celor care nu-l cunoşteau. Aşa se face că în urma unei interdicţii premeditate, absolut surprinzătoare, consfinţită printr-un vot „istoric”, cei cărora li s-a luat un drept fundamental au rămas fără replică, preferând ca în locul unui scandal de proporţii să ironizeze dictatul şi pe dictatori. (F.C.)

REACŢII DUPĂ ALEGERI

Liviu Briciu: 
„Din păcate, la alegerile din PNL Câmpina, dreptul la cuvânt a fost suprimat printr-un aşa-zis act democratic numit vot”

"Cel mai mare regret pe care îl am, cu privire politica românească de astăzi, este că, după 27 de ani de la schimbarea regimului politic în România, practicile şi comportamentul politicienilor sunt aceleaşi ca în perioada imediat următoare războiului. Nu se întrevede nicio îmbunătăţire a vieţii politice româneşti deoarece oamenii care ar trebui să facă asta, subjugaţi de treburile zilnice, nu acordă nicio importanţă activităţii politice, lăsând loc unei categorii de politruci care încet, încet a pus stăpânire pe sistemul politic românesc şi a aruncat ţara într-un haos economic şi legislativ din care cu greu mai putem ieşi.
Ca sa fiu mai exact, într-un partid politic cu răspândire naţională, jocurile politice sunt făcute de o mână de oameni printr-un sistem ingenios conceput şi aproape indistructibil. La Bucureşti se află Biroul Politic Naţional format din câţiva oameni politici pe care-i cunoaşteţi cu toţii pentru că ei apar la televizor de ani de zile şi care au şi ei şefii lor pe undeva…    
Aceştia numesc pe toţi conducătorii filialelor judeţene, respectivii fiind nişte elemente aservite şi loiali celor care i-au numit şi le-au făcut un aşa serviciu. Restul este floare la ureche în sensul că personalitate juridică nu au decât filialele judeţene, celelalte filiale orăşeneşti, comunale ş.a.m.d. se supun necondiţionat judeţului. Ei pot destitui şi schimba orice, oricând, în orice filială judeţeană care nu respectă regulile, reguli care nu provin din statutul partidului, ci de la milionarii de carton care au o influenţă destul de mare asupra conducătorilor filialelor judeţene de partid. Puteţi spune că asta este esenţa politicii în toată lumea; este, dar nu prin influenţa acestor baroni locali care-şi adună seva numai din bugetul de stat. Sunt convins că şi în alte ţări, aşa cum ne place să spunem, există această influenţă asupra politicului, diferenţa o face însă calitatea oamenilor de afaceri care influenţează, daca vreţi, într-un mod pozitiv şi constructiv clasa politică.
Orice candidat al filialelor din judeţ nu poate ocupa funcţia de preşedinte de filială de partid decât dacă jură credinţă eternă liderilor judeţeni. In acest fel candidatul partidului pentru funcţia de primar sau consilier local este desemnat de preşedintele filialei de partid cu acordul obligatoriu al şefului de la judeţ. De aceea, la fiecare alegeri de la orice nivel, spuneţti invariabil, pe buna dreptate, dumneavoastră cetăţenii: „Tot ăştia domnilor! Nu mai sunt şi alţi oameni?”. Oameni mai sunt, dar în cazul în care sunt de bună credinţă şi nu se supun regulilor de mai sus, ei sunt excluşi de această castă formată în cei 27 de ani de Românie Liberă. 
Spusele de mai sus sunt valabile pentru toate formaţiunile politice înfiinţate după 1990. Din păcate, la alegerile din filiala Câmpina a PNL, dreptul la cuvânt a fost suprimat printr-un aşa-zis act democratic numit vot.  Domnilor, în democraţie nu totul se supune votului. Acest drept elementar, prevăzut în statutul partidului liberal art. 24, alin1, lit. a, nu poate să fie supus votului proletar. S-au spus numai cuvinte frumoase la aceste alegeri şi s-au prezentat numai realizări minunate, deşi ştim cu toţii că la Câmpina viaţa a devenit destul de complicată din cauza lipsei acute a locurilor de muncă şi a mai multor factori care aruncă municipiul Câmpina într-o zonă de umbră din care cu greu mai putem ieşi. Să mai spun de încălcarea statutului prin înfiinţarea unei funcţii de prim-vicepreşedinte la filiala Câmpina?
Eu nu am candidat, ştiind de la început că PNL este „ocupat” de PDL de la marea unire care a avut loc acum trei ani, dar am mizat pe un candidat tânăr, pe care l-am susţinut, care nu a avut nicio şansă în faţa maşinăriei de partid, maşinărie ce nu mai are nimic comun cu doctrina liberală şi care trece pe la partidul liberal numai atunci când e nevoie de ea, la alegeri. 
Ca o concluzie de final: România de astăzi are două partide mari cu vederi de stânga, iar valorile liberale sunt singurele care pot produce progres şi bunăstare. 
Liviu Briciu, membu liberal din anul 2008"

Editorial. HIENA ROZ

Pentru Părintele Nicolae de la Rohia – Steinhardt – care ne propusese un decalog suigeneris, prostia este primul dintre păcatele capitale. Din acest punct de vedere, politicienii noștri sînt mai mult decît păcătoși. Sînt apogeul păcatului. Genii ale păcatului… Pentru ei, din momentul în care ești ales, ai devenit un fel de super-putere, ești specialist în toate. Că dna.  Firea a făcut din București o capitală a kitschului mondial, după măsura educației sale de țoapă valahă nu e o surpriză. La urma urmei, și asta se cam uită, Bucureștiul nu a avut primari care să-și fi justificat cu ceva funcția, poate cu excepția lui Băsescu. Restul, bișnițari și poltroni. Pe măsura alegătorilor (chestia cu „n-ați ieșit să votați” e aici cea mai acută). Ceea ce a făcut doamna primăriță cu vopsitul caselor istorice în roz și ouă de plastic ține de nivelul de educație nu doar al domniei sale, cît al alegătorilor săi. Strict vorbind, ea nu a făcut decît pe placul susținătorilor. Ce se întîmplă azi în Capitală (și nu numai, și nu numai…) dovedește catastrofa educațională a României mai bine decît orice raport ministerial. România, țara oamenilor kitsch! Acum cică vor să numească la conducerea I.C.R. un fel de soră de viziune a dnei Firea, o desenatoare de modă. Există însă un punct dincolo de care această incultură nu mai este doar supărătoare, poate deveni direct criminală. Instrumentalizarea politică a jocului zis „balena albastră” este exemplul din această săptămînă. Nu-ți trebuie deosebite cunoștințe de psihologie ca să-ți dai seama că de un asemenea subiect nu te poți apropia decît cu infinite precauții, că riști să faci reclamă, să stîrnești răul pe care cică vrei să-l combați. Mirosul hienei politice i-a dat de știre dnei. primar că e rost de propagandă pentru partid. Și s-a apucat să umble prin școli. Oameni de specialitate s-au luat cu mîinile de păr, s-a făcut o funestă difuzare fenomenului respectiv despre care, de fapt, nu se știe mai nimic. În fond, după declarațiile oficiale, în România au murit în ultimul an 18 copii de varicelă, sîntem singura țară europeană în care copiii mai mor de „boala albastră” (datorată infectării apei potabile cu nitriți), avem cea mai mare rată europeană de mortalitate infantilă, dar mama Firea nu ar lua atitudine în aceste chestiuni, ea vînează, ca un Ahab de Dîmbovița, balene albastre care să-i crească ratingul electoral. 
P.P. Carp, marele politician, este autorul faimoasei butade conform căreia România are atîta noroc, încît nu mai are nevoie de conducători. Azi am putea răsuci fraza și să spunem că România are asemenea conducători, încît nu mai are nevoie de dușmani. Programul de distrugere funcționează perfect. O viitoare primăriță a capitalei, de 12 ani acum, a scrijelit pe Coloana lui Brâncuși din Târgu Jiu, sub ochii părinților care au declarat că „nu scrie nicăieri că nu e voie”, un mesaj de tip FB. Adică exact ceea ce face, la scară macro coana Firea cea roz în București. Roadele distrugerii bazelor educației s-au copt. S-au anulat istoria, umanismul, literatura (ceea ce se predă la școală nu mai este literatură, ci itemi), valorile morale, ierarhiile valorice, disciplina. Și firește că tuta aia mică – și tuții ei de părinți - n-aveau de unde să știe ce înseamnă Coloana fără sfîrșit și cine a fost Brâncuși. După cum tuta mare a capitalei habar nu are ce înseamnă o clădire de patrimoniu. E psihanalitic evident că a împînzit orașul cu ouă, cloști și iepurași. Are cu evidență o mentalitate de cloșcă, ea se socoate mămicuța tuturor bucureștenilor despre care știe ea mai bine ce vor și ce le trebuie. Dacă mai pică și vreo sifonare de buget pentru partid și pentru personajul în cauză, cu atît mai bine.
În genere, atitudinea autorităților față de tot mai accentuata dependență a copiilor de gadgeturi internetice are, după părerea mea, trei caracteristici: schizofrenia (pe de o parte tot ne lăudăm cu minunile pe care le fac copiii pe tastaturi, un ministru voia să dea fiecărui elev o tabletă etc, pe de altă parte nu știm cum să-i scoatem „afară” la sport, să mai scadă obezitatea, nimeni nu mai spune „la joacă”, așa cum ar fi firesc), lipsa de profesionalism (lipsesc studiile serioase asupra implicațiilor negative ale computerului în educație, ne luăm după zvonistica de FB, sau după „convingeri” personale, vehiculăm mironovisme entuziaste SF fără baze psihologice, dau doar exemplul eliminării scrisului de mînă în care mulți au văzut un „progres”, el însemnînd după toate analizele o gravă amputare) și lipsa de viziune (nicio concepție de perspectivă, vin tot felul de inși, cu tot felul de idei, acum cică să-i țină pe copii mai mult în școală). M-am uitat de mai multe ori la clipul inenarabil al vizitei înaltei delegații a Primăriei Capitalei la școala 164 efectuată după cea mai fidelă stilistică ceaușistă: copiii aliniați în fața școlii, profesoare ude de emoții întîmpinînd ilustra delegație, prunci în costume populare oferind flori ilustrelor doamne (a fost și dna. Carmen Dan) etc. Doar Cerebel a diferit în peisaj, dar mesajul lui cu fetițe dornice de sex și pahare pline, în fața unor copii de gimnaziu a fost extrem de educativ. În scurt, a fost un miting propagandistic fără nicio legătură cu jocul care se zice că produce victime. Acțiunea de distrugere prin prostire a celulei românești continuă cu brio… Balene de toate culorile atacă…

Sfântul Calinic de la Cernica – ocrotitor al Câmpinei?

Pe 11 aprilie calendarul ortodox îl pomenește pe sfântul ierarh Calinic de la Cernica, episcop al Râmnicului. Unul dintre marii asceți ai României, sfântul Calinic a trăit între anii 1787-1868 și a rămas în conștiința românilor ca un ierarh luminat, bun organizator și mare ctitor de așezăminte social-religioase, fiind în același timp un om extrem de modest, ducând o viață exemplară, cu adevărat sfântă. Era apreciat încă din timpul vieții de întreaga societate românească, fie ea religioasă sau seculară, și primise chiar darul facerii de minuni, existând numeroase mărturii în acest sens ale contemporanilor.


Orașul nostru îi datorează enorm sfântului Calinic. Ca stareț al mânăstirii Cernica, înainte de revoluția de la 1848, s-a îngrijit de buna administrare a unui sfert din moșia Câmpina, ce era în proprietatea mânăstirii, sprijinindu-i pe boierii locali filantropi să ridice școli, bolnițe și biserici. El este cel care a supravegheat ridicarea bisericii Sf. Treime de „la piață” în anul 1828, dar și a bisericii „de la han” în anul 1833 (refăcând-o după cutremurul din 1838). Deasemenea, în jurul lor a clădit chilii pentru bolnavi, a înființat și întreținut două școli timp de câteva decenii. Dealtfel numele lui este legat de istoria tuturor bisericilor din oraș, pe care le-a ajutat din plin mereu, și fără îndoială că a fost prezent în urbea noastră de numeroase ori, pentru că e știut faptul că se ocupa personal de lucrări și de bunul mers al bunurilor ce-i fuseseră date în grijă de ctitori.
La anul se vor împlini 150 ani de la trecerea sa la Domnul (una dintre primele portrete fotografice românești este această celebră litografie publicată de Dimitrie Papazoglu și luată chiar după moartea sfântului, care-l arată așa cum era pregătit de îngropare, în veșmintele arhierești și așezat în tronul episcopal). Poate că odată cu comemorarea sa, îl vom putea recunoaște și noi câmpinenii, în mod oficial, ca sfânt patron și ocrotitor al orașului nostru – pe care el l-a iubit și îngrijit cât a trăit, și pentru care se sigur se roagă cu putere acolo unde se află acum...
Mădălin-Cristian Focșa
Societatea de Științe Istorice - Câmpina

MARŞUL PE DOUĂ ROŢI - o nouă ediţie, acelaşi deziderat

Duminică, 23 aprilie, sunteţi invitaţi cu mic, cu mare, să participaţi la evenimentul “Marşul pe două roţi”, devenit deja tradiţie, o acţiune de promovare şi conştientizare civică asupra respectului pe care trebuie să-l acordăm bicicliştilor şi motocicliştilor, care odată cu venirea primăverii sunt tot mai prezenţi în trafic.
Participarea la acţiune nu impune limită de vârstă, fiind în schimb recomandată purtarea unui echipament corespunzător.
Plecarea se va face la ora 12.00, din parcul de la Soldat, iar la sfârşitul cursei va fi organizată o tombolă. Ca şi în anii anteriori, premiul cel mare va fi oferit de societatea Lemet, alte premii fiind asigurate de Outdoor & Bike şi Centrul Medical SanConfind. 
Organizatorii îşi doresc totodată reluarea dialogului cu autorităţile locale în privinţa amenajării unui parc tematic de educaţie rutieră şi sportivă.
Acţiunea organizată de asociaţiile Pro Câmpina, Roata de Foc, Caraiman Câmpina şi Bicicliştii Anonimi va beneficia de sponsorizare din partea următoarelor societăţi: Lemet; Apă Talea; SanConfind, Outdoor & Bike.



Eveniment cu caracter demonstrativ pe Muscel

Asociaţia „Aproape de Natură” - sucursala Câmpina vă invită sâmbătă, 22 aprilie, la evenimentul „Reînvierea activităţilor de modelism”, care se va desfăşura în zona de agrement Muscel (pe fostul teren de echitaţie).
În program: primirea invitaţilor (10.00 - 11.00); demonstraţie cu automodele pe o pistă amenajată (orele 11.00 - 12.30); demonstraţie de aeromodele (12.30 - 14.00).
La acţiune au fost invitataţi să participe: Asociaţia „Aproap de natură” Făgăraş/ Braşov, Aeroclubul Făgăraş, RO CAR’S Braşov Club, Aero Club Ploieşti (cerc de modelism al Palatului Copiilor din Ploieşti), Speed RC,  RC Racing şi Auto RC ( magazine de modelism din Bucureşti); Decathlon Ploieşti.Partener în desfăşurarea evenimentului: Primăria Municipiului Câmpina. 


LANSARE DE CARTE: Carmen Bălan - „Întâmplări din natură - Povestiri pentru copii”

Cu ocazia Zilei internaționale a cărții pentru copii, la Biblioteca Municipală „Dr.C.I. Istrati” a avut loc marţi, 4 aprilie, lansarea volumului „Întâmplări din natură - Povestiri pentru copii”, scris de Carmen Bălan, publicat la Editura CronoLogia din Sibiu. Ziua internațională a cărții pentru copii, sărbătorită pe 2 aprilie, a fost aleasă pentru a-l omagia pe unul dintre cei mai îndrăgiți autori de basme, Hans Christian Andersen. Scriitorul danez, născut la 2 aprilie 1805, la Odense, a încântat generații de copii cu povestiri, precum: „Hainele împăratului", „Fetița cu chibrituri”, „Rățușca cea urâtă”, „Micuța sirenă”. 
Volumul „Întâmplări din natură” conține ilustrații color realizate de Carmen Bălan şi ilustrații alb-negru realizate de fiica dumneaei, Maria Bălan. La eveniment au fost prezente cele două autoare, criticul literar prof. dr. Christian Crăciun, consilieri locali, scriitori, profesori si elevi de la scolile câmpinene. A fost prezentată şi o mini-expoziție cu lucrări ale artistei Carmen Bălan şi ale fiicei sale.


Iată ce spune despre volumul lansat scriitorul Costin Nicolescu: „Titlul cărții lui Carmen Bălan este cât se poate de explicit: se propun copiilor «întâmplări din natură». Sigur, nu numai lor, din moment ce în fiecare om matur firesc persistă cel mai adesea copilul care a fost odinioară. La fel de direct este explicată intenția cărții într-un cuvânt Către părinți și educatori din finalul ei. Ea se dorește și reușește să fie o carte care să te învețe cum să privești în jur, să fii atent la ceea ce se întâmplă în natură, să-i observi frumusețea, să te bucuri de ea și să o protejezi. Or, acesta este un lucru extrem de important pentru copiii din zilele noastre, deturnați de tot felul de ispite ale unei lumi mai mult sau mai puțin virtuale, propunând un iluzoriu prea adesea hâd. 
Cartea lui Carmen Bălan este una care, de cum o deschizi, îți face plăcere. Mai întâi prin iconografie și impactul vizual pe care-l are. Acuarele de o mare delicatețe, desene limpezi, impresionează mai ales și datorita dimensiunilor reproducerilor, cele mari, dedicate celor patru anotimpuri. Cartea poate fi privită și ca un caiet de desene cu animale pentru copii. Nu este de mirare, deoarece în lunga ei carieră de la Câmpina, Carmen Bălan a fost o profesoară înzestrată, dedicată total elevilor ei. Stilul scrierii este simplu, nepretențios, frumos fără să fie calofil. Are ceva din firescul oralității. Totul este privit și exprimat cu multă gingășie. Avem de-a face o carte fermecătoare, dar testul final în ceea ce o privește îl va constitui reacția copiilor la lectura ei. Parcurgând-o, ei vor fi încântați și vor deprinde o atitudine prietenoasă în raport cu natura. Și, mai presus de toate, este de apreciat în această carte faptul că păstrează și transmite sentimentul de taină a lui Dumnezeu care va rămâne totdeauna natura pentru omul atent și sensibil”. 
Liliana Ene

Cabinetul Gastroenterologie SanConfind – speranța pacienților cu afecțiuni digestive

Gastroenterologia este specialitatea medicală care se ocupă cu prevenirea, diagnosticarea și tratarea bolilor tubului digestiv și ale organelor anexe. Termenul de gastroenterologie cuprinde și hepatologia, pancreatologia și endoscopia digestivă. Cabinetul Gastroenterologie SanConfind reprezintă rezolvarea fericită a multora dintre problemele pacienților cu afecțiuni digestive, deoarece beneficiază de echipamente de ultimă generație (endoscop, colonoscop etc), precum și de consultațiile și investigațiile realizate de un medic deosebit, prof. univ. dr Radu Voiosu, apreciat atât la nivel național, cât și internațional pentru integritatea sa morală și expertiza profesională. Medicul primar și doctor în științe medicale Radu Voiosu, unul dintre cei mai buni specialiști în gastroenterologie din România, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” din Bucuresti, este membru al Academiei de Științe Medicale. A condus aproape două decenii Secţia Gastroenterologie din Spitalul Clinic Colentina, punând bazele Laboratorului de endoscopie digestivă al spitalului. Este autorul unic a 4 cărţi și colaborator la alte 20 de cărţi. Domnul doctor Radu Voiosu a format zeci de generații de studenți ai Facultății de Medicină București și numeroși medici rezidenți gastroenterologi care au ajuns ulterior specialiști de elită. Ca o recunoaștere a meritelor sale de excepție, a fost numit vicepreședinte al Societății Române de Hepatogastroenterologie, membru în Comisia de Gastroenterologie a Ministerului Sănătății, membru al Societății Franceze de Gastroenterologie și Hepatologie; membru Fondator al Asociației Române de Chirurgie Endoscopică; membru fondator al Fundației Academiei de Stiințe Medicale. 


Afecțiuni ale tubului digestiv cu o incidență mare sunt: dispepsia organică (se manifestă prin arsuri frecvente, dificultăți la înghițit etc, iar o endoscopie digestivă superioară poate lămuri cauza și gravitatea problemei), bolile hepatice virale cronice (cum ar fi hepatitele cronice și ciroza ficatului, cauzele lor cele mai frecvente fiind infecțiile cu virusurile hepatitice B, C, D; sunt boli care evoluează în tăcere, fără să-și dea seama pacientul), și cancerul colorectal (ale cărui simptome sunt scaune cu sânge și diaree neexplicabilă; dacă aveți sau ați avut rude de sânge cu cancer colorectal, este foarte important de știut că o colonoscopie la SanConfind făcută la timpul potrivit vă poate ajuta să depistați boala în stadii vindecabile). 
”La cabinetul Gastroenterologie SanConfind, primele servicii medicale oferite pacientului sunt reprezentate de o consultație foarte atentă și riguroasă, pentru a afla care este afecțiunea acestuia. Pacientul este examinat la început clinic, adică beneficiază de o examinare făcută cu simțurile naturale ale medicului, după care i se fac investigații subtile cu ajutorul aparaturii foarte performante din dotarea cabinetului. La aceste investigații se pot vedea cele două extremități ale tubului digestiv: extremitatea superioară (care cuprinde esofagul, stomacul și câțiva centimetri din intestinul subțire) și extremitatea inferioară (adică, rectul, colonul și câțiva centimetri din intestinul subțire care se deschide în intestinul gros). Aceste investigații sunt mult mai rafinate decât clasica radiologie, unde pacientul trebuie să bea o substanță de contrast care să-i evidențieze anumite leziuni. Diferența este, de fapt, mult mai mare: examinarea endoscopică este directă, pe când cea radiologică este indirectă. Mai importantă decât asta este gradul de rafinare al analizei: la examenul radiologic nu se pot vedea leziunile subtile, de ordinul unui milimetru, care sunt foarte foarte evidente la examenul endoscopic. Aparatura cu care este dotat cabinetul de gastroenterologie din Ambulatoriul SanConfind este de ultimă generație, fiind folosită în marile centre de endoscopie de pe întreg mapamondul. N-am să spun ce aparatură este ca să nu fac reclamă producătorului și distribuitorului, dar vă asigur că este tot ce are mai bun medicina din domeniul respectiv. Se pune problema: când trebuie să vină pacientul la un consult gastroenterologic? Aici sunt două aspecte. În primul rând, sunt unele examene (endoscopice, mai ales), foarte importante în depistarea precoce a leziunilor maligne. Aceste examene se fac conform unor reguli scrise, la populații cu risc crescut de a dezvolta o tumoră malignă, mai ales la nivelul intestinului gros. Altminteri, cel de-al doilea aspect se referă la persoanele care suferă. Însă nu orice afecțiune atribuită îndeobște de către pacient tubului digestiv reprezintă, în realitate, o boală a tubului digestiv. În acest sens, aș da ca exemplu unele femei gravide care, în primele trei luni de sarcină, au vărsături și greață, dar tubul digestiv este perfect normal. Sunt și alte boli care pot da astfel de simptome, cu manifestări la nivelul tubului digestiv, dar boala să fie în altă parte. Fiindcă am vorbit de vărsături, mai pot da exemplul vărsăturii cauzate de tumorile cerebrale (unde vărsătura este explozivă, vine instantaneu, omul nici nu are timp să se gândească măcar că varsă), dar și vărsăturile provocate de insuficiența renală cronică. În general, pacienții vin la medicul gastroenterolog atunci când au tulburare de apetit (poftă de mâncare dispărută sau diminuată), senzație de sațietate precoce (mănâncă două-trei linguri și se simte plin), tulburări de tranzit intestinal (diareee, constipație, sângerări la scaune etc). Uneori, repet, deși simptomul pare a fi legat de tubul digestiv, cauza lui este extradigestivă. Dar un diagnostic precis nu poate fi dat decât în urma unui examen minuțios, realizat cu aparatura performantă din dotare”, consideră prof. univ. dr. Radu Voiosu.