30 mai 2017

Breaza – un oraș cu multe atracții, dar și cu multe probleme

Breaz este omul deosebit, distins. Breaz este și animalul cu o pată albă în frunte. Breaza ar putea fi o localitate deosebită, deosebit de frumoasă, dacă nu ar avea multe pete pe imaginea ei publică, dar nu pete albe, ci de un negru dezolant. Cea mai neagră dintre ele o reprezintă infrastructura stradală și de utilități care, în unele locuri, te duce cu gândul la un peisaj după o bătălie. Conform legendei, numele orașului-stațiune provine de la „o ciobăniță brează”, care avea o șuviță albă în părul său negru. Breaza a fost declarată stațiune balneo-climaterică în anul 1928, calitatea aerului fiind comparată cu celebra stațiune montană Davos din Elveția.  Localitatea a fost menționată în anul 1667 ca o parte a averii Elenei Cantacuzino. Totuși, prima atestare documentară se consideră a fi cea din 1503 din Registrele Cetății Brașovului în care este amintit negustorul Neagoe din Breaza. Exact ca în cazul primei atestări documentare a Câmpinei, care a fost menționată în același an și în același document. Breaza a funcționat ca vamă din 1834 până în anul 1852, când a fost mutată la Predeal. Și Câmpina a funcționat ca vamă până în aceeași perioadă, după care a fost mutată tot în Predeal. Se vede treaba, asemănarea dintre Breaza și Câmpina, în unele privințe, este frapantă. Numai că dacă al doilea municipiu prahovean s-a dezvoltat (cu unele inerente poticniri), aproape continuu, dezvoltarea orașului Breaza a bătut pasul pe loc mulți ani în șir. Din vara lui 2016, în fruntea orașului a fost ales Gheorghe Richea, brezean get-beget, care a promis că va schimba fața orașului, destul de tumefiată după lunga perioadă în care au lipsit marile investiții edilitare ale orașului (duse la bun sfârșit, nu doar începute și neterminate). Până acum s-a ținut de cuvânt, pentru că picamerele și excavatoarele se aud tot mai tare la Breaza, iar imaginea orașului a început să se schimbe după numai un an de mandat Gheorghe Richea.


O așezare de legendă

O legendă despre proveniența numelui Breaza este consemnată în Marele Dicționar Geografic al României de George Ioan Lahovari. Conform acestui dicționar, primul locuitor din zonă a fost un cioban care și-a construit o mică colibă pe o pășune. Soția lui a adormit într-o zi în timp ce laptele era pe foc, iar când laptele fierbinte s-a umflat, i-a căzut păstoriței pe obraz și i-a lăsat semn. Din cauza semnului. ceilalți păstori au poreclit-o Breaza și de la ea își trage numele localitatea. Cercetători însemnați consideră că strămoșii multor brezeni de azi ar fi venit acum multe secole din Ardeal. Originea transilvăneană a unei importante părți a populației din Breaza reiese din anumite nume întălnite la unii localnici. Astfel, numele Focșeneanu pe care-l au multe familii indică originea străbunilor lor din satul Focșa, de lângă Făgăraș, iar numele Bran provine de la localitatea omonimă situată în apropierea Brașovului. Breaza este considerată una dintre cele mai importante așezări întemeiate de „...acești neobosiți oieri ungureni găsiți pretutindeni la muncă spornică și rodnică”. Astăzi, Breaza este formată din multe localități, cum sunt denumite în prezent fostele cartiere ale unui oraș. Localitățile componente (Breaza de Jos, Breaza de Sus, Frăsinet, Gura Beliei, Irimești, Nistorești, Podu Corbului, Podu Vadului, Surdești și Valea Târsei), au, fiecare dintre ele, probleme specifice. Pe lângă problemele așa-zis comune. 

Un sindicalist în fruntea orașului 

Actualul primar al Brezei, Gheorghe Richea, s-a născut în 1966, în cartierul Irimești (comuna Podul Vadului, pe vremea aceea). Este familist convins. Are studii economice superioare (Academia de Studii Economice București – 1996), dar a luat-o de jos pe scara profesiilor, lucrând în Uzina Hidrojet ca strungar, frezor, lăcătuș-mecanic. 


A fost mulți ani liderul Sindicatului Libertatea din Hidrojet, pe vremea când acest sindicat avea 3000 de salariați. Faptul că a luat-o de jos și a ajuns în fruntea orașului natal l-a făcut să capete o bogată experiență de viață și să învețe să lucreze cu oamenii. Are experiență și în administrația publică locală, deoarece a fost consilier local (2004 – 2008) și viceprimar în mandatul predecesorului său la șefia Primăriei (2008 – 2012). A câștigat surprinzător ultimele alegeri locale, atunci când nimeni nu-i dădea nicio șansă. ”Am câștigat Primăria datorită încrederii acordate de mulți brezeni, dar și datorită partidului din care fac parte, PSD, ai cărui activiști militanți au muncit mult pentru alegerea mea în fruntea orașului. Am fost și încerc să fiu în continuare cât mai mult printre cetățeni, ca să le pot asculta păsurile. Și nu doar le-am ascultat, dar am căutat să le înțeleg și să le rezolv problemele, după puterile mele, ale mele personale și ale funcției pe care o ocup. Am încercat să empatizez cu toți cei aflați în nevoi și să respect legea, pentru că atunci când ești în fruntea unei comunități ești tentat să te crezi deasupra tuturor membrilor ei, ceea ce este o mare greșeală. Trebuie să fii în fruntea comunității în plan orizontal, nu vertical”, consideră actualul primar din Breaza.

Datorii mari moștenite

Administrația publică a Brezei este confruntată adesea cu probleme de subfinanțare în derularea obiectivelor de investiții. Bugetul orașului este grevat de datorii mari, moștenite din mandatele primarilor care s-au succedat la conducerea orașului. ”Din cauza primarilor din mandatele de dinaintea mea, am o grămadă de probleme nerezolvate, investiții care nu s-au făcut sau care s-au început, dar nu s-au finalizat. Credeți-mă, nici nu mai știu uneori pe ce să pun mâna. Încerc să mi le structurez acolo sus”, îmi mărturisește edilul, arătându-mi într-un colț al biroului o planșetă pe care sunt tot felul de mențiuni scrise. Gheorghe Richea are de consolidat 16 zone cu alunecări istorice de teren, nerezolvate de 30 de ani. Acum sunt bani în cont și va rezolva două dintre ele, începerea lucrărilor fiind foarte aproape. 


Clădirea în care funcționează Primăria s-a făcut în urmă cu mult timp, dar și astăzi brezenii plătesc pentru ea. ”De 15 ani plătim rate la bancă pentru acest imobil prea impozant care ne grevează în fiecare an bugetul local. Nouă milioane de lei (cu dobânzi cu tot) trebuie să plătim, iar datoria este eșalonată până în 2020. O altă moștenire mare în bani, dar nu de luat, ci de dat, o reprezintă împrumutul bancar pentru reabilitarea și modernizarea a 22 de străzi din oraș. Este vorba despre un proiect european finanțat prin programul POR, pentru care s-a făcut un împrumut de 7,5 milioane de lei, eșalonat pe 9 ani. Primăria Breaza nu a fost și nu este capabilă să plătească în fiecare lună ratele inițiale ale celor două credite, deoarece în acest caz bugetul local s-ar bloca și nu s-ar mai putea realiza nicio investiție publică. Pentru un orășel ca al nostru este imposibil să rambursăm două împrumuturi așa de mari în același timp. De aceea, la propunerea mea, s-a prelungit la 15 ani perioada de rambursare a celui de-al doilea credit, cu perioada de grație extinsă până la 1 ianuarie 2018. Cu acest credit bancar obținut pe vremea predecesorului meu, cu puțin timp înainte de alegerile din vara lui 2016, eu nu am fost de acord. Consider că fiecare primar trebuie să-și asume răspunderea mandatului. Nu-mi place deloc ce am găsit în Primărie, moștenire de la predecesorii mei, dar nici nu pot să emit judecăți de valoare în legătură cu activitatea primarilor dinaintea mea.  Sunt instituții ale statului abilitate să facă ordine în modul în care s-a cheltuit până în prezent bugetul local. S-a cercetat și încă se mai cercetează modul în care s-au cheltuit banii publici ai brezenilor în mandatele precedente. 

Mari investiții realizate într-un an 

Într-un an de zile, executivul brezean condus de Gheorghe Richea a reușit să realizeze și să finalizeze mai multe investiții de mare importanță. Astfel, în noiembrie 2016, s-a încheiat modernizarea celor 22 de străzi prin proiectul POR (cu fonduri europene). ”Dacă nu terminam lucrările la timp, am fi fost executați silit, iar conturile Primăriei blocate. Am reușit in extremis să terminăm cu bine investiția, realizând în trei luni de zile treimea de lucrări nefinalizate. De asemenea, cu fonduri de la Consiliul Județean, s-au terminat stațiile de pompare SP1 și SP2, care deservesc tot orașul. Cea mai mare cantitate de apă potabilă vine de la Paltinu, iar restul  de la stația de pompare Sunătoarea (pentru Podul Vadului). Fără sistem de alimentare cu apă potabilă a rămas doar cartierul Podul Corbului și și câteva străzi, zone care vor fi racordate prin lucrări finanțate cu bani din bugetul local sau prin programul operațional POIM, administrat de către operatorul regional de apă Hidro Prahova. 


Tot cu o finanțare majoritară a Consiliului Județean (90% - CJ Prahova, 10% - CL Breaza) s-au realizat lucrările de înlocuire a conductei de canalizare pe Aleea Parcului, precum și racordarea blocurilor din zonă, plus asfaltările corespunzătoare (strada, parcările și aleile). Cu aprobarea Consiliului Local, s-a reziliat contractul de asociere în participațiune cu o firmă privată care administra parcul de distracții din Centru, în care copiii aveau acces doar contracost. Primăria va moderniza locul de joacă cu o suprafață de tartan de 500 mp. Sunt în lucru modernizarea aleilor din parcul Brâncoveanu, dar și reabilitarea termică blocurilor din zona Pieței. Am consolidat împreună cu cetățenii podețul de pe strada Piatra Arsă; urmează cel de pe strada Oltului. Împreună cu administrația publică a comunei Provița de Sus, lucrăm la amenajarea podului situat la granița dintre localitățile noastre. 


Urmează și alte podețe de pe râul Târsa. Au fost demarate și alte lucrări importante: refacerea prin pietruire a străzilor Tudosești, Ogradă, Bucegi etc, precum și reabilitarea Pieței. Este în derulare un proiect cu fonduri guvernamentale (în valoare de 12 milioane de lei) pentru consolidarea a 16 zone cu alunecări de teren. Pentru două dintre zone (Poieniței și Ștefan cel Mare), suntem în faza de achiziții publice, celelalte fiind în faza elaborării documentației tehnice. Tot în fază de derulare avem un proiect aprobat de ANL pentru construirea unui bloc pe strada Griviței. Pentru că eu țin să-mi respect promisiunile electorale, tot în derulare este proiectul realizării pe platforma Hidrojet a unui parc industrial. Este un proiect prioritar, fiindcă acolo se pot crea multe locuri de muncă, într-un oraș care suferă foarte tare la acest capitol. Am refăcut sistemul de iluminat din cartierul Irimești, distrus în urma unor alunecări de teren”, ne-a declarat edilul brezean. 

Marile probleme ale orașului

Cea mai mare problemă a orașului rămâne infrastructura rutieră afectată grav din cauza lucrărilor defectuoase de apă-canal, efectuate de-a lungul anilor. O a doua mare problemă o constituie alunecările de teren, care se petrec în multe zone ale orașului. Nefericită este și situația spațiului Spitalului de boli pulmonare, care funcționează în cea mai mare parte a sa pe o proprietate privată. Administrația locală ar dori mutarea unor cabinete medicale în clădirea Școlii generale de la Podul Vadului. ”Tot ce am realizat, și sunt multe investiții importante finalizate, am realizat în mai puțin de un an, cu sprijinul Consiliului Local. Nu mă voi abate de la spiritul și litera legii. Sunt născut în Breaza și îmi pasă de acest oraș și de viața locuitorilor săi. Am pornit de jos și chiar dacă am ajuns în fruntea orașului din care m-am ridicat, nu voi uita niciodată de unde am plecat. Vreau să rămână ceva în urma mea”, ne mai spune primarul Gheorghe Richea. 
Adrian BRAD

Editorial. CU ANALIZELE LA ZI

E bine, mai ales după o anumită vîrstă, să fii la zi cu analizele. România, țară bolnavă, este în fiecare seară analizată, de o armată de inși, pe toate posturile Tv. Nu mai pun la socoteală și zecile de mii de comentarii FB-uchiste. Toate bune, numai că acest belșug de analize nu reprezintă un pas spre vindecare, ci însăși boala. Cum se desfășoară lucrurile: un ziar obscur, care nu s-a distins niciodată prin corectitudine sau calitate editorială (sau, și mai bine, un blog anonim) publică o „știre”. Mari trusturi de presă și doctorii în analize o preiau: „după cum spune ziarul X”, „noi nu credem că e așa, dar….” Și o rostogolesc la nesfîrșit, zile, săptămîni, încît ceea ce era dat la început ca o supoziție devine în mintea bizonului televizual o certitudine. O mai exista în vreo limbă expresia: „a spus la televizor”? Ca semn al credinței nestrămutate în adevărul emanat din ecran. Caragiale însuși, marele psiholog național, observa că minciuna trebuie să fie grosieră pentru a se prinde, cea rafinată, subtilă, nu are așa multe șanse. De aceea sursele noastre de analize îngroașă cît pot contururile şi au grijă să șteargă toate nuanțele. Știu exact pe ce pedale să apese pentru a stîrni emoțiile colective. Dar nu capacitatea de raționare. Ceea ce ni se vinde seral este doza de narcotic al gîndirii critice. Probleme de interes minor sînt gonflate, date esențiale sau evenimente sînt pur și simplu trecute sub tăcere. Analfabetismul funcțional, despre care s-a discutat la un moment dat, exact asta înseamnă: incapacitatea de a te desprinde de mesaj și de a-l analiza. Vă speriați de biserici? Păi programul seral al televiziunilor se bazează în exclusivitate pe un fel de credință laică, obtuză și fanatică. Care nu învață nimic bun. Știți care e primul lucru suspect? Acela că, indiferent de temă, sînt aceiași oameni care apar. Că este vorba de plagiate, de situația ambulanțelor SMURD, de buget, de prăbușirea tavanului unei școli, de Brexit, de turneul lui Trump, de laserul de la Măgurele, de căsătoria unisex, de autostrăzi, de Constituție, de opera lui Brâncuși, de terorismul islamic, de ruina Cazinoului din Constanța, de efectele vaccinării, de armarea clădirilor pentru a rezista la cutremure, de premiul Nobel pentru literatură…. veți vedea aceiași oameni dîndu-și cu părerea. Domnilor, e imposibil! Aș vrea ca la fiecare temă să văd specialiști în chestiunea respectivă. Nu jurnaliști atoate-știutori, nici măcar politicieni care cred că votul popular le-a crescut, simultan cu self estima și averea, dar și competența și IQ-ul. Sigur, din păcate ei decid, de cele mai multe ori fără a-i consulta sau a-i asculta pe adevărații specialiști. Dar nu pot să cred că se pricep la toate. Sau măcar la una, două chestiuni. De aceea analizele nu arată niciodată nivelul real al colesterolului național. Bolnavi moral, ne îmbolnăvim și mai rău prin aceste false diagnostice. E ca și cum l-ai pune pe mecanicul de la service care îți repară mașina să te opereze de apendicită. Pe motiv că are mîna ușoară. Sînt deci două moduri principale de manipulare a analizelor: pe de o parte manipularea temelor, unele sînt ignorate, altele inventate, altele gonflate, altele brusc suspendate, altele dezgropate brusc după ani și ani, după jocuri de interese care rămîn ascunse publicului. Pe de altă parte, falsificarea lor de-a dreptul prin analize lipsite de profesionalism. E suficient să citești în paralel un ziar occidental, indiferent de orientare, și unul bucureștean. La ei scriu profesori universitari, specialiști de vîrf, filosofi. La noi, scribii de serviciu. Lumea îi cunoaște pe Cristoiu, pe CTP și vreo doi, trei jurnaliști de la tv. Avem angliști de calitate, mulți cu studii serioase în Albion. I-ați văzut cumva convocați să explice „de ce e Anglia altfel”? Cînd un intelectual de valoarea, onestitatea și rectitudinea lui Cărtărescu scoate o carte de publicistică, în loc să fie salutat la toate televiziunile și chemat să-și spună părerea despre treburile Cetății, e din nou și din nou împroșcat cu noroiul invidiei. E doar un caz. Mă interesează de 1000 de ori mai mult părerea lui Papahagi despre Brexit decît a lui CTP. Părerea lui TRU despre terorismul musulman decît cea a cutărui pompos intitulat „blogger”. Părerea lui Paleologu despre situația Bucureștiului decît cea a lui Firea. Părerea lui Pleșu despre politica noastră externă decît a lui Mihalache. Părerea lui Baconski despre familie și nu a activiștilor de orice fel. Părerea lui Liiceanu despre plagiate, și nu a cutărui absolvent și profesor la universitatea particulară și Vășcăuți. Este o scară de valori aici, orice buletin de analize asta conține, niște indici valorici. E scara mea, mi-o asum. Fiecare e liber să-și construiască o astfel de scară. Cu condiția de a avea argumente. Prea mult analizata Românie este, de fapt, în comă. Iar doctorii mediatici îi spun: ce bine arăți azi!
Christian CRĂCIUN

Crăpături tot mai mari la fațada vechiului pod de peste Doftana

Vechiul pod de peste Doftana, de la intrarea în Câmpina, construit în secolul trecut, pe la sfârşitul anilor 1960, nu se simte prea bine. Să ne înțelegem: este vorba despre vechiul pod dinspre Bănești, alături de care ulterior s-a construit un alt pod, peste care trece DN1, care ocolește Câmpina prin stânga ei. 


Pe fațada dinspre cartierul În Luncă a vechiului pod au apărut crăpături tot mai largi și mai urâte la marginea superioară a câtorva piloni. Suntem convinși că, în acest moment, situația nu este gravă, iar traficul rutier peste acest pod se poate desfășura în condiții de siguranță. Dar faptul că circulația auto nu este deloc periclitată astăzi nu înseamnă că nu există un pericol în stare latentă, care s-ar putea declanșa peste ani și ani, fiindcă acțiunea eroziunii cauzate de ploi, de vânturi va continua, iar alternanțele îngheț-dezgheț nu vor înceta nici ele. Singurele care s-ar putea conteni ar fi doar așteptările noastre. 


Dacă ne este permisă o propunere nevinovată, CNADNR (pe numele ei actual, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ar putea să ia măsuri pentru remedierea deteriorărilor cauzate, mai mult ca sigur, de trecerea timpului. Cu atât mai mult cu cât reparațiile se pot face acum mult mai ușor și cu costuri mult mai mici decât peste mulți ani, când crăpăturile s-ar putea extinde mult în profunzime. Zicem și noi, nu dăm cu parul. Dacă tot nu se construiesc autostrăzi în România de azi, poate s-or face niscaiva reparații de poduri vechi. Alo, CNADNR-ule, ai puțină atenție și pentru un biet pod rutier secular de provincie?
Adrian BRAD

Vestiarele şi tribuna de la terenul sintetic de fotbal vor fi modernizate

Joi, 25 mai, Consiliul Local a aprobat în unanimitate prima rectificare bugetară a anului 2017. Printre sumele realocate în vederea începerii unor noi lucrări, se numără şi aceea necesară modernizării vestiarelor şi tribunelor de la terenul sintetic de fotbal din incinta căminelor Petrol, în valoare de 295.920 de lei. 


În expunerea sa de motive, primarul Horia Tiseanu, iniţiatorul proiectului de rectificare bugetară, a explicat motivul pentru care administraţia locală a ales modernizarea infrastructurii existente de la terenul sintetic şi nu finanţarea unui nou proiect, pentru care există de mai mulţi ani un studiu de fezabilitate: "După mai multe discuţii pe această temă, am ales varianta cea mai puţin costisitoare şi anume modernizarea a ceea ce există, a tribunei şi a vestiarelor, având în vedere că realizarea unui nou proiect ar fi presupus un efort bugetar mult prea mare".


Iniţiativa introducerii acestei noi lucrări în proiectul de rectificare bugetară aparţine Comisiei de sport a Consiliului Local, ai cărei membri insistă de mai mult timp pe această temă: "Modernizarea vestiarelor şi a tribunelor de la terenul sintetic de fotbal era absolut necesară. Iniţial, în anii 2013 - 2014, am încercat să construim tribune noi, moderne, cu vestiare/ spaţii prevăzute sub tribune şi tunel de acces în teren. Proiectul, deosebit de frumos, a ieşit din păcate mult prea costisitor pentru oraş. Am renunţat deocamdată la el şi în ideea în care ne dorim să-l punem în aplicare după o eventuală achiziţionare a stadionului Rafinăriei, pe care administraţia locală intenţionează să-l cumpere. În cele din urmă, pentru a nu bate pasul pe loc, am ajuns la concluzia că cea mai bună şi rapidă variantă este modernizarea infrastruturii existente. Am insistat pe lângă colegii din executivul Primăriei şi din Consiliul Local şi am obţinut finanţare la această rectificare de buget. Sper ca până la toamnă să putem spune că avem un nou stadion în Câmpina şi astfel să ducem mai departe, în condiţii optime, proiectul CS Câmpina" - a declarat Florin Frăţilă, preşedintele comisiei.

Ziua Eroilor a fost marcată, ca de obicei, de Ziua Înălţării

De aproape un secol (exceptând perioada comunistă), sărbătoarea Înălţării Domnului coincide cu Ziua Eroilor care s-au jertfit pe altarul patriei pentru apărarea fruntariilor României. Ceremonialul obişnuit s-a desfăşurat în Cimitirul Eroilor, pe o vreme mohorâtă, iar la festivități au participat reprezentanţi ai unor partide locale, ai mai multor asociaţii, fundaţii şi organizaţii neguvernamentale, instituţii publice, societăţi comerciale private, elevi etc. 


Nu au lipsit, desigur, reprezentanţi ai Asociaţiei „Cultul Eroilor” şi Asociaţiilor Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din MApN şi MAI, ai Poliției Locale și Poliției Municipale. A fost oficiată o slujbă religioasă de către un sobor de preoţi, pentru pomenirea eroilor neamului. Au fost depuse coroane de flori. Garda de onoare a fost constituită dintr-un detașament al Jandarmeriei Române și un detașament de elevi de la Colegiul Național Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza. Cimitirul eroilor români şi străini din cele două războaie mondiale şi al eroilor din timpul tragicelor evenimente din decembrie 1989 este situat pe strada Bobâlna, fiind amplasat pe latura vestică a Cimitirului Bobâlna. 
Conform datelor Oficiului Naţional Cultul Eroilor, cimitirul a fost înfiinţat, în anul 1916, pentru a primi eroii căzuţi la datorie în luptele de pe Valea Prahovei, de la Buşteni, Azuga şi Predeal. Aceeaşi sursă indică existenţa în cimitir a 104 însemne de căpătâi care marchează şase gropi comune în care au fost înhumaţi 360 de eroi din Primul Război Mondial şi 98 morminte individuale ale celor căzuţi în al Doilea Război Mondial. În prezent, în urma reamenajării Cimitirului Eroilor, suprafaţa acestuia s-a restrâns de la 2.400 mp, potrivit datelor O.N.C.E., la circa 700 mp (34 m lungime, 20,5 m lăţime). Cimitirul cuprinde în total 101 semne de căpătâi, dintre care şase ale eroilor Primului Război Mondial, 91 ale celor căzuţi în cea de-a doua conflagraţie mondială şi patru ale eroilor câmpineni dispăruţi în vârtejul evenimentelor din decembrie 1989. Din cele 91 de însemne de căpătâi ale eroilor din ultimul război mondial, 85 aparţin unor eroi identificaţi (militari şi civili) şi şase  însemne ale unor militari neidentificaţi (2 germani şi 4, probabil, români).
Adrian BRAD 

Serviciile medicale SanConfind: fără cusur, dar și fără tocmeală

Săptămâna trecută, prezentam în această pagină fenomenul șpăgii medicale în  spitalele private românești, fenomen generat probabil și de atitudinea inexplicabilă a unor pacienți cu stare, fiindcă o bănuială rezonabilă te-ar putea duce cu gândul că ei plusează ca să fie siguri că doctorul din spitalul privat face tot ce se poate pentru a-I reda sănătatea. Asta nu-i scuză însă pe medicii care acceptă ”atențiile” pacienților. Avem de-a face, așadar, cu o realitate românească tare păcătoasă, într-o Românie a tuturor posibilităților. În Centrul Medical SanConfind acest fenomen nu există, deoarece conducerea celui mai mare spital privat prahovean (la finalul tuturor extinderilor și amenajărilor sale), este fermă și implacabilă: toleranță zero pentru șpaga medicală. E unul dintre principiile de management al spitalului SanConfind, susținut nu doar la nivel declarativ, ci și la nivel acțional. Tot pacienți de felul celor amintiți mai devreme, cu o solidă stare materială și foarte grăbiți în a-și evalua starea de sănătate, care cred că banii lor pot impune solicitarea oricărui serviciu medical, sunt la originea unui alt fenomen păgubos, pe care l-am putea numi ”târguiala actului medical”. Despre el vom vorbi în cele ce urmează.

Spitalul văzut ca un talcioc

În ultimii ani, tot mai multe postări pe rețelele de socializare și tot mai multe materiale apărute în mass-media ne vorbesc despre faptul că există pacienți care solicită uneori servicii medicale, dar nu pe baza unor documente medicale justificative, ci după cum au auzit la vreun vecin, la vreo rudă, după propriile păreri neavizate ori după cum au aflat de la amăgitorul ”doctor Internet”. Unele spitale private, din dorința de a face profit cu orice preț și prilej, acceptă să facă uneori anumite investigații solicitate de către pacienții ”atoateștiutori”, care consideră că banii lor pot vorbi în locul unei trimiteri de la medicul specialist (sau de familie), singurul document cu autoritate capabil să indice clar ce tip de investigații medicale au de făcut, astfel încât afecțiunile pacienților respectivi să poată fi diagnosticate și tratate corespunzător. Adică diagnosticate cât mai exact și tratate cât mai eficient. Dacă într-un spital (indiferent că este privat sau de stat), pacienții ar beneficia de servicii medicale solicitate după bunul lor plac, iar nu în baza unei trimiteri medicale emise după efectuarea unui examen clinic de specialitate, atunci se poate spune fără niciun dubiu că în acel spital nu se practică medicina, nu se realizează un act medical, ci doar un act de comerț cu servicii medicale, ceva asemănător unui talcioc, unde cu banii tăi poți cumpăra orice produs aflat la vânzare.   


La SanConfind nu se negociază investigațiile medicale

Centrul Medical SanConfind a urmărit și va urmări mereu corectitudinea actului medical, realizarea lui în spiritul și litera legislației în vigoare. Managementul SanConfind este convins că un act medical corect și eficient nu se poate realiza decât prin buna-credință a pacientului (care nu trebuie să ascundă nimic important din istoricul său medical, și nici să se prezinte la consultații fără documentele medicale justificative pentru serviciul solicitat), dar și prin priceperea medicului din spital și respectarea principiilor deontologiei profesionale. În SanConfind nu se va ocoli niciodată deontologia medicală doar pentru obținerea unor profituri facile prin realizarea unor investigații solicitate de anumiți pacienți fără niciun temei medical. În spitalul din Poiana Câmpina nu doar că nu se primește ciubuc, dar nici nu se fac investigații medicale ”după ureche”. Decizia efectuării unui act medical  de specialitate este luată, în mod normal, în urma unei consultații medicale efectuate de către un medic de familie sau un medic specialist. Investigațiile imagistice sunt de înaltă performanță. La ele se recurge pentru elucidarea  unor suspiciuni clinice, ca urmare a unui consult medical, când celelalte opțiuni de tratament sau de investigații medicale au fost epuizate. Alegerea acestor investigații se face, în cunoștință de cauză, de către un medic, în funcție de afecțiunile pacienților. O afecțiune, o boală  a unui pacient se poate investiga mai bine prin  tomografie computerizată, rezonanță  magnetică, ecografie sau mamografie. Uneori, aceste investigații sunt complementare, deoarece un tip  de investigație arată  niște caracteristici ale bolii, iar altă investigație vine în completare  și precizează, confirmă sau infirmă, alte diagnostice. Pacientul  este cel mai bun cunoscător al suferințelor sale, dar medicul este cel care îl ajută să  facă cea mai bună investigație posibilă pentru aflarea cauzelor afecțiunilor sale. Aceste investigații nu numai că au adresabilitate în funcție de afecțiunile pacientilor, dar sunt și costisitoare. Efectuarea unor astfel de investigații din proprie inițiativă produce de multe ori doar pagube financiare, atunci când nu se poate afla cauza afecțiunilor pacientului, iar acestuia i se va indica apoi altă investigație, ceea ce înseamnă o cheltuială în plus. Conducerea SanConfind dorește să vină în sprijinul pacienților, urmând în același timp un cod deontologic. Managementul spitalului consideră că se poate construi și în România un sistem sanitar la standarde internaționale, în care pacientul va beneficia de investigațiile necesare, indicate de medicul specialist, în baza unui document medical justificativ. Acest lucru a fost început aici, în Câmpina, la SanConfind. Efectuarea de investigații imagistice în absența unei trimiteri medicale, în afara faptului că nu este deontologică, poate nemulțumi adesea pacientul respectiv, deoarece acesta din urmă se așteaptă să primească anumite informații, pe care însă nu le va primi, căci ele nu țin de investigația solicitată și realizată.  Urmarea acestui procedeu criticabil din multe puncte de vedere este realizarea unei alte investigații medicale cu costuri suplimentare, pe baza căreia medicii să poată da un diagnostic corect. Deși un pacient ar putea avea puterea financiară să efectueze la Spitalul SanConfind orice investigație dorește, medicii celui mai mare spital privat prahovean  au responabilitatea efectuării unui act medical corect, pe baza  unui diagnostic prezumptiv. În caz contrar, nu putem vorbi despre medicină. În nicio țară civilizată din lume un pacient nu se duce să își achiziționeze investigații medicale la cerere, așa cum își face cumpărăturile într-un magazin. Pacientul nu este medic și nu poate ști mereu cu exactitate care este cauza problemelor sale de sănătate. Un pacient poate dori o investigație ”doar ca să vadă ce are”, dar este foarte posibil ca acea investigație să nu fie cea mai indicată pentru simptomatologia lui. În niciun spital care se respectă medicii ale căror servicii sunt solicitate nu pot trece peste un prealabil examen clinic al pacientului, care să indice un diagnostic de suspiciune și care să orienteze spre un anume tip de investigație. Un document medical justificativ este necesar chiar și  în cazul în care pacientul solicitant posedă cunoștințe medicale. ”Managementul SanConfind este riguros din acest punct de vedere.  Centrul Medical SanConfind are standarde înalte în serviciile oferite, pe care nu le va coborî niciodată, cu atât mai mult în cazurile în care anumiți pacienți ar dori să scurtcircuiteze traseele procedurilor noastre medicale, prin care se realizează o medicină de calitate, o medicină adevărată. Pentru a veni în sprijinul pacienților noștri solicitanți ai unor analize de laborator sau ai unor investigații de imagistică medicală, vom angaja, în viitorul apropiat, un medic internist care să îi consulte și să facă o triere a pacienților ce nu au mai avut timp să treacă, în prealabil, pe la un medic specialist sau pe la medicul de familie. Însă fără o trimitere medicală, noi nu putem să le facem nicio investigație, pentru că nu vrem să le încurajăm așteptări nejustificate, pentru ca apoi să îi dezamăgim, spunându-le că nu au nimic pe examinarea solicitată și efectuată. Nemaivorbind că nu putem face un asemenea lucru, deoarece nu este deontologic. Toată lumea trebuie să știe că în spitalul nostru calitatea și binele pacientului primează. Suntem datori să respectăm cu rigoare anumite reguli și procedee medicale pentru binele pacienților, dar și pentru că nu dorim să fim un spital privat oarecare. Mesajul nostru către toți pacienții SanConfind este că nu dorim să le luăm banii cu orice preț, ci numai pentru acte medicale pline de integritate profesională și morală. Noi nu dorim decât să-i ajutăm și să le facem investigațiile medicale de care au nevoie. Haideți să încercăm împreună, medici și pacienți (pentru că și atitudinea acestora din urmă este importantă), să construim cu toții un proiect medical cu înalte valențe profesionale și morale, să construim un spital de referință, în care pacienții să vină convinși că vor găsi aici un personal dedicat și servicii medicale capabile să le redea sănătatea. Haideți să nu încercăm să distrugem ce s-a realizat bun, ci să punem alte pietre de temelie vitale unui sistem sanitar privat la standarde europene. Noi vrem să construim un spital privat centrat pe patologia pacientului, cât mai aproape de nevoile sale, iar nu o afacere în detrimentul celui aflat în suferință, o afacere ghidată doar de profit.  Vrem ca serviciile SanConfind să fie fără cusur, dar și fără tocmeală”, ne asigură dr. Elena Dumitrescu, directorul medical al Spitalului SanConfind. 
                                                                                                        www.sanconfind.ro