07 iunie 2017

CS Câmpina a câştigat Campionatul Judeţean de Fotbal la Juniori A

Sâmbătă, 4 iunie, odată cu victoria din finala Campionatului Judeţean de Juniori A la fotbal disputată pe cochetul stadion din Cornu, CS Câmpina a înregistrat şi performanţa de a câştiga şi primul trofeu important, la numai 14 luni de la începerea efectivă a activităţii. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că echipa antrenată de Roberto Opaţchi şi Claudiu Dumitrescu este prima din Câmpina care, după 1989, câştigă titlul judeţean la această categorie de vârstă, performanţa este cu atât mai notabilă. 


Cum s-a ajuns aici într-un timp atât de scurt? „Prin muncă şi seriozitate” ne răspund tehnicienii echipei şi conducătorii clubului. 
În scurta sa istorie (având în vedere că tânărul club a fost înfiinţat de Consiliul Local Câmpina în toamna anului 2015), CS Câmpina a ars destul de repede etapele birocratice şi a început să funcţioneze efectiv în plan sportiv cu două secţii, una de fotbal şi alta de înot, în primăvara anului 2016, atunci când au început selecţiile pentru grupele de copii (fotbal, înot) şi juniori (fotbal). 
Secţia de fotbal, pentru că ea este azi în prim plan, a fost preluată încă de la început de cunoscutul antrenor câmpinean Roberto Opaţchi, care în scurt timp, cu multă muncă şi implicare, a reuşit să aducă la antrenamente două grupe de copii pentru formare şi o grupă de juniori A pentru performanţă, pe care a şi înscris-o, începând din toamna anului trecut, în campionatul judeţean. Au urmat zile şi săptămâni de trudă, perioadă în care antrenorul a avut în program şi câte două şedinţe de pregătire pe zi, cu toate cele trei grupe, dar în special cu juniorii. De reţinut că antrenorul Claudiu Dumitrescu s-a alăturat clubului abia anul acesta, în luna mai, preluând alte două grupe de pitici şi atribuţiunile de antrenor secund la echipa de juniori.
Rezultatele nu au întârziat să apară şi CS Câmpina a defilat în campionat de la început până la sfârşit, dovadă şi linia de clasament înregistrată în seria a II-a Juniori A Prahova: 18 meciuri jucate, 16 victorii, un egal, o înfrângere, 111 goluri marcate, 16 goluri primite, 49 de puncte. Tot CS Câmpina, câştigătoarea seriei a II-a, a dat şi cel mai bun marcator al campionatului, în persoana lui George Iulian  (35 de goluri), un jucător de care cu siguranţă vom mai auzi în fotbalul românesc. 
După un an de străduinţă şi rezultate foarte bune, fotbaliştii de la CS Câmpina aveau de dat un alt examen destul de dificil şi anume să câştige finala campionatului judeţean într-un meci direct cu prima clasată din seria I, Unirea Cocorăştii Mislii, o echipă bine închegată, tenace şi aprig montată să-şi adjudece titlul. Emoţiile jocului cu trofeul pe masă le-au făcut viaţa grea câmpinenilor în prima repriză a meciului, însă în partea a doua a jocului valoarea şi-a spus cuvântul şi rezultatul a fost net în favoarea elevilor lui Opaţchi, care au câştigat cu 3 – 0 prin golurile marcate de Stancu Octavian (2) şi George Iulian (1).


A urmat ceremonia acordării trofeului de campioni şi cum era şi firesc, bucuria de nedescris a jucătorilor, a staff-ului tehnic, a conducătorilor clubului şi a reprezentanţilor administraţiei locale, prezenţi în număr mare la eveniment.
Lotul de jucători alături de care antrenorii Roberto Opaţchi (principal) şi Claudiu Dumitrescu (secund) au reuşit această performanţă este următorul: Mustăţea Eduard, Călugăru Andrei, Julan George, Banu Viorel, Rece Paul, Catrina Cristian, Badea Alexandru, Micuţă Fabian, Stancu Octavian, Cordoş Daniel, George Iulian, Dumitru Daniel, Ştefan Marian, Iordache Mihai, Zob Ionuţ, Iatan Liviu, Mârzea Ionuţ, Mihai Iosif.
Pentru campionii câmpineni, sezonul competiţional nu s-a încheiat aici. Odată cu victoria din finală s-au calificat în turneul zonal organizat de FRF. Cu ce gânduri abordează CS Câmpina această nouă provocare aflăm de la conducerea tehnică şi administrativă a clubului: „În primul rând, suntem foarte bucuroşi pentru faptul că am câştigat primul trofeu important al clubului după foarte puţin timp de la înfiinţarea sa. Pentru asta vreau să le mulţumesc antrenorilor echipei, jucătorilor, colegilor mei de la club şi reprezentanţilor administraţiei locale, care ne sprijină din toate punctele de vedere. Titlul de campioni ne obligă şi pe mai departe, având în vedere că în curând va trebui să participăm la turneul zonal organizat de FRF, unde suntem calificaţi şi sperăm să facem o figură frumoasă. Avem jucători talentaţi, condiţii foarte bune de pregătire şi trebuie să progresăm” – a declarat Adrian Stoican, preşedintele CS Câmpina.


La rândul său, antrenorul Roberto Opaţchi este la fel de optimist: „Îi felicit pe băieţi şi le mulţumesc colegilor mei de la club pentru tot sprijinul acordat. A fost un an greu, cu multă muncă şi destule probleme, inerente unui nou început. Practic, la acest club s-a construit totul de la zero, cu oameni tineri, unii fără experienţă, dar cu o mare dorinţă de a face lucruri bune pentru sportul câmpinean. Am câştigat un trofeu, dar greul de abia acum începe. Trebuie să construim în continuare şi asta necesită răbdare şi mult sprijin din partea factorilor implicaţi. Mă bucur că există deschidere din partea autorităţilor locale pentru a sprijini sportul local. Vă spun cinstit că nu mă aşteptam ca la finala disputată la Cornu să avem atâţia susţinători din partea Primăriei şi a Consiliului Local. Asta înseamnă că apreciază munca noastră şi acest proiect frumos, care a început să dea rezultate. Calificarea în turneul zonal este o mândrie pentru noi, dar trebuie să fim conştienţi că vom întâlni echipe cu mult mai multă experienţă şi că nu va fi uşor. Ne propunem să arătăm un joc bun şi să demonstrăm că la Câmpina s-au pus bazele unei şcoli competitive de fotbal. Sperăm să ne clasăm cât mai sus la acest turneu şi, de ce nu, să ne calificăm la cel final, pe ţară”.
Aşadar, proiectul CS Câmpina începe să-şi arate roadele, cel puţin în ceea ce priveşte secţia de fotbal. Cum va arăta viitorul am vrut să aflăm de la cel care i-a pus bazele şi care se ocupă în continuare îndeaproape de bunul său mers, preşedintele Comisiei de Sport din Consiliul Local, Florin Frăţilă: „Sunt foarte mulţumit că avem deja rezultate la club. Asta demonstrează că este un proiect serios şi de perspectivă. Mai avem foarte mult de muncă, atât în plan organizatoric, sportiv, cât şi în ceea ce priveşte infrastructura. Anul acesta ne dorim înfiinţarea celei de-a treia secţii a clubului, care ne gândim să fie de baschet, continuarea modernizării stadionului cu teren sintetic, mai exact a vestiarelor şi tribunelor pentru care am insistat foarte mult şi am obţinut fonduri la rectificarea bugetară. În acelaşi timp, vom definitiva şi investiţia la terenul multifuncţional de la Bazinul de Înot Didactic şi se vor executa şi lucrări de modernizare a bazei de antrenament pentru atletism. Avem şi alte planuri, având în vedere că mai nou ne susţine şi legislaţia ce permite investiţii masive în domeniul sportiv. Îi felicit pe jucători, pe antrenori şi pe cei din conducerea clubului pentru trofeul obţinut la fotbal şi îi rog să-şi continue munca cu seriozitate”.

Editorial. „APĂRĂTORII” ROMÂNIEI

Dragnea: „Marian Neacșu. Vorbiți deja din seara asta cu președinții de organizații să ne pregătim de un miting pentru apărarea României”. Firea: „Sîntem prezenți! Nu se mai poate! Trebuie să apărăm România!”. Ecaterina Andronescu: „Da, să apărăm România!”. Liviu Pleșoianu (reprezentantul PSD în relația cu UE, ca să vedeți cine ne „face imaginea” externă!): „Oamenii ne-au adus aici prin vot masiv! Nu mai fac față la mesaje… Vor să fie alături de noi! Sînt conștienți că se încearcă o lovitură de stat. Cum spuneam, șarpele veninos e cel mai periculos. Vă rog, să-i retezăm odată capul! Să eliberăm țara asta de HIDRĂ!”


La sfîrșitul lui ianuarie și începutul lui februarie, cînd sute de mii de oameni înghețau în piețele marilor orașe ale țării, revoltați de intenția PSD de a elibera penalii acuzați de corupție și de celebra OUG 13, liderii PSD se sfătuiau pe Whatsapp cum să „apere” țara. Mesajele schimbate între ei și publicate de Rise Project ar fi savuroase, dacă n-ar fi cumplite. Nu-i așa că vă simțiți mult mai bine într-o țară apărată de Olguța, Cati și Liviu? Nu-i așa că vă simțiți într-o buclă temporală: în 1990 Iliescu apăra țara împotriva intelectualilor, chemînd minerii, în 2017 Dragnea și femeile viteze din jurul lui o apără din nou chemînd-o pe Floricica Dansatoarea. Efectul? Același: golirea țării de valori, scîrba și retragerea în sine a celor care au mai rămas în țară, spurcarea celor care îndrăznesc să ia atitudine, precum se întrezărește în replicile lugubre de mai sus. Numai că, acum, în 2017, contextul e altul și animalul politic Dragnea a înțeles că o confruntare directă nu îi dă șanse, și atunci a ales calea „chinezească” a răbdării. Și a cîștigat, lăsînd protestele să se stingă de la sine, luînd calea „legală” a deciziei parlamentare a ajuns aproape de scopul urmărit pe care numai pripa prostească i-a făcut pe pesedei să-l rateze în iarnă, forțînd aiurea procedurile. Prin incompetența crasă a „cadrelor”, (își închipuie cineva că agricultura românească poate face un singur pas spre modernizare, eficientizare, întinerire, competiție europeană sub conducerea inenarabilului neo-Zăroni, numit acum Daea?) prin bîlbîielile date de dubla comandă: Dragnea vs. Guvern, prin corupția nici măcar mascată, ci afișată cu superbie, prin atacul continuu la justiție, prin minciună și diversiune mediatică, prin inducerea haosului economic, oamenii ăștia au reușit performanța de a decupla România în cîteva luni de la lumea civilizată. Vom avea cît de curînd, de exemplu, o lege a salarizării neasumată de Ministerul de Finanțe și neagreată de Banca Națională. PSD-ul (repet ce am mai spus în alte articole: nu amintesc de ALDE, o simplă anexă a PSD-ului, o ficțiune politică fără substanță) nu poate  guverna decît o țară în haos, și este, ce-i drept, expert în inducerea haosului. De altfel, prevăd că, pînă în toamnă cel tîrziu, vom avea un nou guvern, în acesta se pare că au mai scăpat oameni care nu vor să semneze toate aberațiile lui Dragnea. Să nu sperați că va fi ceva mai „spălat” decît actualul, va fi mai rău. Se poate? Se poate! Ce vedem citind dialogurile alea halucinante din noaptea de 31 ianuarie? Oamenii ăștia chiar se cred providențiali. Nu găsim atîta infatuare, autosuficiență în niciunul dintre textele memorialistice ale oamenilor noștri politici: de la Maiorescu, Duca, Argetoianu, Brătianu, la Regina Maria. Ei vor să facă și „să apere” o Românie după chipul și asemănarea lor: incultă, grobiană, kitsch, plină de falsuri, de un patriotism de bîlci, cu o „cultură” de tip „Cîntarea României”. Decît România după gusturile lui Firea, mai bine nicio Românie! Sau una mutată complet afară, cum vedea, la disperare, însuși Goga. Se vede din aceste discuții cum ne consideră ei pe noi ăștia care nu sîntem din tagma iubitorilor de găleți roșii. Noi sîntem dușmanii poporului. Și știți ce pățeau dușmanii poporului sub oblăduirea tovarășilor celui care a întemeiat PSD-ul, Ion Iliescu! Cît de curînd, după ce vor goli pușcăriile de oamenii lor care au picat în malaxoarele luptelor de putere din interiorul justiției și al serviciilor secrete, vor vedea că le-au rămas prea multe locuri goale. Și cine credeți că va umple la loc celulele? „Hidra”, cum drăguț îi spune domnul acesta, Pleșoianu. Credeți că Olguța ar avea o singură tresărire în a ordona arestarea celor socotiți dușmani ai divinului Dragnea? Sau dna. Andronescu să epureze învățămîntul de toți cei care nu-l iubesc pe mărețul conducător care știe tot, vede tot, hotărăște tot, calculează tot? Nu întîmplător, momentan marginalul Ponta îl adoră pe Erdogan. Modelul  Erdogan este modelul pe care-l rîvnesc toți liderii PSD. Ce-ar mai aresta ei toată opoziția și ar lichida orice voce critică! Prin Dragnea, România se turcește din nou. Mai aproape ar fi modelul Orban, numai că Orban are două defecte majore: e ungur și e mult mai inteligent decît liderii de fațadă ai PSD-ului. O Românie puternică, realmente democratică, nu pospăită, cu investiții masive în educație, cu accentul pe competențe și inovație, o Românie care să citească mult mai mult, ar dialoga altfel cu Ungaria sau cu Occidentul. Numai că ăștia se apără cu toate forțele de o asemenea Românie, pe care n-o cunosc, n-o acceptă și care îi respinge cum respingi, strivindu-l, un purice care te-a ciupit de picior. Apărați România? Serios?
Christian CRĂCIUN

„Câmpina și Breaza s-ar putea dezvolta mai repede împreună, dacă ar constitui o asociație de dezvoltare intercomunitară”

consideră Elena Moldoveanu, noul secretar al municipiului câmpinean 

De trei săptămâni, Câmpina are un nou secretar, pe doamna jurist Elena Moldoveanu, fostul secretar al orașului Breaza. În interviul de mai jos, cititorii noștri  o pot cunoaște mai bine.


- Vă rugăm să ne spuneți câteva cuvinte despre viața dvs, dar și despre activitatea profesională.
- M-am născut la Câmpina, în anul 1970, pe data de 21 septembrie. Am absolvit Liceul ”Nicolae Grigorescu”, iar ulterior, Facultatea de Drept a Universității Ecologice București. În vederea dezvoltării capacității de a performa pe plan profesional, am obținut și o specializare postuniversitară – un masterat la SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative), în domeniul Puterea executivă și administrația publică. În anul 1997, am fost angajată secretar al comunei Poiana Câmpina, post pe care am lucrat cinci ani. Apoi, am promovat concursul de secretar al orașului Comarnic, îndeplinind această funcție tot o perioadă de cinci ani.  Ulterior, m-am transferat la Primăria Breaza, unde am lucrat aproape 11 ani. De la jumătatea lunii mai 2017, am ajuns prin transfer la Primăria Câmpina, ca secretar al municipiului în care m-am născut. 

- Ce priorități aveți? Aveți câteva proiecte a căror finalizare v-ați gândit să o urmăriți cu prioritate?
- Pentru orice secretar de unitate administrativ-teritorială prioritară este asigurarea legalității actelor administrative, adică a tuturor actelor emise de către reprezentanții administrației publice locale respective: de la simple adrese către diverse instituții până la dispozițiile emise de primari și hotărârile adoptate de către consiliile locale. De asemenea, prioritară este și coordonarea activității structurilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului. Și mă refer aici nu doar la structurile din directa subordine a secretarului municipiului, ci la toate structurile dintr-o primărie. Prioritară pentru mine va fi mereu optimizarea activității structurilor din Primăria Câmpina subordonate secretarului, din punct de vedere ierarhic, care sunt următoarele: Direcția juridică, Serviciul de administrație publică locală, Serviciul pentru asistență socială, Serviciul public comunitar local de evidența persoanelor(acesta din urmă este în subordinea Consiliului Local, dar activitatea sa este coordonată prin intermediul secretarului). Desigur, va fi o prioritate pentru mine finalizarea marilor proiecte de interes public începute în anii trecuți, pe care predecesorul meu nu le-a mai putut vedea duse la bun sfârșit, din lipsă de timp. 

- Care credeți că este cea mai acută problemă a municipalității câmpinene?
- Așa cum am declarat și în cadrul primei ședințe a Consiliului Local Câmpina la care am participat, nu pot să nu iubesc orașul în care m-am născut. Sunt mândră de realizările numeroase ale municipiului în care locuiesc, dar e loc  și pentru mai bine – cum spune o vorbă populară. Este vizibil faptul că orașul nostru este într-un continuu proces de dezvoltare, eu am susținut mereu acest lucru. Pe de altă parte, așa cum spuneam și mai devreme, este loc și de mai bine, adică mai sunt multe lucruri bune de făcut, care să îmbunătățească și mai mult calitatea vieții comunității câmpinenilor. De aceea, ar trebui să se dezvolte în continuare, poate chiar într-un ritm mai susținut, infrastructura rutieră și de servicii comunale (apă, canal etc), zonele de agrement și de spații verzi , ar trebui materializat mai repede proiectul parcului industrial, deoarece acesta ar putea atrage investitori importanți, în stare să realizeze mari investiții generatoare de plus-valoare, de locuri de muncă și de bani mai mulți la bugetul local, sub formă de taxe și impozite. Toate acestea vor contribui la o dezvoltare durabilă a localității, iar roadele acestei dezvoltări ar trebui să se vadă într-un  orizont mediu de așteptare. Poate chiar mai repede. 

- Câmpina și Breaza au multe elemente comune, de-ar fi să amintim aici locul (Registrul de vamă al Cetății Brașovului) și anul (1503) primei lor atestări documentare. Seamănă problemele administrației publice câmpinene cu cele ale administrației publice din Breaza?
- În primul rând, în raport de statutul localității, căci Câmpina este municipiu, lucrurile par a fi mult mai complexe în activitatea municipalității câmpinene. Nemaivorbind că populația Câmpinei este aproape de două ori mai mare decât a orașului Breaza. Dacă ne gândim însă la faptul că Breaza are o suprafață dublă față de Câmpina, ne putem da seama că și problemele administrației din orașul învecinat sunt foarte delicate, banii publici ai brezenilor fiind mereu insuficienți pentru realizarea unei infrastructuri decente, mai ales în zonele periferice, a unei infrastructuri care să străbată străzi în pante abrupte, un relief variat și, pe alocuri, accidentat, cu multe probleme, precum cea a istoricelor alunecări de teren. În plus, populația Brezei crește foarte mult în week-end, prin venirea bucureștenilor și a celor care au case de vacanțe construite acolo. Problemele administrațiilor publice locale din cele două orașe sunt de multe ori comune. De fapt, în general, localitățile se diferențiază în raport de proiectele gândite pentru a le asigura dezvoltarea. Aceste proiecte sunt implementate în funcție de ce îți oferă localitatea respectivă, de specificul ei, de relief, de potențialul economic, social etc.  Cred totuși că o problemă comună o constituie modernizarea infrastructurii stradale și de servicii comunale, care se realizează în ambele orașe prin proiecte europene sau guvernamentale, mai vizibil în Câmpina, care a accesat mai multe proiecte cu fonduri UE. Ar fi păcat ca cele două orașe să nu se dezvolte susținut și durabil, prin mâna omului, care să vină în completarea mâinii Domnului. Pentru că vorbim de două orașe situate într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu cu un relief și o climă de invidiat: Câmpina are cele mai multe zile senine din an, iar Breaza se poate lăuda cu un aer foarte curat. Cred că în Câmpina ar trebui să se investească mai mult în turism. Să dezvoltăm și acest domeniu care poate asigura un plus de prosperitate municipiului. Să identificăm obiective care ar putea fi exploatate turistic. 

- Se tot vorbește despre înfrățirile multor localități din România cu localități din alte țări, înfrățiri care nu au adus investitori străini sau alte beneficii. După două decenii de încercări, Câmpina abia a reușit trei înfrățiri cu orașe din Republica Moldova, Turcia și Macedonia, cu beneficii îndoielnice. Singurii câștigați sunt probabil membrii delegațiilor câmpinene care vizitează orașele-surori. Poate exagerez, dar având în vedere legăturile lor istorice, nu ar putea fi mai benefică o înfrățire a orașelor Câmpina și Breaza, care să le ajute să-și dezvolte mai bine turismul, de exemplu, sau domeniile ce s-ar putea dezvolta mai repede în comun?
- Probabil întrebarea dvs, ușor ironică, are ca țintă lipsa unor beneficii evidente pentru comunitățile orașelor înfrățite. Orice s-ar zice, legislația actuală nu permite decât înfrățiri cu localități din străinătate. Așadar, eu nu aș vorbi despre o înfrățire a celor două orașe, pentru că nu permite legea. Însă ne-am putea gândi la o dezvoltare împreună cu brezenii, dacă am constitui o asociație de dezvoltare intercomunitară din care să facă parte Câmpina, Breaza, dar și alte localități învecinate municipiului, pentru realizarea unor proiecte de interes local. Fiindcă în cazul acestei asociații de dezvoltare intercomunitară  fiecare localitate componentă contribuie cu tot ce are ea mai valoros, mai bun (potențialul social, economic, de mediu), pentru ca împreună să poată realiza mai ușor proiecte de dezvoltare din cele mai diverse domenii.  Împreună se pot realiza mult mai ușor astfel de proiecte de dezvoltare durabilă în beneficiul comunităților din localitățile membre ale unei astfel de asociații.
Adrian BRAD  

Conform Primăriei Breaza, Palatul Brâncoveanu ar trebui doar reabilitat, fără a fi trecut în patrimoniul național

Chiar în buricul Brezei se află clădirea Palatului Brâncoveanu și parcul cu același nume, întins pe o suprafață de 27.000 de metri pătrați. Imobilele respective sunt în proprietatea SC Uzin International SA, unul dintre acționarii uzinei Hidrojet (falimentară), și au fost cupărate de la descendenții familiei Brâncoveanu, care le-au deținut odinioară. Este vorba despre urmașii marele ban Grigore Brâncoveanu, cel care a achiziționat conacul, terenul și eleșteul din vecinătate, cu două secole în urmă. Fiica sa adoptivă, Zoe Brâncoveanu, a moştenit întreaga sa avere, iar mai târziu aceasta s-a căsătorit cu Gheorghe Bibescu, domnul Ţării Româneşti la acea vreme. Pe locul fostului conac, domnitorul Bibescu a ridicat palatul, și chiar a locuit o bună bucată de vreme în această clădire, a doua din oraș, ca vechime, și încărcată atât de bogat cu istorie. 


O istorie deosebită, căci nu orice palat din România a fost reședință princiară. Moşia a rămas de-a lungul timpului familiei Brâncovenilor, iar în 1949 a fost naţionalizată. În vremea comunismului, clădirea a găzduit un spital de boli pulmonare, iar apoi a funcționat un timp ca restaurant. După multe procese în instanţă, în 2002, imobilele au reintrat în posesia moştenitorilor familiei Brâncoveanu, care l-au vândut ulterior celor de la Uzin International. În toată perioada postdecembristă, autoritățile administrației publice locale nu au dorit să facă demersuri pentru ca Palatul Brâncoveanu să fie clasificat printre clădirile de patrimoniu ale țării. Iar aceasta dintr-un motiv cât se poate de pragmatic: după clasificarea palatului printre clădirile de patrimoniu, în jurul lui cu greu se va mai putea construi vreun edificiu public, din cauza dificultății în obținerea autorizațiilor necesare de la Ministerul Culturii. Cu totul altfel stăteau lucrurile dacă palatul ar fi fost situat la marginea orașului. În primăvara acestui an, din cauza unui zvon care acredita ideea că actualii proprietari vor să vândă o parte din teren și să dărâme vechea clădire, zeci de brezeni au manifestat în fața imobilului sub sloganul ”Salvați Castelul Brâncoveanu”.  


Augustin Goga, purtătorul de cuvânt al Primăriei Breaza, declara atunci reporterului unei televiziuni centrale prezente la eveniment: „Nu am acționat până la acest moment pentru înscrierea în lista clădirilor de patrimoniu, deoarece nu ar fi în avantajul administrației locale. Am încercat să responsabilizăm proprietarul, să aducă îmbunătățiri clădirii.” L-am întrebat, zilele trecute, pe primarul din Breaza, Gheorghe Richea, care mai este situația Palatului Brâncoveanu, iar edilul ne-a declarat următoarele: ”Mai mulți cetățeni ai orașului au participat la o manifestație de protest, în primăvară, deoarece consideră, pe bună dreptate, că această clădire emblematică pentru orașul nostru trebuie să rămână în picioare. Pentru că a circulat un zvon că proprietarii ei actuali vor să o dărâme. În plus, cetățenii protestatari vor ca imobilul să intre în patrimoniul cultural, caz în care ar fi protejată foarte strict de către Ministerul Culturii. Clădirea nu va putea fi demolată, căci Primăria nu va acorda niciodată un aviz de demolare. Dacă s-ar fi dat acest aviz, până acum era demolată. Proprietarii palatului ne-au cerut un aviz de reabilitare a imobilului, iar noi le-am răspuns solicitării, impunându-le să respecte întru totul arhitectura originară (arcadele în stil brâncovenesc, ferestrele, culorile interioare și exterioare etc). Circulă un zvon că cei de la Uzin Internațional ar dori să vândă o parte din teren companiei Lidl, dar e doar un zvon. Dar și așa, ar fi destul teren pentru un eventual complex comercial Lidl, nu este nevoie, pentru realizarea acestui proiect, să se dărâme Palatul Brâncoveanu. În nicio discuție pe care am avut-o cu proprietarii nu s-a pus problema demolării clădirii. Noi vom încerca introducerea acestui imobil în patrimoniul arhitectonic național, dar acest demers va avea urmări negative asupra viitoarelor proiecte edilitare din zonă, întrucât în cazul în care clădirea va fi introdusă în patrimoniu, este foarte greu să obții avize de la Ministerul Culturii pentru orice investiție publică am dori să realizăm în jurul Parcului Brâncoveanu. Noi, ca instituție publică, am vrea ca imobilul să fie reabilitat, drept pentru care le-am sugerat actualilor proprietari să-l vândă, eventual, unor investitori puternici, capabili de această renovare, care va fi extrem de costisitoare. Dacă ar intra în patrimoniul național, din cauza restricțiilor impuse ulterior de către Ministerul Culturii, niciun investitor nu ar mai dori să cumpere clădirea”, conchide edilul-șef. 
Adrian BRAD

Timp de o săptămână, scoala a fost altfel și anul acesta

Săptămâna trecută, numeroși elevii din școlile gimnaziale și liceele câmpinene, ca toți colegii lor din întreaga țară, au fost angrenați în programul național pentru educație nonformală intitulat „Școala altfel”, care creează un spațiu de gândire și dezbatere ce lipsește din curricula oficială a școlilor din România. Astfel, timp de mai multe zile, tinerele vlăstare câmpinene angrenate în sistemul românesc de educație au fost implicate în activități extracurriculare și extrașcolare, desfășurate în special în instituții publice din diferite domenii, cum a fost de exemplu cazul Detaşamentului de Pompieri din oraş, care a primit vizita micilor elevi ai Şcolii „Al. I. Cuza”, care au fost fascinaţi de echipamentul de lucru şi de autospecialele din dotarea serviciului. 


Unii dintre cei mai activi elevi care au dorit să trăiască și altfel școala au fost cei de la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”. Mai multe clase ale celui mai titrat liceu din oraș au vizitat unități medicale, private și de stat, în care, cu siguranță, au avut ce vedea și ce învăța.
În cadrul programului „Şcoala atlfel”, elevii clasei a VI-a de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu”, au ales să viziteze Clinica „Medi’s” din Câmpina.  Medicul primar dr. Călin Tiu, fondatorul clinicii private, le-a arătat copiilor cum se lucrează la un ecograf, povestindu-le și despre alte  echipamente din domeniul imagisticii medicale. Doctorul Tiu, specialist în chirurgie generală, le-a arătat practic copiilor cum se face o ecografie, „pacientul” investigat fiind chiar unul dintre elevi, situație care a animat și mai mult atmosfera. În afară de o mica lecție de medicină, gazdele le-au oferit cu mărinimie copiilor prăjituri și cireșe.  
Tot în aceeași zi (vineri, 26 mai), elevii din clasele a X-a de la Colegiul Naţional „Nicolae Grigorescu” au vizitat Spitalul Municipal Câmpina. Amfitrion le-a fost tot dr. Călin Tiu, managerul-general al celui de-al doilea spital multidisciplinar al județului Prahova, care le-a făcut elevilor o prezentare generală a activității spitalului din anul precedent. Astfel, elevii au aflat că teritoriul arondat Spitalului Municipal Câmpina se întinde de la sud de Sinaia până la nord de Băicoi, localități care au și ele spitale orășenești. 
În termeni de statistică strictă, aproximativ 130.000 de locuitori ai zonei menționate mai devreme beneficiază de serviciile spitalului câmpinean, dar practic adresabilitatea este mult mai bună, deoarece în unitatea spitalicească de stat din Câmpina vin și mulți ploieșteni, dâmbovițeni,  buzoieni. După această primă întâlnire, îmbrăcați cu echipament adecvat (de unică folosință), liceenii au vizitat secțiile spitalului. 

Spectacol inedit în premieră la Casa de Cultură „Geo Bogza”

Trupa de teatru „Zamora” vă invită joi, 8 iunie, 2017, ora 18.00, la Casa de Cultură „Geo Bogza”, pentru a urmări un spectacol inedit de artă dramatică: „Magazinul de bărbaţi” - fantezie comică pentru femei.
Spectacolul se bazează pe texte dramatice scurte scrise în adolescenţă de către autoarea româno-americană Alexandra Ares (foto) şi publicate în volumul de debut „Exilată în trecut” (Editura Cartea Românească, 2005), dar şi pe un fragment din mini-romanul acesteia − „Cealaltă fată” (The Other Girl), scris în 2011 şi distins cu Premiul „Next Generation Indie Book” pentru „Cea mai bună nuvelă independentă din SUA” pe 2012. 


Alexandra Ares este nimeni alta decât fiica scriitorului Dinu Grigorescu, cel care semnează regia acestui spectacol împreună cu Valeria Ioniţă. 
În distribuţie: Luiza Bianu, Cecilia Fâncu, Valeria Ioniţă, Roxana Manciulea, Cristina Achim, Horia Bârleanu, Virgil Nicolae, Marius Bratosin, Cezar Dedulescu, Andrei Boarcăş.
Biletele au fost puse în vânzare începând cu data de 22 mai şi costa 10 lei în partea a doua a sălii şi 15 lei in prima parte.