19 septembrie 2017

A 10-a ediție a Festivalulul Toamnei nu a fost de nota 10, dar nici nu a displăcut

„Zilele orașului Câmpina”, sărbătoarea populară a municipiului nostru cunoscută mai mult sub denumirea Festivalul „Serbările Toamnei”, a ajuns la a zecea ediție, care nu a fost nici cea mai rea, dar nici cea mai valoroasă dintre toate cele care s-au desfășurat până acum. De remarcat că manifestarea din acest an nu a primit nicio tematică, lucru care ne face să putem spune și mai ușor că ea a avut câte puțin din precedentele ediții. Câte un pic din celelalte, cu toate părțile componente băgate la fiert în marele ceaun al evenimentelor artistice finanțate de la bugetul local, peste care s-au pus ceva ingrediente de entertainment și distracții populare având ușoare urme de cultură, conservanți pentru memoria colectivă (măcar până la următoarea ediție a festivalului, dacă nu până la următoarele alegeri), lapte-prins pentru prinderea în discuții a impresarilor unor artiști cunoscuți (nu cei mai în vogă), impresari cu care se putea negocia ușor (înțelegeți ce vreau să spun…),  câte un ou bătut pentru fiecare impresar cu care s-a bătut palma, praf de grijă de edili pentru viața electoratului (condiment cunoscut și ca „praf în ochii alegătorilor”), ceapă tocată mărunt (dar nu mai mărunt decât au fost tocați nervii celor care locuiesc în blocurile din vecinătatea scenei), țelină, pătrunjel, leuștean, dar fără morcovi (primarul e sătul de morcovi, nici să nu vadă morcov în fața ochilor, și, de fapt, nici nu-l poate vedea în fața ochilor), sare și piper după gustul edilului nostru cel cumsecade. Iar după ce s-a lăsat la fiert câteva săptămâni, evenimentul popular dedicat tuturor câmpinenilor a fost gata să fie servit celor care s-au adunat la final de week-end în Centrul Civic. 


Dacă în alți ani au fost tematici precum „Câmpina – oraș al florilor”, „Câmpina medievală”, „Câmpina sub semnul lui Caragiale”, ”Câmpina lui Nicolae Grigorescu” etc, anul acesta festivalul s-ar fi putut intitula „Câmpina, așa cum o știți”. La ediția cu nr. 10, o cifră plăcută aniversărilor, au fost o mulțime de oficialități de la București, Ploiești și Câmpina. Poate mai mulți ca niciodată. În afară de primii doi demnitari ai orașului (primarul Horia Tiseanu și viceprimarul Adrian Pițigoi), administratorul civic Remus Bădulescu, o duzină de consilieri municipali și reprezentanți ai unor structuri din cadrul Primăriei Câmpina, au mai fost prezenți prefectul județului, Ioana Mădălina Lupea, un ministru (Teodor Meleșcanu, șeful Ministerului de Externe), cinci parlamentari (senatorul Iulian Dumitrescu și deputații Rodica Paraschiv, Laura Moagher, Andrei Nicolae și  Cătălina Bozianu), reprezentanți ai Consiliului Județean Prahova (Ludmila Sfârloagă, Vasile Pătrașcu și Rodica Papuc), primarii câtorva localități din zona Câmpinei, oameni de afaceri locali (fostul deputat Virgil Guran, Dan Chițu ș.a.), părintele protopop Grigore Melnic, reprezentanți ai unor instituții de cultură, iar lista invitaților ar putea continua, dar ne oprim aici, nu înainte de a-i pomeni pe reprezentanții orașului Cimișlia din Republica Moldova, oraș înfrățit cu Câmpina (primarul din Cimișlia, Gheorghe Răileanu, și vicepreședintele raionului Cimișlia, Iurie Răileanu). 


De remarcat, lipsa fostului senator de Valea Prahovei, George Severin, mai mereu prezent la astfel de evenimente. Probabil pentru a permite sosirea tuturor oaspeților de seamă, începerea festivalului a fost fixată la ora 13.00, cu două ore mai târziu decât de obicei, spre disperarea patronilor teraselor amenajate pe o latură a Bulevardului Carol I, care nu și-au putut aprinde grătarele la solicitările clienților, ca să nu învăluie în fum grupul oficialităților în drumul lor de la Hotelul Muntenia spre scena amplasată la intersecția cu Calea Doftanei. 


Pe tot acest traseu, coloana înalților oaspeți a fost precedată de un grup de artiști de la Ansamblul Folcloric „Ghiocelul” și de mai mulți motocicliști de la Asociația ”Roata de foc”, prezențe cunoscute și de la precedentele ediții. Deși a fost vreme frumoasă, câmpinenii nu s-au înghesuit să participe sâmbătă la deschiderea evenimentului, dar în cele două seri de concerte, spectatorii prezenți au fost numeroși.


O ediție cu mai puțin bâlci
Din fericire, cea de-a zecea ediție a Festivalului „Serbările Toamnei” a avut mai puțin acea ambianță de bâlci provincial dintr-o comună mai răsărită, atmosferă cu care ne-au obișnuit organizatorii unor ediții precedente. Încă din toamna anului trecut, Comisia de cultură a Consiliului Local și-a exprimat public dorința, fără să sorţi de izbândă nici atunci, nici anul acesta, ca formatul celei mai importante sărbători a orașului să se schimbe, iar festivalul, fără a deveni unul elitist (vorbim, totuși, despre o manifestare populară), să pună accent mai mult pe latura cultural-artistică, educativă, nu doar pe cea a consumismului bahico-pantagruelic încurajat prin tradiționalele terase-berării cu tot felul de preparate la grătar, asezonat cu shoppingul ieftin din nelipsitele tonete cu tricouri, pielărie, blănărie și gablonzuri.

Câmpina – cea iubită de politicieni
După defilarea autorităților administrației publice locale împreună cu invitații lor pe  traseul Hotel Muntenia – scena de spectacole, primarul a rostit o alocuțiune în care a subliniat că mulțimea invitaților sosiți este semnul clar că aceștia iubesc Câmpina, pentru că 2017 nu este an electoral ca să-i putem bănui pe politicienii prezenți că au răspuns invitațiilor pentru capital de imagine, vânătoare de voturi și alte intenții politicianiste. Așa o fi, dacă o zice cu atâta siguranță cel care stă în fruntea orașului, dar numai simpla susținere a acestei idei de către primar ne face să-i apreciem și mai corect pe politicienii români, în special pe cei care ne sunt oaspeți ai festivalului în anii electorali. Și anul trecut au fost mulți invitați (nu așa de mulți ca anul acesta, și nu atâția parlamentari), iar mulțimea oaspeților s-a datorat, după spusele de atunci ale primarului Horia Tiseanu, importanței polului Câmpina. Au luat cuvântul și alți invitați de marcă aflați pe scenă, iar cuvântările lor au fost politicoase și nu au ieșit din tiparele obișnuite. Într-un acces de sinceritate (dar și de captare a simpatiilor celor prezenți), unul dintre invitați a ținut să le spună spectatorilor: „Voi nu trebuie să uitați că în slujba voastră sunt și parlamentarii, și primarii, și președinții de consilii județene, și consilierii locali”. Mai aproape de inima publicului au fost declarațiile reprezentanților orașului Cimișlia, pătrunse de un naționalism sănătos și sincer, care au subliniat necesitatea unirii românilor de pe ambele maluri ale Prutului.


Premierea olimpicilor și a sportivilor
După deschiderea oficială a Festivalului, a avut loc premierea elevilor olimpici și a elevilor cu rezultate foarte bune la competițiile sportive naționale și internaționale. Premiile au fost acordate de primarul Horia Tiseanu și Florin Frățilă, președintele Comisiei de Cultură, Învățământ și Sport a Consiliului Local Câmpina, dar și de Ioana Bumbăcea, consilierul personal al primarului, și consilierul municipal Andrei Duran. Elevii evidențiați au primit diplome și premii în bani, iar profesorii lor coordonatori, respectiv antrenorii, diplome și flori. Dintre olimpicii care au urcat pe scenă, cei mai mulți erau de la Colegiul Național „Nicolae Grigorescu”:  Cristina Popescu - premiul I la Olimpiada Naţională de Limbă Germană; Ioan Radu - premiul al II-lea la Olimpiada Naţională de Geografie; Alexandra Buzăţoiu - premiul special la Olimpiada Naţională de Biologie; Mara Merca - menţiune la Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română; Mihnea Vârlan - medalia de bronz la Olimpiada Naţională de Matematică; Bogdan Tache - menţiune la Olimpiada Naţională de Geografie; Andreea Roşca - menţiune la Olimpiada Naţională de Religie. Colegiul Tehnic Forestier a avut și el un olimpic, pe Andrei Daniel Filip, care a câștigat premiul I la Olimpiada Naţională de Prelucrare a Lemnului. Tot un olimpic (de fapt, o olimpică), a avut și Școala Gimnazială „Ion Câmpineanu”, iar aceasta s-a numit Alexandra Bianca Băicoianu, care a obținut, în anul școlar precedent, menţiune specială la Olimpiada Naţională de Limba Franceză. După urcarea tuturor olimpicilor pe scenă, a mai fost premiat cu un premiu special pentru rezultate deosebite la învățătură și Mihai Ioan Constantin, ”stăpânul inelelor” din notele maxime obținute la toate probele Bacalaureatului 2017, fost elev al CNNG. 



Aplauze au primit și elevii distinși în competiții sportive naționale și internaționale. Primii strigați au fost mai mulți atleți de la CSS „Constantin Istrati”, club coordonat de prof. Nicolae Pavel. Este vorba despre sportivi cunoscuți deja pe plan national: Ioana Plăvan, campioană naţională la aruncarea suliţei - juniori I; Andreea Lungu, campioană naţională la aruncarea discului - juniori II şi juniori III; Marius Vasile, campion naţional la aruncarea discului juniori III și la aruncarea greutăţii juniori III; Andrei Richea, vicecampion naţional la aruncarea suliţei - juniori II; Vlad Bădescu, vicecampion naţional la triplusalt - juniori II; Călin Dumitrache, vicecampion naţional la 110m garduri; Edy Unguroaica (antrenor Jenica Bran) – vicecampion naţionl la săritura în lungime - copii; Ştefan Gagiu, campion naţional la săritura în lungime – copii; David Marin, campion naţional la aruncarea greutăţii și campion naţional la aruncarea mingei de oină - copii II. Au fost premiați și elevii înotători de la cluburile Contratimp (Andreea Iuliana Văcaru, vicecampion naţional la 50m future – cadeţi) și Barracuda (Alexandru Lungu, campion şi vicecampion naţional, Sonia Drăgan,  campioană şi vicecampioană naţională, Darius Coman, vicecampion naţional, Luca Ichim, medaliat la Campionatul Naţional de Nataţie, Ioan Costache, medaliat la Campionatul Naţional de Nataţie. A obținut rezultate de excepție, așa cum ne-a obișnuit și în anii trecuți, Daria Ioana Duca, campioană naţională la ciclism mountain-bike cross-country şi vicecampioană naţională la contratimp individual pe şosea. 


Spectacole muzicale reușite
Deși la deschiderea festivalului lumea nu s-a înghesuit, fiecare seară de spectacole a avut câteva mii de spectatori. Sâmbătă seara, au evoluat pe scena din Centrul Civic nume sonore ale showbiz-ului românesc: Dan Ardelean, Irina Loghin, Corina și trupa Vunk. Duminică seara au încântat publicul Angelica Bălașa, Mioara Velicu, Pepe și Rona Hartner & Zuralia Orchestra. Reînnoim îndemnul nostru, transmis edililor orașului și cu alte ocazii, de a se organiza un festival cu un format care să delecteze atât papilele gustative ale participanților, cât și sufletele acestora.
Adrian BRAD 

Editorial. UNICUL

Înainte de 1989, populația era educată în perspectiva lui unu, a unicului. Aveam un conducător iubit unic, un partid unic, un ziar oficial unic, o singură televiziune cu un singur program și un singur post de radio, un singur serviciu (de cele mai multe ori) de la angajare la pensie, o singură casă/ apartament, o singură Dacie, un singur manual și un singur răspuns corect la orice întrebare. Schimbarea radicală, care a bulversat o mulțime de oameni după schimbarea regimului a fost apariția multiplului. O mulțime de partide, de televiziuni, de posibilități de a-ți petrece concediul, de produse la supermarket, de informații etc. Acestea pun însă o problemă grea: cea a alegerii. Trebuie să știi să alegi și în fiecare minut ți se cere să-ți exprimi o opțiune într-o anume domeniu. Și asta presupune efort, efortul de a te informa (care brânză e mai bună sau care tip de mașină de spălat din cele vreo 50 aflate la ofertă) și de a-ți construi o ierarhie. Oamenii nu erau educați să aleagă și de aceea pe mulți „libertatea” i-a bulversat, fără a fi propriu-zis nostalgici ai comunismului, cum îi acuzăm noi grăbiți. Erau nostalgici ai siguranței pe care ți-o dădea faptul că orice drum era dinainte stabilit. Alții alegeau pentru tine. Cu ce săpun sau pastă de dinți să te speli. Ce film să vezi. Le e greu să înțeleagă, de exemplu, cum schimbă tinerii de azi cu atîta ușurință locurile de muncă (sau partenerii de viață), cum lucrează complet altceva decît facultatea pe care au făcut-o. Luați la întrebări, cei mai mulți cetățeni n-ar putea explica de ce avem nevoie de parlament, cum e cu separarea puterilor în stat, de ce președintele nu poate da pur și simplu ordin să fie arestați toți corupții sau să înceteze programele vulgare și violente de la televiziuni. De aici „admirația” secretă pentru modele autoritariste de conducere, de tip chinezesc, rusesc sau chiar maghiar. 
Obișnuiți cu o singură putere, oamenii nu au putut să discearnă între jocurile de putere (vizibile sau ascunse) totdeauna prezente acolo unde sînt mai multe centre de putere. De aceea ni se par atît de lesne manipulabili. De la un minim de informații, au fost dintr-o dată sufocați de un adevărat uragan care ne mătură zilnic plajele neuronilor. De ce avem atîtea bănci și atîtea farmacii și atîtea fructe exotice al căror nume nu-l știe nimeni? Ei bine, ce au făcut în ultima jumătate de secol inițiatorii noștri de politici publice? Absolut nimic pentru educația întru pluralitate. În așa fel încît, după ultimele alegeri, am ajuns iar la unic.


Iar avem un lider maximo: toate organele de presă îl „consultă” pe Dragnea ca și cum el nu ar fi un simplu lider de partid, ci ar avea putere absolută. De la economie la sănătate, de la politică externă la învățămînt, de la agricultură la autostrăzi. Unicul! Oameni care evident au urît pluralitatea și pluralismul vor acum, deținînd puterea, să ne readucă la tirania perspectivei unice. Scandalul cu revenirea la manualul unic escamotează, de fapt, chestiuni mai grave și de mai adîncă importanță. Nu-mi amintesc, de exemplu, să fi pus cineva vreodată problema că nici programele n-ar fi trebuit să fie unice. Nimeni n-a avut curajul să împingă reforma atât de departe încît să elibereze complet învățămîntul de dictatul unei singure programe, fixată de cele mai multe ori din necesități politice și nu educative. Cînd regretatul profesor Solomon Marcus propunea acum vreo 3-4 ani desființarea inspectoratelor școlare, lumea îl privea ca pe o ciudățenie senilă. De fapt, era vorba exact despre asta, despre eliberarea din chingile unicei căi. Între timp, Sistemul a devenit mult mai rigid și complicat. Și nu mă refer doar la  cel școlar. Cînd aud tot felul de teorii despre cît de liberă și de democratică este România, dau nedumerit din cap. Nu este nici liberă, nici democratică, atîta vreme cît nu avem cultura pluralității de opinii și de soluții. Vă amintiți, în 27 de ani, vreo lege care să fi fost întoarsă din parlament numai pentru că opoziția (indiferent care ar fi fost puterea sau opoziția) a venit cu argumente logice, legale, faptice după care această lege nu era bună? Eu nu. Acum nici măcar un partid nu mai decide, ci un singur om. Periculos, foarte periculos. De aceea, în loc să caute dezvoltarea educației pentru pluralism, alegere, responsabilitate, diriguitorii noștri vor să ne întoarcă la dictatura adevărului unic. Au distrus învățămîntul umanistic nu pentru că ei au dificultăți cu gramatica, ci pentru că acela te învață să-ți pui întrebări, să gîndești cu mintea ta, să filtrezi informațiile. Pînă și presa, care prin definiție ar trebui să fie diversă, a devenit de o monotonie suspectă. A ieși din mainstream, primul imperativ, apoi o luăm de la capăt….
Christian CRĂCIUN

„Pacienţii politici” (2)

«Volumul „Pacienţii politici” îşi propune să scoată la lumină aspecte importante din partea nevăzută a politicii locale, judeţene şi naţionale: jocurile din jurul puterii, camaraderiile de conjunctură şi, pe alocuri, impostura, care inevitabil vor duce, în anii următori, la prăbuşirea eşafodajului» (Autorul)

4 ianuarie 2012. Bani europeni, licitaţie suspectă. Nu degeaba ne atenţionează Djuvara: „Majoritatea celor care au puțină putere, fură!” 
Întâlnire cu un afacerist, specialist în construcţii edilitare, cunoscător de încrengături politico-administrative locale. Știe tot mersul licitaţiilor publice organizate la Câmpina și în special pe cel referitor la adjudecarea proiectului cu finanțare europeană „Calea Dacia”, pasajul suprateran de acces între Câmpina şi DN1. Povestitor talentat, omul susține cu argumente că „lucrarea de suflet” a mai marilor oraşului este o afacere în jurul căreia roiesc multe buzunare politice. Nimic nou! A câştigat cel care a oferit preţul cel mai mare și un timp de execuție absolut  nerealist. Așa a stabilit comisia abilitată din administrația locală, adică primarul, viceprimarul şi o seamă de funcționari din subordinea lor. Ei au hotărât (prin diverse tertipuri cu iz legal) cine încasează și cine pierde milioanele de euro din fonduri europene. Mare răspundere, mărunți responsabili! Mai devreme sau mai târziu se vor descoperi găștile din jurul acestor oameni! Afaceristul demonstrează, cu acte, neregulile de procedură şi invocă sumedenie de  contestaţii în fața cărora justiția a închis ochii. Crede că este imposibil să construiești un pod, de o asemenea complexitate, în patru luni și că termenul de execuție (criteriul care a făcut diferenţa între ofertanţi)  a fost doar o şmecherie, singura posibilă, pentru eliminarea concurenței. Îl întreb dacă este dispus să facă declarații într-o anchetă jurnalistică! Refuză categoric. Nu vrea să intre la „ruleta rusească”. Nici el nu e uşă de biserică! Pute rău, afacerea asta! 

5 ianuarie 2012.  A fost 44. Reuşesc să mă odihnesc. Citesc mult, ascult muzică și scriu. Inclusiv azi, când am trecut pragul lui 44. Nu-mi fac planuri măreţe pentru 2012. Înlocuiesc traditionalul chef aniversar cu o ieșire la patinoarul din Sinaia, alături de fiul meu. După o oră în preajma luciului de gheață, am găsit odihna la cafeneaua Ferdinand - Casino. Îmi place acest loc boem și nu pierd ocazia să-i calc pragul de fiecare dată când ajung în zonă. Astăzi o fac pentru prima dată împreună cu fiul meu, prilej să-i povestesc istoria Casinoului și a lui Ferdinand. Este deja un bărbăţel de care sunt tare mândru. Ce repede trece timpul!

6 ianuarie 2012. Dictatură; politicieni cumpăraţi în viu; trădători. Senatorul Biţă, prospăt pesedist fugit din PDL, a început anul cu gânduri războinice! Atacă virulent, în conferinţă de presă, dictatura Băsescu şi guvernarea portocalie coruptă: „Dictatura noastră este chiar mai periculoasă, pentru că, în timp ce dictatura Orban prezintă un aspect democratic, parlamentar, în sensul că are legitimitatea voturilor a două treimi din alegătorii maghiari, nefiind formată din trădători plecaţi la alte partide, România este astăzi guvernată despotic de PDL cu ajutorul unei majorităţi parlamentare formate din oameni şantajaţi cu dosare, la care se adaugă politicieni cumpăraţi în viu, în carcasă, cum s-ar spune. Ca să nu mai vorbim de implicarea partizană, de partea PDL, a serviciilor secrete care, în orice ţară democratică, sunt apolitice. Aş aminti doar recentele declaraţii publice pro PDL făcute de generalul  Opriş, şeful  STS, a cărui demisie o voi solicita în Parlament”. 
Interesantă abordarea referitoare la „trădători plecaţi la alte partide” şi „politicieni cumpăraţi în viu, în carcasă”. Îl încearcă oare amnezia? El este ultimul care ar trebui să vorbească.

10 ianuarie 2012. Critic şi criticabili. Publicistul Ion Şovăială are toate şansele să-mi calce pe incomodele urme cu textele sale. În ultima vreme a deschis o nouă rubrică în gazetă, separată de suplimentul istoric /cultural, însemnări critice – „Rânduri transcrise din (i)realitatea imediată”. La ultima întâlnire avută în redacţie (unde vine săptămânal), am încercat să-l atenţionez că îşi face mulţi „prieteni”. Părea încântat că îi enervează pe criticabili. În ultima scriitură îl ciufuleşte pe istoricul Alin Ciupală, prilej pentru acesta din urmă să-mi transmită, printr-o cunoştinţă comună, „urări de bine” (că doar sunt şef de gazetă şi răspund în solidar). Textul scris de Şovăială se referă la o prelegere a istoricului, susţinută cu ocazia aniversării a 509 ani de atestare documentară a Câmpinei: „Între textele prelegerilor ţinute în sala de la parohia Sfântul Nicolae din Slobozia, luni 9 ianuarie 2012, cu ocazia sărbătoririi aniversării a 509 ani de atestare documentară a aşezării, parte nu au fost decât biete încropeli însăilate, prea puţin cinstite, citite şi cu alte ocazii. Remarcăm aici două: bâjbâiala profesorului - muzeograf Alin Daniel Ciupală, care vrea să ne arate, mereu parcă, mai mult decât ştie, lecturând la întâmplare şi textul doamnei profesor Cecilia Caraboi, copiat în mare parte, sârguincios e drept, după documente arhicunoscute. (...) S-au strecurat o serie de inexactităţi, culminând cu enunţata sărbătorire locală a lui Mihai Eminescu organizată în cadrul Ateneului în vara anului 1929, la comemorarea a 40 de ani (atunci) de la moartea poetului. Numai că ea, manifestarea, a existat doar pe afişul de pe gard al Ateneului. (...) Neadevărul enunţat de doamna profesor, oricât de mărunt ar părea el unora astăzi, rămâne un neadevăr. Şi atât. (...) P.S. În sfârşit, în urma sesizărilor noastre de ani de zile, autorităţile locale au îndreptat prenumele greşit scris al poetului de pe plăcuţa stradală afişată posdecembrist pe strada ce-i poartă numele, colţ cu strada Republicii”. 
Pentru cine nu îl cunoaşte, avocatul şi publicistul I. Şovăiala rămâne un perfecţionist prin excelenţă şi uneori chiar un pisălog fără pereche, în beneficiul culturii româneşti. Strânge şi redă lumii inestimabile date despre civilizaţia trecutului. Dovada: suplimentul „Câmpina literar- artistică şi istorică”, o publicaţie de mare ţinută pe care am onoarea să o găzduiesc (şi finanţez) în „Oglinda de Azi”.

Florin FRĂŢILĂ
(va urma)

Prima parte a volumului, care va fi publicat în serial, poate fi citită AICI

(„Pacienţii politici”, Editura Fundaţiei Culturale Libra, 2015)

S-au împlinit 104 ani de la moartea lui Aurel Vlaicu

Săptămâna trecută, pe 13 septembrie, s-au împlinit 104 ani de la moartea marelui pionier al aviației românești, în curajoasa lui încercare de a trece Munții Carpați. Pe 13 septembrie, în condiții nici azi elucidate (infarct sau defecțiuni tehnice), la marginea comunei Bănești, Aurel Vlaicu se prăbușea la bordul avionului său Vlaicu II. La monumentul ridicat în memoria sa de către autoritățile comunei Bănești, s-au desfășurat și în acest an manifestări care să omagieze dispariția marelui nostru pilot și inventator. Au fost prezente multe oficialități de rang înalt din conducerea județului:  Bogdan Toader, președintele Consiliului Județean Prahova, Fabioara Ionescu, administratorul public al județului, subprefectul Emil Drăgănescu. Desigur, nu puteau să lipsească reprezentanți ai administrației publice a comunei Bănești, în frunte cu primarul Gheorghe Stoica și viceprimarul Valentin Nichițoiu. De la Primăria Câmpina a participat viceprimarul Adrian Pițigoi. 


Au mai fost prezenți membri ai Asociației Române pentru Propaganda Aviației (ARPA), o delegație a Asociației Cadrelor Militare în Rezervă și Retragere - Filiala Câmpina. Ca în fiecare an, invitați de onoare au fost reprezentanți ai administrației locale din orașul Geoagiu (județul Hunedoara), de care aparține satul Binținți (actualmente, Aurel Vlaicu), localitatea în care s-a născut marele pionier al aviației mondiale. A fost oficiată o slujbă religioasă, după care au fost depuse coroane de flori la monumentul unuia dintre cei mai mari inventatori români ai tuturor timpurilor. Au urmat momente artistice susținute de interpreta Adriana Deaș și Ansamblul Folcloric „Floare de Cireș” din Bănești. La finalul manifestărilor a avut loc o demonstrație aviatică a „Iacărilor Acrobați”.  
Aurel Vlaicu s-a născut la 19 noiembrie 1882, la Binținți, în județul Hunedoara. A avut de la o vârstă fragedă înclinații către tehnică.  A urmat cursuri tehnice superioare la Viena și Munchen, perioadă în care a elaborat proiectul unui avion. În anul 1908 revine în țară, în satul natal Binținți, iar aici proiectează și construiește, un an mai târziu, unul dintre primele planoare românești, numit Vlaicu-1909, cu care efectuează mai multe zboruri demonstrative. În toamna anului 1909 se mută în București, fiind angajat ca inginer în cadrul Arsenalului Armatei, unde începe construcția aeroplanului. Lucrând asiduu împreună cu muncitorii și cu alți ingineri, Vlaicu termină de construit la începutul lunii iunie 1910 aparatul cunoscut sub denumirea ‘’Vlaicu I’’. La 17 iunie 1910, după mai multe încercări nereușite, Vlaicu reușește primul său zbor cu un avion proiectat și construit de el însuși. Fericit că își realizase visul, Aurel Vlaicu avea să declare public: „Bucuria cea mai mare, însă, am simțit-o când am zburat pentru prima oară la Cotroceni. Nu m-am ridicat atunci mai sus de patru metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalți ca înălțimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau atunci pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra mașina. Zburasem. Și asta era principalul.”  
Adrian BRAD

O expoziție interesantă despre marile personalități ale Câmpinei de altădată, la Casa de Cultură „Geo Bogza”

În holul lateral al Casei de Cultură a fost vernisată recent o expoziție cu imagini ale marilor personalități culturale ale Câmpinei de altădată. Expoziția este permanentă, iar intrarea, gratuită. De fapt, fiecare dintre cei mai importanți  oameni de cultură care au trăt sau au creat la Câmpina, fie și numai vremelnic, este prezentat vizitatorilor pe câte un panou de mari dimensiuni, care conține nu doar o fotografie impresionantă a personajului, ci și un text sintetic, dar extrem de lămuritor despre viața și opera personalității în cauză. Vorbim despre personalități care au fost fii (naturali sau adoptivi) ai Câmpinei și ai meleagurilor din jurul orașului. Expoziția se numește ”Personalități care au îmbogățit viața culturală a Câmpinei” și a fost rodul unei munci laborioase depuse de doi localnici cu dragoste de cultură și de tot ce este câmpinean: Alin Ciupală și Codruț Constantinescu, care au adunat cu trudă și migală informații și fotografii ale marilor dispăruți din viața culturală a urbei noastre de acum mai bine de un secol, dar și din vremuri mult mai apropiate momentului prezent. 


”După ce am decis să transformăm acest hol de trecere într-un hol de expunere, am vernisat aici o interesantă expoziție privind marile personalități câmpinene de altădată, în care am vrut să oferim câmpinenilor informații pe care nu le poți găsi pe net dintr-o singură căutare, informații importante pe care le-am obținut grație unei munci asidue depuse de doi dintre  cei mai importanți colaboratori ai noștri: Alin Ciupală și Codruț Constantinescu. Am optat pentru personalități dispărute dintre noi, tocmai ca să nu se iște tot felul de discuții. Sunt scriitori, oameni de știință, artiști, profesori, toți cu o valoare incontestabilă, mulți dintre ei foarte cunoscuți, dar despre care vizitatorii pot afla și lucruri mai puțin cunoscute. Expoziția începe cu triada clasică Hasdeu – Grigorescu – Istrati, pe care orice elev o știe (sau ar trebui să o știe) și cu mari boieri și prinți care au deținut o parte din pământurile orașului, continuând cu mari dascăli câmpineni (Stoica Teodorescu, realizatorul primei monografii a orașului și unul dintre profesorii care au ajutat la fondarea Liceului Nicolae Grigorescu ș.a.), cu Geo Bogza, patronul spiritual al instituției noastre, cu Alexandru Tudor-Miu, fondatorul Liceului Energetic și primul său director, cu Octavian Angheluță, Pompiliu Constantinescu ș.a. Am căutat să evidențiem legăturile pe care aceste personalități le-au avut cu Câmpina, cum și-au pus ele amprenta pe viața culturală a orașului nostru. Proiectul a costat 7000 de lei și a fost finanțat în întregime de către Consiliul Local”, ne-a declarat Alexandra Ioniță, responsabil al Casei de Cultură de aproape un an de zile.
Adrian BRAD 

NU experimentelor sociale pe români!

CAMPANIE împotriva intenției Guvernului de a transfera contribuțiile sociale integral în sarcina angajatului

Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care actualii guvernanţi ignoră nu doar legislaţia europeană si internaţionala în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români,  obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume.
Ca urmare a acestei intenții declarate, Blocul Național Sindical inițiază Campania socială ”NU Experimentelor Sociale pe Români!” ce dorește să atragă atenția asupra felului în care românii sunt subiecți pentru acest experiment ilogic, ce are consecințe foarte grave - și să stopeze ca România să devină unica țară din lume (din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată) în care contribuțiile sociale sunt aruncate doar pe umerii angajaților.
Campania se adresează tuturor românilor, actuali sau viitori beneficiari ai sistemului de asigurări sociale, indiferent dacă aceștia sunt sau nu sunt membri de sindicat, indiferent dacă sunt angajați, șomeri, elevi, studenți, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.


Campania ”NU Experimentelor Sociale pe Români!” inițiată de BNS se dorește un semnal de alarmă care ar putea să deturneze aplicarea acestei inițiative, având și componenta inițiativei de modificare a legislației ce definește evaziunea fiscală.
Prin această campanie, BNS - care s-a situat permanent în avangarda luptei pentru dreptate socială - ia atitudine împotriva intenției guvernanților de a aplica această măsura ce îi defavorizează flagrant pe români, oriunde ar trai și munci ei, și dorește să polarizeze atenția cât mai multora din ei asupra acestui subiect de maximă gravitate, înainte ca inițiativa să fie pusă în fapt prin metodele curente ale guvernului, obișnuit să emită ordonanțe de urgență de pe o zi pe alta.
Campania se va desfășura atât în spațiul virtual, cât și pe toate canalele media, materialele ce aprofundează problematica ei putând fi accesate pe site-ul BNS și pe pagina de facebook a Blocului National Sindical.
BNS INIȚIAZĂ CAMPANIA SOCIALĂ ”NU Experimentelor Sociale pe Români!” ȘI CERE CÂT MAI MULTOR ROMÂNI, ACTUALI SAU VIITORI BENEFICIARI AI SISTEMULUI DE ASIGURĂRI SOCIALE, SĂ IA ATITUDINE PENTRU A STOPA ACEASTĂ INIȚIATIVĂ ILOGICĂ, CE ÎI DEZAVANTAJEAZĂ FLAGRANT. 
Campania își propune așadar să împiedice ca România să fie de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană și din lume în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.

Campania „NU Experimentelor Sociale pe Români!” inițiată de BNS va fi adusă la cunoștința următoarelor foruri și organisme internaționale:
Comisia Europeană,
Consiliul Europei,
Parlamentul European,
Organizația Internațională a Muncii,
Confederația Europeană a Sindicatelor,
Confederația Internațională a Sindicatelor,
Fondul Monetar Internațional,
Parlamentul României,
Diverse organizații ale societății civile.

COMUNICAT DE PRESĂ

Solidaritate, responsabilitate socială, echitate, echilibru - sunt principii de bază statuate în Convențiile și Recomandările Organizației Internaționale a Muncii, dar și în Tratatele și reglementările europene. Din păcate, ca multe alte caracteristici ale unei societăți democratice mature și dezvoltate, ele nu reprezintă o preocupare pentru clasa politică din România. 
Intenţia Guvernului României de a transfera contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajatului, este una care dovedeşte felul în care guvernanţii ignoră nu doar legislaţia europeană în vigoare, dar şi nevoile şi drepturile cetăţenilor români, obligaţi să fie cobai pentru măsuri și politici netestate nicăieri în lume. Prin urmare, considerăm această decizie a actualului guvern de a transfera integral în sarcina salariaților responsabilitatea finanțării sistemului de pensii și asigurări de sănătate – ca fiind o măsură incoerentă, hazardată şi total defavorizantă față de cel în slujba căruia ar trebui să fie guvernanţii: poporul român.

În nicio țară din Europa finanțarea sistemului de securitate socială nu se asigură exclusiv de către angajat, pentru că vorbim de solidaritate și de responsabilitate socială asumată în mod echilibrat între angajat și angajator. Practica europeană arată o asumare împreună – angajat și angajator – a finanțării sistemului de securitate socială.


La nivel mondial, din 119 țări care au în implementare un sistem de protecție socială și a căror fiscalitate este monitorizată [1], nici măcar una nu are în întregime această sarcină alocată exclusiv angajatului.


România va fi de la 1 ianuarie 2018 singurul stat din Uniunea Europeană în care contribuțiile la sistemul de securitate socială vor fi asumate integral de angajat.
Acest transfer al responsabilităţii finanţării sistemelor de securitate socială către angajat înseamnă de fapt:
  • Toate riscurile demografice și de sustenabilitate a sistemului de pensii și a celui de sănătate vor fi transferate către salariat, fapt ce va genera un război între presiunea fiscală pe salariat și adecvarea veniturilor pentru beneficiari. Cele 2 sisteme – sistemul public de pensii și cel de asigurări de sănătate - sunt oricum greu sustenabile, în acest moment raportul între salariați și pensionari  fiind de aprox 1:1. În sistemul de asigurări de sănătate erau la sfârșitul anului 2016 - 17.130.940 persoane asigurate – aprox 11,4 milioane plătesc contribuții de asigurări sociale. Pentru aproape 6 milioane de contribuabili (alții decât salariații), contribuția la fondul de sănătate este extraordinar de redusă, aprox 5 milioane de salariați asigură peste 80% din finanțarea sistemului de asigurări de sănătate.

Chiar dacă în mod ostentativ recunoașterea fragilității sistemul de securitate socială din România, majoritatea rapoartelor de monitorizare, indiferent că ne referim la Comitetul European pentru Drepturi Sociale (Consiliul Europei) sau Comitetul de Experți pentru aplicarea Convențiilor și Recomandărilor (OIM)  au atras atenția Guvernului României cu privire la nivelul extrem de redus al indemnizațiilor acordate ca beneficii ale sistemului de asigurări sociale. 
În fiecare an, cu unele fluctuații generate de evoluția salariului minim, bugetul de stat a trebuit să intervină cu subvenții pentru acoperirea deficitului sistemului public de pensii sau cel al fondului unic de asigurări de sănătate. Mai ales în aceste condiții decizia de a tăia finanțarea acestor sisteme pare a fi de neexplicat.
  • Măsura încalcă flagrant convenții internaționale ratificate de România cu privire la sistemele de securitate socială, recomandări ale OIM sau  directive europene prin renunţarea la principiile solidaritaţii și asumării echitabile și echilibrate a sarcinii finanțării. 

a.1 Convenția nr. 102/ 1952 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (O.I.M.) - Art 71 alin 2 – „Totalul cotizaţiilor de asigurări suportate de salariaţii protejaţi nu trebuie să depăşească 50% din totalul resurselor financiare alocate pentru protecţia salariaţilor, a soţiilor şi copiilor lor”.
a.2 Directiva Consiliului nr. 80/987/CEE privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la protecţia salariaţilor în cazul insolvabilităţii angajatorului, transpusă prin Legea 200/ 2006.
a.3 Recomandarea OIM nr 202/2012 privind protecția socială  - „Solidaritate în finanțarea sistemelor de securitate socială și totodată urmărirea unui echilibru optim între responsabilitățile și interesele celor ce finanțează și/ sau beneficiază de schemele de securitate socială”.   
a.4 Recomandarea OIM 67 /1944 - „Costul prestațiilor, inclusiv costul administrării, ar trebui distribuit între persoanele asigurate, angajatori și contribuabili, în așa fel încât să fie echitabil față de persoanele asigurate, și totodată, să se evite înrăutațirea situației persoanelor asigurate ce au venituri mici, precum și orice fel de perturbare a activității”.
  • Rămân fără finanțare: asigurările de șomaj, asigurările în caz de accidente de muncă și boli profesionale, garantarea creanțelor salariale în cazul insolvenței angajatorului, asigurarea pentru concedii medicale și indemnizații. Neoficial se anunță că acestea vor fi preluate în plată de bugetul de stat, oficial nu se cunoaște ce se va întâmpla cu aceste prestații. 


Această decizie contribuie la precarizarea situației lucrătorilor români în spațiul european și este o discriminare la nivel de drepturi, prin dispariția principiului contributivității în cazul celor 4 componente mai sus menționate. 
Libera circulație a lucrătorilor este unul din drepturile fundamentale ale cetățenilor europeni, fără coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre această libertate ar fi imposibil de exercitat.
La nivelul Uniunii Europene sistemele de securitate socială nu sunt armonizate, ele sunt în responsabilitatea exclusivă a statelor membre. Cu toate acestea Uniunea a stabilt reguli cu privire la interacțiunea sistemelor de securitate socială. 
Pentru a putea garanta că cetățenii fiecărui stat membru sunt acoperiți în mod continuu de unul din sistemele statelor membre, atunci când este mobil la nivel european, au fost create punți de legătură între sistemele de securitate socială naționale, astfel încât să se evite situația ca un lucrător să fie lăsat fără protecție sau să aibă dublă protecție.
În condițiile în care nu mai există contributivitate pentru cel puțin 3 din lista componentelor acoperite de coordonare, lucrătorii din România care decid să lucreze în afara țării dacă la un moment dat ar avea nevoie și ar fi îndreptățiţi să primească un beneficiu al sistemului de securitate socială, nu vor putea folosi perioada cât au lucrat în țară, pentru că nu au plătit contribuții și nu pot dovedi stagiul de cotizare.
Această rescriere completă a sistemului de securitate socială ne îndepărtează de modelele de securitate socială aplicate în Europa, făcând și mai dificil procesul de coordonare cu celalalte sisteme de securitate din statele membre.
  • Împovărarea angajatului prin această măsură care îi va diminua veniturile. Azi angajatul plătește contribuții sociale 16,5% și impozit pe salarii – 16%, de la 1 ianuarie salariatul va plăti contribuții sociale – 35% și impozit pe salariu 10%. Angajatorul plătește azi contribuții sociale - 22,75%, de la 1 ianuarie 2018 va plăti - 0%.
Actualmente Guvernul nu poate garanta includerea contribuțiilor angajatorului în câștigul salarial brut decât în cazul salariului minim și al salariilor din sectorul bugetar, iar în acest moment peste 25% din salariații din România sunt plătiți la nivelul salariului minim, așadar ierarhia salarială va fi în mod excesiv aplatizată.
În urma acestui transfer, la 1 ianuarie 2018, creșterea reală a salariului minim va fi 0, în sumă nominală salariul minim net pe economie va crește cu 1 leu (noul salariu minim anunțat pentru 1 ianuarie 2018 fiind de 1.750lei). Creșterea salariului minim de la 1.450 la 1.550, asa cum era anunțat în programul de guvernare, în condițiile păstrării actualului sistem de contribuții, ar fi însemnat creșterea salariului minim net cu 68 lei. 
În fapt, Guvernul poate garanta păstrarea salariului minim net doar pentru cei care la 31 decembrie 2017 erau plătiți la nivelul salariului minim. Salariații ale căror salarii sunt situate în intervalul 1.450 – 1.750 vor fi la fel de expuși riscului de diminuare a salariului net. 
Pentru salariații din sectorul economic, alții decât cei încadrați la nivelul salariului minim, Guvernul se bazează în acest proces pe un singur mecanism – buna credință a angajatorilor sau altfel spus „mila lui Dumnezeu”.
Cel mai probabil salariații din sectorul privat vor suporta din salariul net acest transfer, cu unele ajustări generate de evoluția salariului minim.
Chiar dacă toți angajatorii din România ar da dovadă de bună credință, atât pentru ei cât și pentru angajaţi, acest proces de transfer va fi un coșmar. În baza de calcul a contribuțiilor sociale sunt incluse componente ale salariului cum ar fi sporuri, sau beneficii în bani sau în natură - care sunt sau nu permanente, drept urmare, și dacă angajatorul ar fi de acord să includă în câștigul salarial contribuțiile plătite anterior de angajator, acest proces ar fi unul extrem de greoi și birocratic. Cel mai probabil în cazul componentelor ce nu sunt permanente, creșterea cotei de contribuții va fi suportată în întregime de salariat.
De exemplu, la un salariu brut de 2.500 lei, salariatul va pierde până la 297 lei, adică o reducere nominală cu aproximativ 17% a salariului net.
  • Dispar contribuțiile pentru condițiile de muncă deosebite sau speciale (plătite suplimentar de angajator), ca urmare vor dispărea și beneficiile celor ce lucrează în aceste condiții de muncă (reducerea vârstei de pensionare și a stagiului de cotizare fără afectarea nivelului drepturilor). În acest moment angajatorii ale căror locuri de muncă sunt încadrate în condiții de muncă deosebite – plătesc o cotă suplimentară de 5%, iar cei cu locuri de muncă speciale plătesc o cotă suplimentară de 10%.
În timp ce adevăratele motive pentru care actuala coaliție de guvernare și-a asumat o astfel de decizie rămân ascunse opiniei publice, argumentele lansate public în susținerea acestei inițiative nu pot fi considerate reale pentru că:
  • „Reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale și fondului de asigurări de sănătate”:
Transferul contribuțiilor de la angajator la angajat este doar o rotire între două tipuri de contribuții, ambele venituri ale bugetului de asigurări sociale / fondul de asigurări de sănătate, respectiv un transfer contabil între două capitole bugetare. În funcție de modul în care se va aplica acest transfer, se poate vorbi cel mult de o compensare între creșterile de contribuții sociale și reducerea impozitului pe salarii. Bugetul de stat subvenționează în acest moment ambele sisteme, în consecință  va fi cel mult o compensare între tipuri de venituri.
  • „Vor crește pensiile prin luarea în calcul inclusiv a contribuțiilor care azi sunt suportate de angajator”:
Nici pensiile celor ce contribuie azi nu vor fi mai mari în viitor datorită acestei măsuri, o dată cu creșterea câștigului salarial brut individual crește cel puțin în mod similar și câștigul salarial mediu brut pe economie, știut fiind faptul că pensia se calculează plecând de la raportul între câștigul brut individual bază de calcul și câștigul salarial mediu brut pe țară aferent fiecărei luni de cotizare. 
  • „Reducerea birocrației și creșterea gradului de colectare”:
În acest moment angajatorul întocmește un singur ordin de plată pentru toate contribuțiile sociale și depune o singură declarație lunară pentru toate contribuțiile, indiferent de bugetul / fondul de care aparțin și indiferent dacă sunt datorate de angajator sau de angajat. Colectarea și plata se va face în continuare tot de către angajatori, reținerea la sursă și nevirarea nu mai este considerată infracțiune în urma deciziei Curții Constituționale.
Prin aderarea la Uniunea Europeană, cei mai mulți români au sperat la justiție socială, protecție socială și condiții de muncă și de viață decente.
Protecția socială oferă lucrătorilor siguranța unui venit în perioada de tranziție între două locuri de muncă, în perioadele de îmbolnăvire, invaliditate, maternitate sau pensionare.
Dispariția surselor de finanțare înseamnă implicit dispariția prestațiilor sau preluarea acestora de către bugetul de stat. În cazul dispariției prestațiilor mai sus menționate, România își încalcă angajamentele asumate la nivel european și internațional.

În cazul preluării acestor prestații de către bugetul de stat apare inevitabil întrebarea - de ce decizia de a concedia, de a nu investi în sănătatea și securitatea la locul de muncă sau falimentul unui angajator trebuie asumate public de toţi cei ce susțin bugetul de stat? 
Securitatea socială este în același timp un cost dar și o investiție pentru angajatori. Globalizarea și politicile de ajustare impun mai mult ca oricând existența unor sisteme sustenabile de asigurări sociale. 
Protecția socială trebuie să fie parte integrantă a modelului economic și social. Dreptul la muncă este garantat de Constituție, lucrătorul trebuie să aibă dreptul să-și aleagă locul de muncă și programul de lucru. Securitatea socială trebuie să faciliteze mobilitatea și dezvoltarea profesională a lucrătorilor.

[1] https://home.kpmg.com/xx/en/home/services/tax/tax-tools-and-resources/tax-rates-online/social-security-employer-tax-rates-table.html