06 februarie 2018

Cu un nou Comitet de organizare, Târgul Mierii merge mai departe, având aceiași parteneri

La jumătatea acestei luni, apicultorii prahoveni constituiți în cea mai mare organizație de profil din județ (Asociația Apicolă „Valea Prahovei”) vor continua la Câmpina tradiția unui un eveniment foarte apreciat, care a împlinit anul acesta 12 ani: Târgul Mierii. De fapt, apicultura pe meleagurile câmpinene are o vechime (probată prin documente oficiale) de peste 500 de ani, de vreme ce prima atestare documentară a Câmpinei datează din 1503 și are legatură cu un apicultor localnic înregistrat în registrul de vamă al Cetății Brașovului cu o cantitate importantă de ceară de albine adusă spre comercializare. 

Ediția anterioară, măcinată de scandaluri
Evenimentul organizat de apicultorii prahoveni a fost anul trecut (dar și în cei precedenți) umbrit de scandaluri legate de finanțarea sa cu bani de la bugetul local. Din cauza unor carențe organizatorice care (în cel mai fericit caz) ocoleau legislația din domeniu, fostul președinte al Asociatiei Apicole „Valea Prahovei” (AAVP), Mihail Apostolescu (cel care a organizat, până anul trecut, dulcea manifestare dedicată mierii), nu a mai primit, la începutul anului trecut, banii solicitați din partea legislativului municipal. Gestul consilierilor câmpineni l-a determinat pe Apostolescu să anunțe suspendarea desfășurării Târgului pentru o scurtă perioadă de timp. Așa cum au subliniat în prima lor sedință din 2017 mai mulți consilieri municipali, dintre care s-a remarcat fostul viceprimar Ion Dragomir, motivul refuzului Consiliului Local Câmpina de a-i mai acorda finanțare lui Apostolescu avea legatură cu faptul că acesta din urmă, la fiecare editie a Târgului și fără acordul municipalității, închiria participanților suprafețe din domeniul public (primite în folosință gratuită), închirierea fiind mascată sub forma taxei de participare. 


Mai exact, Apostolescu închiria pe sume importante producătorilor participanți, pentru amenajarea standurilor proprii, suprafețe din foaierele Casei Tineretului, precum și din parcările din fața și spatele clădirii, spații pe care AAPH le primește de la legislativul municipal în folosință gratuită, în virtutea faptului că Târgul Mierii este organizat de Asociația Apicolă „Valea Prahovei” în parteneriat cu Primăria Câmpina, Consiliul Local și Casa Tineretului. Până la urmă, în urma unor discuții aprinse între Mihail Apostolescu și reprezentanți ai administrației publice locale, în cadrul ședinței comisiei de specialitate a Consiliului Local de la începutul lunii februarie 2017,  s-a ajuns la un compromis acceptat după negocieri dificile. Astfel, s-a încheiat o variantă de parteneriat agreată de ambele părți. Asociaţia „Valea Prahovei” urma să plătească o taxă specială (aprobata ulterior printr-o hotărâre extraordinara de Consiliu Local) pentru folosirea domeniului public, în cuantum de 8.000 lei, iar administraţia locală se obliga să asigure de la buget, prin intermediul Casei Tineretului, toate costurile  în valoare de 24.000 lei necesare promovării evenimentului. O înţelegere echitabilă, având în vedere că AAVP urma să plătească o sumă modică pentru o suprafaţă destul de mare din domeniul public, primind un important ajutor din partea comunităţii, iar Câmpina se alegea cu multă publicitate pozitivă la nivel naţional. S-a evitat astfel desființarea parteneriatului cu administrația publică locală sau repetarea situației ingrate întamplate în ediția din anul 2013, atunci când, nemulțumiți de lipsa de transparență în cheltuirea banilor publici alocați, dovedită de atâtea ori de Mihail Apostolescu, aleșii câmpinenilor au finanțat doar cu 7000 de lei manifestarea din acel an. Din cum se auzea la vremea respectivă, Apostolescu era hotărât să mute desfășurarea Târgului Mierii la Băicoi sau în alt oraș din apropierea Câmpinei.

AAPV are o nouă conducere 
Ediția din acest an a Târgului va fi ferită de scandaluri. La ultima ședință a Consiliului Local, desfășurată la finele lunii ianuarie 2018, un grup de membri ai AAVP s-a prezentat în fața consilierilor pentru a anunța că Asociația are o nouă conducere, în urma demisiei lui Mihail Apostolescu, pe care acesta o depusese cu câteva zile înainte, în cadrul unei adunări generale a apicultorilor prahoveni. 


Dintre cei trei, a vorbit Cristian Motoroiu, care, în numele apicultorilor pe care îi reprezenta, a solicitat legislativului municipal ca organizarea Târgului să fie acordată doar AAVP, nu și Asociației „Miere sinceră”, înființată în anii trecuți de către Mihail Apostolescu, și pe care acesta a încercat să o introducă, într-un mod insidios,  în organizarea ediției din 2018, așa cum reușise în precedenta ediție, însă fără acordul Adunării Generale a apicultorilor. După câteva discuții, consilierii municipali au decis să continue parteneriatul privind Târgul Mierii în exclusivitate cu AAVP. 
Prin urmare, începând cu acest an, Mihail Apostolescu nu mai are nicio legatură cu organizarea Târgului Mierii de la Câmpina. Asta nu-l împiedică să participe la ediția din acest an, prin închirierea unui stand în foaierul central al Casei Tineretului, unde să-și expună produsele stupinei sale. Și pentru că îl știm un tip religios care „și-a lăsat loc de bună-ziua”, nu este exclus să primească aceeași locație pe care a avut-o și în trecut: la intrarea principală, primul stand din dreapta. Noua conducere a AAVP, aleasă la mijlocul lunii trecute, este reprezentată de președintele Cezar Pavel și vicepreședintele Daniel Moise, la care se adaugă ceilalți membri din Consiliul Director. De remarcat, că fostul adjunct al lui Apostolescu, vicepreședintele Iosif, nu a mai fost ales în această funcție.

Cristian Motoroiu – președinte al Comitetului de organizare
Ediția din acest an a Târgului Mierii are numărul 13, iar acest număr se pare că a fost cu ghinion pentru Mihail Apostolescu, care și-a dat demisia în urma unor neînțelegeri cu aproape toți apicultorii din AAVP. Pentru că nu a mai putut să-și impună voința, așa cum a făcut-o până acum, Apostolescu s-a retras din fruntea asociației pe care a condus-o autoritar o duzină de ani. Totuși, pentru că trebuia să se ocupe cineva de organizarea Târgului după retragerea lui Apostolescu, Cristian Motoroiu, unul dintre puținii membri ai AAVP care îndrăzneau să îl critice pe fostul președinte atunci când greșea, a fost ales președintele Comitetului de organizare al Târgului Mierii. O sarcină dificilă, având în vedere că și-a asumat-o cu foarte puțin timp înainte de desfășurarea ediției 2018 și că a luat-o practic de la zero, fiind nevoit să refacă site-ul Târgului și contactele principalilor participanți de la edițiile trecute. Noul organizator al evenimentului este încrezător în forțele sale și consideră că nu are de ce să nu fie: „De vreme ce atația oameni mi-au arătat că au încredere în mine, eu de ce nu aș avea? A fost extrem de greu imediat după plecarea domnului Apostolescu, dar am reușit să o scot la capăt cu susţinerea celorlalți colegi din Comitetul de organizare, care m-au ajutat foarte mult. Avem aproape aceiași parteneri media ca și în trecut, așa că vom reuși o bună mediatizare a târgului în presa centrală și în cea județeană”.
Am dorit să aflăm de la Cristian Motoroiu şi câteva detalii cu privire la demisia lui Mihail Apostolescu.  „Mă întrebați de ce și-a dat demisia Mihail Apostolescu din fruntea AAVP? Cred că nu doar din cauza refuzului primit din partea apicultorilor noștri, ci și din pricina stresului acumulat de-a lungul timpului, din cele 12 ediții pe care le-a organizat temeinic. Aici trebuie să menționez că Târgul Mierii a fost organizat încă de la începuturile sale de către AAVP și Primăria Câmpina. Toți apicultorii noștri consideră că așa ar trebui să se întâmple și pe viitor, deci că nu este just să intre, drept un al doilea organizator, Asociația „Miere sinceră”, înființată de fostul președinte Mihail Apostolescu. În ședința din 11 ianuarie 2018, deci cu puțin timp înainte de ședinta Consiliului Local, dl. Apostolescu a solicitat pentru prima dată în fața Adunării Generale a apicultorilor, ca „Miere sinceră” să fie co-organizator al Târgului. Până anul acesta, în precedentele ediții ale Târgului, nu știu cum a ajuns „Miere sinceră” al doilea organizator al evenimentului. Probabil, prin acceptul tacit al Consiliului Director, cu toate că, din câte cunosc eu, nici membrii din fosta conducere nu erau de acord cu această organizare comună. În orice caz, se poate spune că introducerea asociației d-lui Apostolescu în organizarea Târgului s-a făcut fără încuviințarea apicultorilor noștri. În urma divergențelor apărute la Adunarea Generală din 11 ianuarie, din cauză că apicultorii i-au refuzat propunerea, dl. Apostolescu şi-a dat demisia din funcția de președinte al AAVP. Și-a scris demisia în timpul ședinței, după care a rămas în sala de ședință până la sfârșit”, ne-a declarat Cristian Motoroiu.  


Desfășurarea Târgului
Târgul Mierii 2018 va avea loc în perioada 16 – 18 februarie și se va desfășura, ca și la precedentele ediții, în incinta Casei Tineretului. În exteriorul clădirii vor fi amenajate standuri pentru producători apicoli, meșteri populari, pentru producători de utilaje apicole și accesorii pentru stupi, dar și pentru cei care vor veni cu produse alimentare, altele decât cele apicole. De asemenea, parcarea din spatele Casei Tineretului va fi rezervată vânzărilor din camioane, iar în zona aceasta vor fi prezenți producătorii de stupi și elemente din lemn, alături de firmele care prelucrează ceara și comercializează faguri. La parter, vor fi prezenți agenți economici cu activitate în domeniul apicol și membrii AAVP cu produse proprii. La etaj se vor amenaja două zone destinate producătorilor și comercianților de utilaje și echipamente apicole, precum și celor care se ocupă cu mesteșuguri tradiționale. Firmele participante la Târgul Mierii Câmpina în anii precedenți și care doresc să participe și la ediția 2018 vor avea în prima etapă rezervate spațiile pe care le-au ocupat în anii trecuti, trebuind doar să confirme acest lucru. În prima etapă (26.01.2018 - 02.02.2018) s-au putut rezerva spații pentru standuri, cu plata în contul RO48RNCB0208064828580001 Asociația Apicolă „Valea Prahovei”. A doua etapă (02.02.2018 -07.02.2018) o reprezintă disponibilizarea spaţiilor neachitate și rezervarea spațiilor rămase libere. Dacă și după etapa a II-a vor mai rămâne spații diponibile, acestea vor fi realocate.
Adrian BRAD

Editorial. CE E CU VOTUL?

Care este puterea unui vot? Aproape nu există declarație a puternicilor zilei care să nu se prevaleze de vot, să nu justifice orice decizie prin ideea: noi am fost votați de o mare majoritate. Subînțeles: drept urmare putem face orice dorim. În primul rînd că majoritatea nu e chiar așa de mare pe cît lasă domniile lor să înțeleagă, în jur de 3 milioane și ceva. În al doilea rînd, votarea (chiar plebiscitară) nu justifică automat orice decizie. Guvernul este al României,  nu al partidului. Așa cum crede d-na Dăncilă (și toți colegii de gașcă) nu la partid trebuie dînsa să raporteze, ci țării. Guvernul este și al celor care au votat alte partide și al celor care nu au votat. Dacă nu ar fi așa, legile, impozitele, obligațiile și drepturile ar fi – aberant, evident – numai pentru votanții celor de la putere. Cu alte cuvinte, toți cetățenii au același regim juridic față de stat (îmi cer scuze că reamintesc asemenea banalități, dar ele par uitate de vedetele noastre politice), dar guvernanții se prevalează doar de votul unora, ceilalți pur și simplu nu există. De aceea, de un an de zile noi nu avem politică, nici internă, nici, cu atît mai puțin, externă. Nici unul din cei 3 milioane nu au votat ca să avem 3 guverne într-un an, fără să le fi explicat nimeni clar de ce.



Guvernul este o sumă de sub-capacități. Ne-au furat timpul, pierdem zilnic energia morală a neamului pentru a lupta cu niște nulități patente și grav dăunătoare. Acesta este paradoxul. Democrația are ca element component votul universal, dar acesta nu este singurul, și poate nici cel mai important. Despre celelalte elemente, politrucii noștri se feresc să aducă vorba. Și, fiindcă veni vorba, partidele noastre sînt niște dihănii deloc democratice în funcționalitatea lor, cum să fie țara condusă de ele democratică? De la această întrebare retorică vin la un al doilea exemplu despre vot, venit iar în actualitate. Tot peste 3 milioane de români (coincidență!) au cerut, în modul cel mai legal cu putință un referendum pentru modificarea Constituției în sensul definirii familiei. Interesant este că aici semnificația votului (tot de un vot e vorba în esență) brusc se schimbă. Mai întîi, fiind o chestiune grea, care nu mai poate fi rezolvată cu vorbe goale, politicienilor noștri pur și simplu le e frică să ia o decizie și tot amînă. Aici sînt argumente grele în joc, care cer o dotare intelectuală și morală evident lipsă în spațiul nostru politico-mediatic. În plus, brusc, aici rolurile se schimbă: pentru că, subit, pentru progresiștii dialecticieni ai abolirii valorilor, votul acestor oameni nu mai contează. Au fost ironizați, blasfemiați în toate felurile: înapoiați, retrograzi, primitivi, cu mentalități medievale, obscurantiști, idioți, violenți etc. etc. Un lucru nu spun acești „democrați” de mucava. Chiar dacă ar fi valabile toate etichetele de mai sus, votul acelor oameni tot trebuie luat în considerare! Vedeți ce interesant: o dată 3 milioane de voturi sînt exagerate pentru a oferi o putere absolută, a doua oară același număr (și oamenii care au votat sînt de bună seamă în bună parte aceiași) este total ignorat, ca și cum n-ar exista. Mai avem un precedent, despre care toată lumea tace suspect: referendumul pentru 300 de parlamentari. Este unul dintre argumentele pentru care spun că acest parlament este ilegitim, cîtă vreme avem un referendum perfect constituțional care a decis o altă structură. Revin la inițiativa CpF, pentru că iar s-a provocat scandal săptămîna trecută. Un neica nimeni, umflat de putere ca broasca din fabulă, de la TVR, Ionuț Cristache, a făcut prin vară o emisiune pe această temă. Atît de bine „condusă” încît a atras atenția și uneia dintre cele mai rușinabile/ nerușinate instituții ale țării: CNA. Acum abia, după jumătate de an, s-a discutat emisiunea și TVR a fost sancționată. Ideea este: cine își asumă răspunderea? Cum întreabă una din fostele glorii ale jurnalismului românesc, decăzut la stadiul de slugă, Radu Călin Cristea: „dacă exista un soi de teolog ortodox moderat, aveați o panoramă rotundă.”. Știm să citim și noi printre rînduri, acel „un soi de….”, cu tonul lui de arogantă superioritate, plus denigrare, spune totul despre echidistanța și atitudinea ex-jurnalistului. Și acesta a fost tonul întregii judecăți. Bulgaria a amînat ratificarea în parlament a Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul), cauza fiind apropiată de cea invocată la noi (unde parlamentul a votat pe tăcute Convenția încă din 2016). De ce? Tocmai pentru că textul conține ideea inacceptabilă că „genul” nu este o realitate biologică, ci un construct ideologic. Iată cîteva puncte dintr-o analiză, găsită pe blogul unei doamne jurist, Adina Portaru, a aspectelor dubioase ale acestei Convenții: „Codificarea unei definiții controversate și non-consensuale a „genului” ca și construct social independent de realitatea biologică; Discriminarea și prezentarea stereotipică a bărbaților drept agresori; Încălcarea drepturilor părinților de a-și instrui copiii; Limitarea libertății religioase; Stabilirea unui mecanism (GREVIO) care ar eroda suveranitatea națională”. Așa ceva ar fi trebuit discutat în parlament și la TVR. Cu alte cuvinte, ce mai reprezintă azi o majoritate și care este puterea ei democratică?
Christian CRĂCIUN

Salariile angajaților Primăriei – din nou în dezbaterea Consiliului Local

La ultima ședință ordinară a Consiliului Local, pe ordinea de zi s-a aflat și un proiect de hotărâre care modifica și completa H.C.L. nr.110/27 iulie 2017 privind la stabilirea salariilor de bază pentru funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Aparatului de specialitate al primarului municipiului Câmpina și din serviciile publice subordinate. Proiectul inițiat de edilul-șef a primit avizul de legalitate din partea secretarului municipiului, Elena Moldoveanu, dar a reușit totuși să provoace destule discuții cu privire la coeficienții care s-au aplicat pentru calcularea noii grile de salarizare, pe baza majorării, de la 1 ianuarie 2018, a salariului minim brut pe economie de la 1.450 lei la 1.900 lei, precum și a reducerii impozitului pe venit de la 16% la 10%. Primarul a expliccat consilierilor că din Nota de fundamentare rezultă necesitatea reglementării unor modificări/completări prin preluarea în cuprinsul hotărârii a sintagmei familia ocupațională „Administrație”. Se impune acest lucru pentru acuratețe, motivat de faptul că art.11, alin.(1) din Legea nr.153/2017 reglementează stabilirea salariilor prin hotărârea Consiliului Local numai pentru această familie ocupațională din aparatul de specialitate al Primarului, precum și pentru serviciile publice subordonate, conform Nomenclatorului funcțiilor. În ceea ce privește aplicarea prevederilor Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prin H.C.L. nr.110/27.07.2017 (art.3, alin.(2)) s-a reglementat modalitatea de determinare a salariilor, prin înmulțirea coeficienților, cu salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare. Conform art.5 din hotărâre s-a stabilit competența ordonatorului principal de credite de a gestiona sistemul de salarizare. 


„Din aceste considerente, precum și având în vedere Nota de fundamentare, propun completarea H.C.L. nr.110/27.07.2017, în sensul că, în cazul modificării salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată, salariul de bază pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Câmpina și a serviciilor publice subordonate se va stabili prin act administrativ emis de ordonatorul principal de credite, cu respectarea limitelor coeficienților aprobați de Consiliul Local, a celorlalte prevederi legale aplicabile și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli”, le-a mai spus primarul Horia Tiseanu consilierilor. Prin modificările propuse, ca urmare a modificărilor legislative, nivelul salariilor angajaților din Primăria Câmpina va crește cu  aproximativ 8%-9%, o creștere mult mai mică decât cea aprobată vara trecută de către legislativul municipal. Este exceptat de la majorări personalul contractual din cadrul S.P.A.S. și personalul angajat în cadrul Bibliotecii „C.I.Istrati”, personalul Muzeului  Memorial „B.P.Hasdeu”, cel al Serviciului Public de Administrare și Exploatare a Pieței Centrale Agroalimentare, al Casei Tineretului, Casei Municipale de Cultură „Geo Bogza” și al Clubului Sportiv Câmpina, ale căror funcții se regăsesc în cadrul celorlate familii ocupaționale prevăzute în Anexele la Legea nr.153/2017, pentru care salariile se stabilesc și se acordă conform unui alt articol din lege. Pentru angajații din Primărie și de la Poliția Locală, salariile de bază se stabilesc prin înmulțirea unor coeficienți prevăzuți de lege cu salariul minim brut pe economie. 
În timpul discuțiilor, consilierul Monica Clinciu l-a întrebat pe Iulian Anton, directorul Direcţiei Juridice și de Personal din cadrul Primăriei Câmpina, care este ponderea salariilor în valoarea bugetului local pentru acest an, iar acesta a promis că va face un calcul și că va da răspunsul la proxima ședință de Consiliu. Asigurând consilierii că nu a ales coeficienții maximi prevăzuți de lege, ci unii mai mici decât cei folosiți de Consiliul Județean și de Primăria Ploiești, directorul Direcției Juridice a informat, de asemenea, Consiliul Local că a trimis o adresă Ministerului Muncii prin care a solicitat clarificări în legătura cu încadrarea corectă a personalului care a beneficiat de majorări salariale. „Anul trecut, când am aprobat majorarea salariilor, am spus că este o reparație pentru angajații din administrația locală, având în vedere faptul că ani de zile au avut salarii foarte mici. Tot atunci am spus că aceste salarii mărite trebuie să aibă ca efect și o mai mare responsabilitate din partea angajaților din Primărie și de la Poliția Locală, mai ales în relația cu cetățenii”, le-a amintit colegilor săi consilieri Monica Clinciu.
Adrian BRAD 

Din semestrul al II-lea, toți elevii Școlii Centrale vor învăța dimineața

Noua directoare a Școlii Centrale, doamna profesoară de economie Gabriela Neagu (foto), care conduce din toamna anului trecut ce a mai mare școală gimnazială din Câmpina, își va vedea în curând împlinit un proiect drag pe care l-a susținut cu tărie în ultimele luni:  toți elevii unității să învețe dimineața.


 „Am ținut foarte mult la această schimbare, mai ales că, fără un efort prea mare, s-au putut amenaja spațiile necesare, respectându-se astfel litera și spiritul Legii Învățământului, care permite ore de studiu după-amiază pentru clase gimnaziale numai atunci când în școala respectivă nu există spații suficiente pentru desfășurarea tuturor cursurilor dimineața. După știința mea, faptul că toți elevii unității noastre vor învăța dimineața este o premieră pentru Școala Centrală. Până la sfârșitul acestei vacanțe se va amenaja corespunzător toată infrastructura necesară. Ca urmare, șase clase de elevi (trei de a 5-a și trei de a 6-a), vor învăța la fel ca și ceilalți elevi ai școlii, înlăturându-se astfel o inechitate ce nu mai putea fi tolerată și îndeplinindu-se, cu acest prilej, numeroasele solicitări ale părinților elevilor în cauză”, ne-a declarat directoarea Școlii.  
Şcoala Centrală are 662 de elevi și 25 de clase: 13 la ciclul primar (clasele 0-IV) și 12 la ciclul gimnazial.


A doua școală din istoria învățământului câmpinean, apărută acum un secol (la început, ca școală primară urbană de fete), este una dintre cele mai apreciate de către câmpineni. Încă din anul 2009, Școala Centrală a început demersurile pentru obținerea autorizației de funcționare din partea ISU, dar aici a avut ceva ghinion, fiindcă, în ciuda eforturilor depuse și a progreselor realizate, nici până în ziua de azi nu s-a obținut acest aviz. Însă nu este nici departe ziua în care toate normele ISU vor fi îndeplinite. Orice s-ar spune, astăzi, unitatea este sigură și asigură condiții foarte bune de studiu, chiar dacă nu îndeplinește toate rigorile legislației de protecție în caz de incendiu. La început a existat o problemă tehnică, o deficiență din punctul de vedere al dotărilor, fiind necesară agrementarea unui lambriu conform standardelor ISU. Acest lambriu nu era ignifugat, dar a fost folosit de către constructorii care au realizat noua clădire a școlii, lucrările fiind finalizate în anul 2007. Însă după rezolvarea problemei (înlocuirea lambriului din plastic) s-a schimbat legislația și au trebuit rezolvate și alte dotări neconforme, care nu s-au încadrat în standardele de protecție a imobilului în caz de incendiu. De exemplu, sunt în curs de realizare instalația de semnalizare în caz de incendiu și celelalte condiții impuse de noile modificări legislative, după care obținerea avizul de funcționare din partea ISU va fi o simplă formalitate. 


Pe 1 februarie 2018, în Școala Centrală s-a desfășurat un eveniment dedicat în special școlarilor din clasele O (pregătitoare). Este vorba despre „Ziua Internațională a Cititului Împreună”, sărbătorită în toate clasele cu cei mai mici copii din școală. În cadrul acestui eveniment, elevi de la Grupul Școlar Forestier le-au citit, în clasă, școlarilor de la clasele pregătitoare. Evenimentul a fost inițiat și coordonat de către Cabinetul Interșcolar de Asistenţă Psihopedagogică de pe lângă Colegiul Tehnic Forestier (profesor consilier Gabriela Popa). A fost o activitate inedită şi captivantă, care le-a dat celor mici posibilitatea să călătorească în lumea minunată a basmelor, a fabulelor şi a poeziilor. 
Adrian BRAD

Ziua Internaţională a Cititului, sărbătorită şi de elevii şcolii din Şotrile

Joi, 1 februarie, elevii Şcolii Gimnaziale din comuna Şotrile, coordonaţi de profesorii Maria Dobrescu, Carmen Machedon şi Oana Constantin, au desfăşurat o activitate prin care au marcat sărbătorirea Zilei Internaţionale a Cititului Împreună (ZICI 2018).  Evenimentul a fost organizat în România de Citim Împreună România (CIR).

Acesta este un eveniment global marcat de milioane de oameni în peste 100 de ţări, organizat de către Lit World (http://www.litworld.org/). În cadrul activităţilor desfăşurate la Şcoala Şotrile, elevii din toate ciclurile de învăţământ au citit împreună cu profesorii, bunicii şi părinţii lor, au realizat materiale prin care au promovat evenimentul implicându-se activ pe parcursul mai multor zile în organizarea acestui eveniment care a avut ca scop apropierea elevilor de lectură. Se ştie că dragostea de lectură şi de cărţi este unul dintre cele mai mari daruri pe care un adult le poate oferi unui copil. 


 „Pornind de la ideea organizatorilor, potrivit căreia citind împreună putem schimba lumea, ne-am mobilizat şi am reuşit să organizăm o activitate atractivă la care elevii noştri au participat cu multă dăruire. Consider că Proiectul educaţional propus de Citim Împreună România (CIR) reprezintă o încercare de a repune în drepturi «cartea» şi «biblioteca», de a le aduce în atenţia copiilor şi părinţilor, de a contribui la redescoperirea lecturii ca o plăcere, o relaxare, un izvor de cunoaştere şi visare fără de egal.  Pe 1 februarie sunt convinsă că am reuşit să  promovăm  conduita pozitivă a copilului spre literatură. Vom continua acest exerciţiu pe parcursul întregului an şi am fi fericiţi să ştim că se vor alătura acestui proiect şi alţi copii” – ne-a declarat d-na Maria Dobrescu, profesor de limba română.

Geo Bogza, In memoriam: 110 ani de la naşterea nonconformistului scriitor

Geo Bogza, un text necunoscut de tinereţe

Între textele scrise de tânãrul Geo Bogza (n. 6 februarie 1908 - d.14 septembrie 1993) în perioada de timp în care locuieşte la Buştenari, parte tipãrite în presa localã (câmpineanã mai cu seamã ori ploieşteanã) a vremii (poezie, articole, reportaje, pamflete ş.a.), foarte puţin ori chiar deloc cunoscute astãzi şi din care publicaţia noastrã ori cele redactate anterior (Orion, Pagini literare) a înţeles, identificându-le, sã le reproducã, prima datã de la întâia lor apariţie tipograficã -, se numãrã şi textul-pamflet "Victor Victoriosu", ce reproducem în continuare.
Lipsa spaţiului ne împiedicã sã facem (şi) o relatare succintã chiar a împrejurãrilor locale reale care l-au determinat pe autor sã îl scrie. Promitem, însã, sã o facem, meritã, cu altã ocazie, mai ales cã ele ţin, parţial, de biografia autorului şi, mai cu seamã, de cea a bunului sãu prieten, poetul şi gazetarul Al. Tudor-Miu. Vom spune aici, doar, cã „personajul caricaturizat“ de Bogza a fost unul real. A trãit la Câmpina, a fost bogat, chiar foarte bogat, a fost un politician veros în epocã, deputat, a fãcut lucruri bune, dar şi lucruri rele, a fost un concetãţean respectat şi apreciat, dar şi deopotrivã detestat, a iubit (în felul sãu) şi a urât, la fel, a fost aici o vreme primar, şi tot aici a profesat avocatura, a avut prieteni dar şi duşmani, iar dincolo de toate a avut şi a purtat, ca fiecare dintre noi, un nume - Victor Rãdulescu. Uitat astãzi, puţine mai sunt ştirile care circulã local, în unele medii, despre el.
„Portretul“ moral pe care il creioneazã literar tânãrul Bogza, „amuzant scris“, dupã propria mãrturisire jurnalierã de epocã (singura menţiune cunoscutã despre existenţa sa pânã acum), într-un text alert, viu, a fost tipãrit în numãrul 19 din 1 februarie 1930 al publicaţiei ploieştene Dreptatea Prahovei (an. I, p.2) sub pseudonimul „S.O.S.“ şi ne-a fost comunicat de distinsul critic şi istoric literar ploieştean Constantin Hârlav, cãruia îi aducem şi pe aceastã cale sincerele noastre mulţumiri. 
Ion T.ŞOVĂIALĂ
Victor Rădulescu în mijlocul unui grup de profesori ai Liceului „D.B. Ştirbey”
(azi Colegiul Naţional „N. Grigorescu”). 

„Victor Victoriosu

Se însereazã...
Victor e trist. Azi n-a repurtat nici o victorie. Şi fãrã victorie, viaţa n-are nici un gust. Şi viaţa e scurtã. Şi sunt atâţia cari trebuesc bãtuţi. De aceea Victor îşi rãsfoieşte amintirile ca pe un catastif de zaraf. Sã gãseascã unul,  bun. Unul care nu-l salutã pânã la pãmânt. Sau unul care a fost indignat de prea desele-i victorii. Sau unul care nu-l vrea primar. Sau unul care a zâmbit ironic de felul cum s-a apãrat când fusese învinuit de fraude: plângând ca o muiere.
Şi deodatã, Victor devine solemn. A gãsit. Iese din casã ca un haiduc. Pe stradã, ca nişte cãţei îl înconjoarã ceata voinicilor. Victor le zâmbeşte fericit şi ei îl îmbãrbãteazã. Victor porneşte la rãzboi. Miroase pe strãzi urma prãzei. Şi când gãseşte, se repede.
Întâi înjurã. De mamã. De mama mamei. De sfinţii ortodocşi şi de cei catolici. De locul pe unde se fac copii. De maica precista şi de icoane. Şi a fãcut bale la gurã la fel câinilor turbaţi. Succesul este asigurat. Lumea s-a adunat ca la urs. Atunci Victor începe sã batã. Bate cu devotament şi cu convingere. Fiindcã bãtaia e sfântã şi ajutã la multe. Şi Victor a fost primar şi vrea sã iasã deputat. Deaceia bate. Prin noi înşine şi prin bãtaie Victor când bate, nu se joacã, nu glumeşte.
Şi cum asta se întâmplã de obicei la centru, poliţiştii papã lapte privesc candid de pe trotuare. Fiindcã Victor este inviolabil, de el nu se atinge nimeni. Are rude la Ierusalim şi în gurã toate înjurãturile ţiganilor. Şi are bani. Şi bineînţeles cã mai are pumnul.
Başca de finii şi nepoţii care îl înconjoarã veşnic. Şi dupã ce a urlat de trei ori repertoriul de înjurãturi, dupã ce omul bãtut devine moale ca o cârpã şi lovirea lui nu mai are nici un farmec, Victor se întoarce între ei. E vesel fiindcã victoria a fost deplinã. De aceea merg cu toţii şi ocupã un restaurant întreg. Chelnerii se pun în mişcare. Fuga c-a venit dl. Victor Victoriosu. Se mãnâncã şi se bea vârtos. Pânã ce Victoriosu copleşit de admiraţia de care e înconjurat, devine sentimental şi începe sã plângã. 
Aşa sunt marii luptãtori: au un suflet bun.
S.O.S.” (Geo Bogza)

(Articol apărut în „Câmpina literar artistică şi istorică" - supliment al ziarului Oglinda de Azi, an. IV, nr. 4 (21)/ septembrie 2009) 

Automobilistul Radu Tudoran hai-hui prin URSS

Radu Tudoran a fost un călător împătimit şi, ca orice scriitor adevărat, a îmbinat plăcutul cu utilul scriind mai multe volume de călătorie care rezistă probei timpului, dovedind suplimentar că Tudoran nu a scris maculatură propagandistică. Radu Tudoran a beneficiat de o libertate de mișcare apreciabilă, atât față de alți scriitori români, cât şi față de imensa majoritate a cetățenilor din RSR. La capitolul impresii de călătorie, opera lui Tudoran înregistrează mai multe titluri: „Al optezeci și doilea” (în care se descrie călătoria întreprinsă timp de șase luni, în anul 1966, la bordul navei de pescuit Constanța pe Oceanul Atlantic), „Oglinda retrovizoare” (în care îşi povestește călătoria în Italia din 1970)‚ „Acea fată frumoasă” (1975) în care Tudoran relatează, în 600 de pagini, o călătorie transeuropeană care l-a purtat în Spania, trecând prin Ungaria, Austria, Elveția și Franța. Toate călătoriile terestre Tudoran le-a realizat... şofând. În „Frumoasa adormită” (1981) Tudoran își rezumă aventura americană. 
În volumul „La nord de noi înșine” (1979), Tudoran descrie experienţa sa de trei luni de zile de vagabondaj automobilist care a urmat un traseu destul de complicat. După ce trece prin URSS (urmând traseul Chişinău- Kiev-Moscova- Leningrad) pentru a ajunge în Finlanda, iar mai apoi lăsând în urmă Suedia, intrând în Danemarca, coborând prin RFG spre Olanda, neputând rata Parisul, se întoarce acasă pe ruta Elveţia, Austria, Ungaria. 


Cea mai interesantă relatare este cea a trecerii sale prin URSS, Tudoran înscriindu-se în categoria românilor care au vizitat raiul comunist, descriindu-şi experienţele precum Panait Istrati [1], Alexandru Sahia [2], George Călinescu [3] sau mai obscurii şi uitaţii George Macovei [4], Voicu Bugariu [5], Grigore Ilisei [6] sau Simion Tavitian [7], iar lista poate continua. 
Fratele său, Geo Bogza, a scris una din cele mai exaltate cărţi de călătorii în URSS având autori români. Cartea „Meridiane sovietice” (1953) reuneşte reportaje scrise de-a lungul mai multor călătorii întreprinse în perioada 1950-1952, volum care nu-i face deloc cinste lui Bogza, care ar fi început să colaboreze cu propaganda sovietică şi pentru a-şi scăpa fratele, Ovidiu, mai rebel, de mâna lungă a organelor de represiune. 
În „Meridiane sovietice” regăsim o mulţime de pasaje indigeste, imposibil de citit astazi, de apoteoză propagandistică precum „Lenin a fost, dintre oameni, cel mai uman. Faptele lui Lenin sînt ale unui titan. Dacă Lenin ar învia, dacă s-ar ivi iarăşi printre oameni, toate cele cinci continente l-ar copleşi cu dragostea lor.” [8] Norocul nostru a fost că nu a înviat!
Ducându-şi maşina la revizie, într-un service auto, s-a întâlnit cu un amic căruia nu-i dezvăluie numele şi care

SanConfind se pregătește pentru o nouă activitate: spitalizarea de zi

Centrul Medical SanConfind a depus la Ministerul Sănătății toată documentația necesară în vederea aprobării structurii „Spitalizare de zi”, care va avea 12 paturi și va oferi pacienților servicii atât în specialitățile medicale, cât și în cele chirurgicale existente la acest moment în spitalul din Poiana Câmpina.


În accepțiunea legii, spitalizarea de zi înseamnă monitorizarea pacientului un interval de maximum 12 ore, după o intervenție chirurugicală sau de altă natură, fără găzduirea peste noapte a respectivului pacient în spațiile unității spitalicești. Mai exact, asemenea servicii medicale prestate unui solicitant se vor derula numai „pe zi" și pot dura câteva ore (cel mult, 12 ore), în funcţie de nevoile specifice, iar perioada de intervenție si de monitorizare medicală se încadrează, în general, în intervalul orar 8-20, de luni până vineri, pe baza unor programări prealabile. De servicii medicale în regim de spitalizare de zi poate beneficia orice pacient care vine cu trimitere de la medicul de familie sau de la un medic specialist. De asemenea, în lipsa unor documente medicale, acest tip de servicii poate fi solicitat și de către un pacient care dorește să-și plătească spitalizarea de zi.